România, în bătaia rachetelor rusești. Cât de reală este amenințarea, după suspendarea tratatului INF?

„În ţări precum România, unde Moscova ştie că nu poate schimba guvernul cu unul prorus, Rusia încearcă să stârnească diviziuni, diviziuni politice care alimentează sentimentul antieuropean şi antioccidental”, spune Eugene Chausovsky - analist la Stratfor - într-un interviu pentru Digi24. Însă România nu mai e vulnerabilă doar în fața războiului hibrid dus de Rusia. E şi în raza de acţiune a rachetelor sale.

Citiți și:  E și mai clar pe cine mizează Rusia în România

Ministerul Apărării de la Moscova s-a pus pe treabă după colapsul tratatului nuclear cu Statele Unite şi anunţă că în următorii doi ani va fabrica noi sisteme de atac care ar putea lovi cu uşurinţă Europa. Dacă asistăm la o nouă cursă a înarmării, care sunt pericolele la adresa siguranţei României?

Europa se confruntă cu cea mai mare ameninţare de la încheierea Războiului Rece. Un tratat care a interzis timp de 30 de ani o categorie întreagă de armament, rachetele cu rază medie de acţiune, este în moarte clinică. Statele Unite şi Rusia, semnatarele, se acuză reciproc că îl încalcă. Şi dacă nu se împacă, Europa ar putea fi un teren minat la toamnă. Deja Rusia aduce tot mai mult armament la graniţe. Iar Occidentul ar putea să răspundă cu rachete americane instalate pe continentul nostru. Este reţeta sigură spre o confruntare de temut.

Pe de altă parte, relaţiile dintre Statele Unite şi bătrânul continent nu sunt chiar cele mai bune acum, iar Donald Trump nu pare interesat prea mult de apărarea Europei.

Ce opţiuni există, cât de vulnerabilă este ţara noastră şi care sunt ameninţările la adresa securităţii naţionale? 

Citiți și: 

Rusia cere oficial Statelor Unite să distrugă scutul antirachetă de la Deveselu. Reacția MAE

Ambasadorul Valery Kuzmin: Rusia nu are nicio intenţie ostilă împotriva României

Rusia cere SUA să distrugă rachetele de la Deveselu. Iulian Fota: Rusia pierdea teren. Trebuia să arunce o carte pe masă

NATO reiterează caracterul „pur defensiv” al sistemului său de apărare antirachetă

MAE: Poziţia Federaţiei Ruse privind sistemul antirachetă NATO, complet irelevantă

Ce înseamnă renunțarea la Tratatul INF?

La 8 decembrie 1987, Statele Unite şi Rusia semnau, la Washington, Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Mii de rachete balistice şi de croazieră au fost distruse graţie tratatului.

La 1 februarie 2019, Mike Pompeo, șeful diplomației americane, anunță:  „De ani de zile, Rusia încalcă prevederile Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare fără să aibă remuşcări. Ca urmare, Statele Unite îşi vor suspenda toate obligaţiile care ţin de Tratat începând cu 2 februarie”.

Replica de la Moscova nu se lasă așteptată:

Vladimir Putin - preşedintele Rusiei: „Vom da un răspuns în oglindă. Americanii au declarat că îşi suspendă participarea la tratat, o suspendăm şi noi. Au anunţat că vor începe programe de dezvoltare a armelor, vom face la fel. (...) Vreau totuşi să atrag atenţia că nu vrem să ne implicăm într-o costisitoare cursă a înarmării”.

„Cred că vor creşte şansele unei concurenţe la nivel militar între cele două ţări. Şi, în acelaşi timp, riscăm să revenim la situaţia din anii '80 când ambele ţări amplasau sisteme de rachete în spaţiul european”, spune Kingston Reif de la Asociaţia pentru Controlul Armelor.

Amenințare nucleară fără precedent

Și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, lansează un avertisment: „Rusia deţine un nou tip de rachetă, încălcând tratatul. Această rachetă, SSC-8, este capabilă să transporte focos nuclear, este dificil de reperat şi poate lovi oraşe europene”.

Vladimir Putin - preşedintele Rusiei - avertizează la rândul său: „Rusia nu va amplasa armament cu rază scurtă şi medie de acţiune, dacă vom deţine aceste arme, nici în Europa, nici în alte părţi ale lumii, dar numai până când în aceste locuri va apărea armament de producţie americană”.

