Generalul sârb bosniac Radislav Krstić spune că a „ajutat și a instigat” la genocidul de la Srebrenița. De ce e privit cu scepticism
Radislav Krstić, un general sârb bosniac încarcerat de Tribunalul pentru crime de război de la Haga pentru masacrul de la Srebrenița din 1995, a mărturisit că a „ajutat și a instigat la genocid”. Confesiunea a fost primită cu scepticism după ce alți criminali de război au făcut declarații similare pentru a obține eliberarea anticipată din închisoare, scrie The Guardian.
Supraviețuitorii și familiile celor peste 8.300 de persoane care au murit în acest masacru au reacționat cu scepticism la mărturisirea lui Radislav Krstić, un comandant de corp de armată care a condus asaltul asupra enclavei musulmane Srebrenița și a supravegheat execuția bărbaților și băieților capturați.
Asociațiile „Mamele din Srebrenița” și „Asociația Victimelor și Martorilor Genocidului” au sugerat că mărturisirea a fost un truc pentru a obține eliberarea anticipată. Acestea au afirmat că alte persoane condamnate pentru crime de război din timpul războiului din Bosnia au făcut mărturisiri, doar pentru a se răzgândi odată ce au fost eliberate.
„Acest tip de comportament este o continuare a practicii deja stabilite a criminalilor de război care încearcă să fie eliberați în orice mod posibil”, au afirmat grupurile într-o declarație comună.
Radislav Krstić a este primul inculpat condamnat pentru genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2001 și are de ispășit 46 de ani de închisoare.
Mărturisirea sa a fost făcută în sprijinul unui apel pentru eliberare anticipată după 26 de ani petrecuți într-o serie de închisori din Europa. Mărturia a fost prezentată într-o scrisoare scrisă de mână, de patru pagini, adresată președintelui unui mecanism juridic rezidual înființat la Haga pentru a se ocupa de cazurile judecate de tribunal și de tribunalul-soră al acestuia pentru Rwanda.
În scrisoare, Krstić a declarat că sprijină o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU în luna mai, care comemorează genocidul și face din 11 iulie o zi oficială de comemorare a victimelor.
„Numele meu este menționat pentru că am ajutat și am instigat la genocid, numele meu este menționat pentru că am comis o crimă inimaginabilă și de neiertat. Nu cer iertare, nu caut justificare; nu caut înțelegere pentru că știu că nu pot și nu o voi primi”, a scris fostul general acum în vârstă de 76 de ani.
„În fiecare moment al fiecărei zile, mă gândesc la victimele genocidului din Srebrenița, le plâng și mă rog pentru sufletele lor. Știu că mama și sora victimei nevinovate nu vor crede că aceste cuvinte sunt adevărate; de asemenea, știu că cuvintele mele nu pot alina durerea sau suferința care nu vor dispărea niciodată”.
El a declarat că, dacă va fi vreodată eliberat, va cere permisiunea de a vizita memorialul Srebrenița din satul Potočari, „pentru a se închina în fața victimelor și pentru a cere iertare”.
Mărturisirea a făcut înconjurul Balcanilor, deoarece Serbia și conducerea sârbilor din Bosnia neagă faptul că crimele de la Srebrenița au constituit un genocid.
Iva Vukušić, expert în tribunalele pentru crime de război și profesor asistent în istorie internațională la Universitatea Utrecht, a declarat: „Poate că îi este doar frică să moară într-o celulă. Dar poate, poate, el este sincer. Ar putea fi sincer, iar dacă ar fi, aș fi încântat. Cred că ar fi extraordinar ca el să meargă la Potočari și să se închine. Aceste oportunități de remușcare și conectare sunt atât de rare.”
Milan Dinić, director de strategie de conținut și inovare la organizația de sondaje YouGov, a remarcat că, într-un sondaj efectuat în Serbia în luna mai, 82% dintre cei chestionați au declarat că nu consideră Srebrenița un genocid.
„Nu cred că această scrisoare va avea un impact semnificativ asupra percepției publice în Serbia”, a declarat Dinić. „Această scrisoare ar putea atrage o atenție substanțială în zona de cercetare academică, unde ar putea avea impact pe termen lung.”
Asociațiile mamelor și victimelor din Srebrenița au catalogat scrisoarea lui Krstić drept „o minciună”. „Lăsați-l să povestească despre morminte, despre cei dispăruți, despre planurile când, în 1998, au efectuat «asanarea terenului», când au ascuns cadavrele și au mutat gropile comune”, au afirmat acestea într-o declarație, solicitându-i fostului general condamnat să depună mărturie pentru a identifica cine a ordonat genocidul.
Editor : B.E.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News