Autoritățile din Croația, acuzate că folosesc violența pentru a respinge la graniță refugiații
În Croaţia, autorităţile sunt acuzate că se fac că nu văd aşa-numita „respingere” a imigranţilor şi solicitanţilor de azil care încearcă să intre din Bosnia învecinată în această ţară membră a Uniunii Europene. Există tot mai multe dovezi că cei care reuşesc să treacă graniţa în locuri ca Velika Kladusa sunt pur şi simplu trimişi înapoi în Bosnia, adesea în mod violent. Iar acest lucru e ilegal pentru un stat membru al Uniunii Europene. Ca să afle mai multe, reporterul Deutsche Welle s-a alăturat Karolinei Rugle, care lucrează cu un grup de sprijin pentru refugiaţi. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Furtuna care se îndreaptă spre România face ravagii în Croația
Zeci de români s-au dat drept ucraineni în Germania
Croația a intrat în Spațiul Schengen și în zona euro într-o singură zi
Pablo Zapata (UNHCR): Cazurile unde refugiații ucraineni sunt trataţi ca afaceri sunt sporadice
Profituri uriașe pe seama refugiaților ucraineni
Cum văd războiul copiii ucraineni
Turcia, confruntată cu un exod al medicilor tineri
Povestea refugiaților afgani uitați în Albania
Șacalii, o problemă în Croația
Karolina Rugle le oferă asistenţă refugiaţilor. Ea tocmai a ajuns la Velika Kladusa, la graniţa Croaţiei cu Bosnia, în urma unui apel din partea colegului său, Jack. Un refugiat rănit are urgentă nevoie de ajutor.
- Te duci să-l aduci?
- Da, e în Sturlic, într-o casă părăsită. Stă acolo de două zile.
- Şi a încercat să ia un autobuz?
- Da, a încercat să ia un autobuz, a încercat să ia un taxi şi a fost refuzat în ambele ocazii.
Autorităţile bosniace le-au interzis refugiaţilor să folosească transportul public. Limitându-le libertatea de mişcare, i-a făcut mai uşor de monitorizat.
Jack Sapoch, de la organizaţia de ajutorare „Are you Syrious?”, explică: „Acesta e locul din care pleacă de obicei traficanţii de persoane din Pakistan şi Bangladesh sau cei care vin cu ei. Însă aş spune că în ultimele două luni acesta a devenit un punct fierbinte pentru alt fel de oameni, alte categorii demografice - care pleacă după încercări eşuate de tranzit şi din cauza respingerii din Croaţia”.
O casă goală rămasă din timpul războiului bosniac, adăpost pentru refugiații răniți
Ei se îndreaptă către un sat de la graniţă, la aproximativ 13 kilometri de Velika Kladusa. O casă rămasă goală încă de la războiul bosniac le serveşte acum drept adăpost refugiaţilor răniţi.
„Trebuie să se ducă imediat la doctor”, spune Karolina Rugle referindu-se la refugiat.
„Am fost oprit la graniţă. Mi-au zis: Stop! Stop! Apoi un poliţist croat m-a lovit în faţă cu arma. Am căzut la pământ şi am rămas acolo. Atunci şi-a scos bastonul de cauciuc şi a început să mă bată cu el”, povestește Lamine Barkat cum a ajuns să fie rănit.
Omul rănit este Lamine Barkat, din Algeria. Cei care l-au ajutat l-au adus cu maşina în Velika Kladusa, în secret. Transportarea de refugiaţi în vehiculele particulare este interzisă.
Karolina are de gând să documenteze aceste maltratări fizice şi să le folosească drept dovadă.
Karolina Rugle, organizaţia de ajutorare „Are you Syrious?”: „Problema este că nu putem face nimic împotriva poliţiei noastre aici, în Croaţia. Chiar şi aşa, cred că e important să documenteze tot ce a văzut”.
8.000 de refugiați așteaptă în Bosnia-Herțegovina
Mulţi dintre cei din tabăra oficială de refugiaţi din Velika Kladusa spun că au fost respinşi în mod ilegal. Şi situaţia de aici atinge un prag critic.
La începutul acestei veri, 32 de ocupanţi ai taberei au fost răniţi într-un incendiu despre care se crede că a pornit de la un reşou. Unii s-au salvat sărind de la ferestre. Velika Kladusa poate adăposti doar cel mult 700 din cei 8000 de refugiaţi blocaţi în secătuita Bosnia-Herţegovina. Supraaglomerarea în alte oraşe aflate de-a lungul graniţei e şi mai acută.
Karolina se duce la Zagreb. E îngrozită de ce se întâmplă de-a lungul graniţei croate. Poliţia croată a respins refugiaţi, împingându-i înapoi în Bosnia. O filmare din 2018 înfăţişează presupuse astfel de respingeri ilegale. Acuzaţiile au rămas în picioare până în ziua de azi.
Acuzații de maltratare sistematică a refugiaților la graniță
„Chiar şi aceste secvenţe incredibile au lăsat rece guvernul croat. Ei ştiu cum să înăbuşe orice critică adusă poliţiei croate de frontieră”, susține Karolina.
Au existat acuzaţii de presupusă maltratare sistematică a refugiaţilor, la graniţă.
„Am mare încredere în poliţia noastră. Ofiţerii de poliţie croaţi din regiunea de-a lungul frontierei noastre cu Bosnia îşi fac datoria în mod excelent. Sunt în alertă zi şi noapte, pentru apărarea ţării noastre şi a întregii Uniuni Europene”, spune Bernardo Pahor, purtător de cuvânt, al poliției de frontieră din zona de graniţă Karlovac.
Dar oameni precum Karolina, de la organizaţia non-guvernamentală pentru refugiaţi „Are you Syrious?” din Zagreb, sunt supuşi unor presiuni tot mai mari. Cineva a distrus maşina acestui ONG.
„Guvernul croat ne tratează aproape ca pe nişte criminali. Unul dintre noi a fost adus în faţa unui judecător şi a fost condamnat pentru că le-a oferit ajutor refugiaţilor. Guvernul ne supraveghează şi ne face viaţa grea. Toată lumea ştie că orice mişcare împotriva noastră e motivată politic”, susține Karolina.
Ne-am întors în satul bosniac Sturlic. Karolina a venit să mai vadă starea lui Lamine, refugiatul rănit. De cum îi vor mai trece durerile, grupul lui speră să mai încerce o dată să treacă graniţa, în Croaţia.
„N-am un presentiment bun. Evident, Uniunea Europeană se face că nu vede ce se întâmplă aici, la această graniţă plină de violenţă”, acuză Karolina.
Şi refugiaţii îşi asumă riscuri tot mai mari pentru a trece în Croaţia. La porţile Uniunii Europene, situaţia se deteriorează rapid.
Grecia. Iadul refugiaților din insula Samos
Editare web: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News