Kingston Reif, Asociaţia pentru Controlul Armelor: „Sunt voci în Statele Unite care cer modificarea rachetelor Tomahawk astfel încât să fie lansate şi de la sol. Dacă punem la un loc această informaţie cu retragerea Statelor Unite din Tratat vom vedea o Rusie tot mai îngrijorată şi paranoică.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe: „Nu putem să ne prefacem că nu vedem că, în cel mai sumbru scenariu cu putinţă, 24 de rachete Tomahawk pot fi amplasate la sol şi dotate cu focoase nucleare. Nu ştiu când le vor produce americanii, dar ştiu că există posibilitatea ca aceste rachete să fie amplasate în România”.

Citiți și:  Ce înseamnă pentru România dizolvarea Tratatului INF, semnat în timpul Războiului Rece? Meleșcanu: Posibilitatea utilizării inclusiv pe teritoriul României a unor arme nucleare

Ministrul apărării: Nu discutăm în acest moment de amenințări directe ale Rusiei la adresa României, ci de provocări

Moscova reacţionează la declaraţiile ministrului român al apărării privind „provocările ruseşti” în Marea Neagră

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a comentat situația la Digi24: „Cam de 3-4 ani, Federația Rusă dezvoltă mai multe sisteme de rachete, multe folosite pe platforme mobile, pe care fie le desfășoară în peninsula Kaliningrad, fie în zona Crimeei, rachetele SSC-8. De aici reproșurile nu numai ale SUA, dar și ale NATO. De partea Federației Ruse, se spune: scutul antirachetă, care da, poate, astăzi credem că este un sistem defensiv, dar mâine, cu rachete Tomahawk, încărcate cu capete nucleare, s-ar putea să devină un sistem ofensiv. România și Polonia sunt țintele prediclecte ale retoricii. În acest moment, dacă se depășește luna august, știți că există un termen interimar de ieșire din vigoare a acestui Tratat, practic, nu avem nimic de pus în loc. Escaladarea este posibilă și poate duce oriunde. Americanii au forțe nucleare mult, mult superioare pe mare și în aer. Rusia încearcă să compenseze, aceasta pare să fie rațiunea din spate. Americanii invocă și faptul că China dezvoltă astfel de arme și nu face parte din INF, motiv pentru o renegociere. Mai există și noul tratat START, care expiră în 2021. Sunt șanse să nu-și mai găsească modalități politice de prelungire”.

Hari Bucur-Marcu, analist de securitate: Din punct de vedere militar, și Rusia, și NATO au posibilitate de ripostă, acțiune și contracțiune. Niciun militar care se respectă nu va începe acțiunea decât dacă are convingerea că va câștiga. Faptul că noi avem bază militară americană pe teritoriul nostru, care este și bază NATO, este parte a faptului că noi beneficiem de umbrela de securitate a NATO, care ne dă cele mai serioase garanții de securitate din istoria poporului român. Referirile Rusiei la baza de la Deveselu sunt o modalitate de război hibrid, de rupere a unității și coeziunii NATO”.

Propagandist rus: Rusia poate distruge baza Deveselu

Rusia nu se mulţumeşte doar să strige că scutul antirachetă de la noi din ţară este de fapt o armă de atac împotriva ei. Un expert militar al Moscovei anunţă că Federaţia Rusă a creat un proiectil care poate să neutralizeze baza militară americană de la Deveselu, Olt.

Pavel Felgenhauer, analist militar rus; „Americanii au făcut o bază în România, iar armata rusă a fost dotată cu sisteme Kinjal pentru a o distruge. Aceste sisteme, instalate pe avioane de interceptare, sunt împotriva românilor. Un Mig-31 poate decola de oriunde, fie din Crimeea, fie din Caucaz, iar raza de acţiune a rachetelor acoperă şi România până la baza care se află la vest de Bucureşti (baza de la Deveselu, n.r.). Obiectivul este ca această bază să fie distrusă înainte ca de acolo să fie lansată vreo rachetă”.

(VIDEO. Discuție cu Cristian Diaconescu, fost ministru de externe - 2)

Tentaculele Rusiei: Dezinformare și propagandă. Analist Stratfor: un conflict în România, puțin probabil

Rusia are o lungă listă de ingerinţe peste tot în lume. Cel mai recent am aflat că şi-a trimis camarila în Venezuela să-l apere pe Nicolas Maduro de furia poporului. Am selectat câteva dintre recentele implicări are Kremlinului în alte ţări de la războaie la viaţa politică şi proteste.

