Germania va cumpăra mai multe gaze naturale ruseşti indiferent de ceea ce zice Trump
Germania se pregăteşte pentru una din cele mai mari creşteri ale consumului de gaze naturale din ultimele două decenii, indiferent de criticile venite din partea oficialilor americani potrivit cărora nu ar trebui să fie atât de dependentă energetic de Rusia, apreciază analiştii intervievaţi de Bloomberg.
Gazul natural va fi unul din principalii beneficiari ai eforturilor cancelarului Angela Merkel de a închide termocentralele şi centralele nucleare, care generează jumătate din energia electrică a Germaniei. Chiar dacă Berlinul vrea să stimuleze energiile regenerabile, directorii de companii energetice, analiştii şi investitori susţin că Germania va avea nevoie de mai multe gaze naturale pentru a echilibra reţeaua atunci când turbinele eoliene şi panourile fotovoltaice nu produc energie.
Aceste motive explică de ce Merkel permite construcţia gazoductului Nord Stream 2 din Rusia şi de asemenea încurajează noi facilităţi pentru a importa gaze naturale lichefiate.
"Cererea de gaze naturale trebuie să crească, cel puţin pe termen scurt, pentru a compensa pierderea cărbunelui. Acesta este, probabil, motivul pentru care Guvernul german este interesat de Nord Stream 2", a declarat Trevor Sikorski, director la firma de consultanţă Energy Aspects Ltd. din Londra.
Există însă unele incertitudini cu privire la cât de multe gaze naturale va avea nevoie Germania şi când anume. Printre aceste incertitudini se numără lipsa de claritate cu privire la ce termocentrale vor fi închise şi când, ce restricţii va impune Guvernul de la Berlin pentru creşterea costurilor regenerabilelor şi dacă Germania se poate baza pe statele vecine pentru a compensa pentru lipsurile temporare din reţea.
"Noi promovăm un viitor energetic de tip gaze naturale plus regenerabile, spre deosebire de unul de tip cărbune plus regenerabile", a spus Steve Hill, vicepreşedinte la Shell Energy.
Aceste prognoze marchează o despărţire de ultimele două decenii, când industria energiei fotovoltaice a început să crească iar cererea de gaze a rămas practic constantă. În ultimii trei ani, cererea de gaze naturale a crescut cu 22% pe măsură ce reactoarele nucleare au fost închise după accidentul din 2011 de la centrala nucleară de la Fukushima, Japonia.
Acum, Germania începe să se gândească la surse suplimentare de electricitate pe măsură ce închide termocentrale pentru a-şi îndeplini angajamentele asumate în cadrul acordului de la Paris. Gazele naturale sunt cea mai evidentă alegere. Generează emisii poluante mai mici decât cărbunele şi alimentează centrale care pot fi pornite şi oprite după cum cer dispecerii de reţea.
"Cu siguranţă este mai mult loc pentru gazele naturale. Cărbunele este de bază şi întrebarea acum este în ce măsură această bază poate fi înlocuită de regenerabile. Acolo unde este posibil vor fi folosite gaze naturale", a apreciat Jean-Baptiste Dubreuil, analist la Agenţia Internaţională a Energiei.
Însă achiziţionarea unor cantităţi sporite de gaze naturale riscă să provoace nemulţumirea SUA, care vor ca Germania şi restul Europei să dezvolte alternative la gazele naturale ruseşti. În prezent, Rusia asigură o parte semnificativă din necesarul de gaze naturale al Germaniei şi construieşte conducta Nord Stream 2 pentru a creşte livrările.
Însă, grupul rus Gazprom nu este singura companie care se pregăteşte să livreze mai multe gaze naturale. Trei oraşe din Germania fac lobby pe lângă Guvernul federal pentru a construi primul terminal de gaze naturale lichefiate din Germania. Acest terminal ar permite unor ţări precum Qatar, Algeria şi chiar SUA să trimită nave cargo încărcate cu GNL în Germania. Însă folosirea gazelor lichefiate ridică alte semne de întrebare cu privire la securitatea energetică.
"Cu atât mai mult Europa mizează pe GNL, cu atât creşte dependenţa sa de importuri", a declarat Manfred Leitner, membru în boardul companiei austriece OMV, care este implicată în proiectul gazoductului Nord Stream 2.
Există însă mai multe riscuri care pot încetini şi chiar opri expansiunea gazelor naturale, începând cu vremea neobişnuit de caldă care a afectat cererea de combustibil de încălzire în emisfera nordică în iarna aceasta. De asemenea, cât de rapid se vor răspândi automobilele electrice va avea un impact asupra cererii de electricitate. Un alt semn de întrebare este ce termocentrale vor fi închise primele, având în vedere că cele mai poluante, respectiv cele care utilizează lignit, sunt în zone cu probleme economice unde Guvernul are nevoie de suportul alegătorilor.
Sursa: Agerpres
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News