Peste 700 de arestări după protestul de duminică din Belarus, împotriva lui Aleksandr Lukaşenko

Peste 700 de persoane au fost reținute după protestul de duminică al opoziţiei, care încearcă să-l forţeze pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko să părăsească puterea, au anunțat autorităţile bieloruse, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„În total, peste 700 de persoane au fost plasate în detenţie pentru încălcarea legislaţiei asupra evenimentelor în masă şi înainte de examinarea infracţiunilor lor de către tribunale”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne bielorus, Olga Cemodanova.

Potrivit organizaţiei bieloruse pentru apărarea drepturilor omului Viasna, cel puţin 1.200 de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiei de duminică a opoziţiei, dispersată aproape imediat de poliţie, care a făcut uz de grenade asurzitoare şi de gaze lacrimogene.

Sancțiuni UE pentru Belarus

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a anunţat luni că a avut o întrevedere cu ambasadorii ţărilor UE şi a îndemnat la noi sancţiuni economice împotriva întreprinderilor publice şi băncilor de stat bieloruse.

Europenii i-au sancţionat deja pe Aleksandr Lukaşenko, pe fiul său Viktor şi câteva zeci de membri ai anturajului lor şi înalţi responsabili belaruşi. Ei au atenţionat cu noi sancţiuni după moartea unui opozant, decedat după ce a fost arestat.

Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat în străinătate, la fel ca aproape toţi reprezentanţii marcanţi ai opoziţiei care nu au fost plasaţi în detenţie.

Cel puțin 4 morți în protestele din Belarus

De la începutul mişcării de contestare împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, în vârstă de 66 de ani şi aflat la putere din 1994, mii de persoane au fost arestate, cel puţin patru au murit şi alte câteva zeci au denunţat torturi şi violenţe în timpul detenţiei.

Susţinut de Moscova, Aleksandr Lukaşenko refuză să plece de la putere şi nu a evocat decât vagi reforme constituţionale în încercarea de a calma protestele.

Luni, Lukaşenko a dat asigurări că a convenit să "transfere 70-80% din puterile preşedintelui către Parlament, guvern şi alte structuri", în scopul unor reforme ipotetice despre care nu se cunoaşte nimic.