Eugene Chausovsky - analist Stratfor:

„Ţările sunt împărţite în mai multe categorii. Primele sunt cele din imediata apropiere a spaţiul ex-sovietic, precum Ucraina, care se învecinează cu Rusia şi care sunt cele mai vulnerabile tacticilor Rusiei.

Ţările aflate în apropierea Rusiei, cum sunt Ucraina sau Georgia, sunt şi cele mai expuse unui conflict militar direct.

Urmează inelul intermediar, dacă pot spune aşa, ţările din estul şi centrul Europei, ţări precum România, Polonia, care fac parte din Uniunea Europeană şi NATO.

În ţările din centrul şi estul Europei, România, Polonia şi statele baltice, un conflict este puţin probabil, dar nu poate fi exclus. Dar nu cred că Rusia îşi va asuma riscul de a ataca o ţară NATO fără să fie total pregătită să suporte consecinţele.

Aşa că recurge la tactici neconvenţionale. Spre exemplu, susţine partidele politice anti-UE sau antisistem. Am văzut acest lucru în Franţa, chiar şi în Statele Unite şi, desigur, am văzut că Rusia este un mare susţinător al guvernului Ungariei, care contestă frecvent directivele europene.

Şi apoi tacticile ceva mai tradiţionale cum sunt propaganda, dezinformarea, orice poate stârni porniri antiguvernamentale sau antioccidentale în aceste ţări serveşte intereselor Rusiei.

Din punctul de vedere al Rusiei, în ţări precum România unde ştie că nu poate schimba guvernul cu unul prorus, încearcă să stârnească diviziuni, diviziuni politice care alimentează sentimentul antieuropean şi antioccidental”.

Armata virtuală a Kremlinului: hackerii

Rusia are o armată virtuală care servește intereselor Kremlinului. Putin spune despre acești hackeri că n-au nicio legătură cu el, sunt simpli patrioți care-și apără țara. Dar puterea acestei forțe de elită s-a văzut cel mai bine în timpul campaniei electorale din Statele Unite care l-a dus la Casa Albă pe Trump. Mai nou, sunt legături cu protestele Vestelor Galbene din Franta.

Însuşi preşedintele Emmanuel Macron vorbeşte despre implicarea Rusiei în mişcarea de protest care durează deja de trei luni. Într-o discuţie pe care a avut-o cu jurnaliştii săptămâna trecută, le-a spus fără ocolişuri că, „protestatarii radicalizaţi sunt sfătuiţi din străinătate”.  Vorbeşte despre o amplificare a furiei oamenilor prin trâmbiţele Kremlinului, Russia Today şi Sputnik. Informaţii despre manipularea manifestanţilor au apărut din luna decembrie, chiar după violenţele de la Paris. Un articol în publicaţia britanică The Times, bazat pe un raport al unei companii IT, menţiona existenţa a 200 de conturi de Twitter, abia create, prin care erau răspândite informaţii false despre aşa-zise persoane rănite sau despre abuzuri comise de forţele de ordine. Interesantă este frecvenţa distribuirii acestor mesaje, 1.600 zilnic.

Tot despre o potenţială ingerinţă a Kremlinului, au scris şi jurnaliştii de la Bloomberg. 600 de conturi, tot de pe reţeaua Twitter, dar de data aceasta cu vechime în promovarea unui discurs pro-Kremlin, popularizau cauza Vestelor Galbene de cele mai multe ori cu imagini false şi informaţii scoase din context. S-au folosit, la fel de bine, de tumultul social din Franţa susţinătorii online ai lui Donald Trump sau naţionaliştii polonezi. O anchetă a fost deschisă atunci, în luna decembrie, dar rezultatele oficiale nu au fost încă prezentate.

Urmăriți în materialul video de mai jos comentariile pe această temă ale fostului ministru de externe Cristian Diaconescu:

(VIDEO. Discuție cu fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu - 3)

• Etichete:
• vladimir putin
• arme nucleare
• donald trump
• relatii romania rusia
• relatii sua rusia
• baza deveselu
• tratatul inf

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei