Rusia cere în mod oficial Statelor Unite să distrugă scutul antirachetă din România. Consideră că sistemul de apărare de la Deveselu încalcă tratatul forţelor nucleare încheiat în 1987, tratat din care cele două mari puteri s-au retras, însă, săptămâna trecută. Moscova consideră că singura cale de a resuscita acest pact este ca Statele Unite să renunţe la scutul din România. Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, spune că gestul Rusiei este un lucru obișnuit în retorica Moscovei, asta în condițiile în care chiar Rusia a încălcat prevederile Tratatului INF.
Iulian Fota, expert pe probleme de securitate: Exact cum a spus ministru de externe - E o „găselniță” a Rusiei, care e obligată să țină pasul cu Occidentul și cu SUA în acest balet diplomatic de șase luni. Știm că după decizia SUA, urmează șase luni în care cele două părți vor încerca să negocieze ceva. Deși, iarăși, uitându-ne la declarațiile oficialilor, vedem că fiecare parte o invită pe cealaltă să facă primul pas.
Trebuie să spunem un lucru. Rusia pierdea teren. NATO s-a strâns și a luat decizia comună că Rusia a încălcat tratatul, și pe baza acestei decizii a NATO americanii au luat ulterior propria decizie. Deci rușii erau în urma Occidentului și a americanilor și erau obligați să vină cu ceva în jocul acesta diplomatic. Erau obligați să arunce și ei o carte pe masă.
Și atunci au găsit această, cum să vă spun, chichiță, care nu e nouă. Nu e prima dată când Rusia atacă verbal scutul de la Deveselu.
Să fiu sincer, mi se pare un lucru obișnuit în retorica Moscovei din ultimele luni, nu văd nimic senzațional aici, nimic extraordinar. Repet, Rusia încerca și ea să țină pasul cu Occidentul, pentru că deja Occidentul este cu o tură pe această chestiune în fața Rusiei.
Evident că americanii vor ține de punctul lor de vedere.
Cei care au încălcat tratatul, și aici e multă cazuistică, există informații, există o decizie a NATO, nu vorbim numai de americani, vorbim de celelalte state din NATO, care au analiztat argumentele americanilor și au ajuns la aceeași concluzie cu ei. Deci Rusia a încălcat tratatul. Avem o declarație de toată frumusețea a domnului președinte Putin, din 2007, când spune că tratatul mai mult încurcă Rusia și nu e relevant pentru ei. Putem înțelege logica asta, pentru că Rusia are nevoie de aceste arme cu rază medie, pentru a intimida și a pune presiune pe o serie întreagă de state, fie în Europa centrală, fie undeva prin Asia centrală.
Citiți și:
Dar de aici până la a exista escaladări, situații tensionate și așa mai departe, cred că e cale lungă. Adică eu cred că vom avea un joc al declarațiilor. Rusia încearcă să câștige măcar imaginea publică de țară care respectă tratatele și să puna vina pe americani. Însă dincolo de retorica asta, de ping pong-ul ăsta al declarațiilor de-o parte și de alta, eu nu cred că cel puțin pentru următoarele luni vom asista la evoluții semnificative.
După ce s-a retras din tratatul INF, Rusia e și mai liberă să facă ce dorește cu armele pe care deja le are, pentru că au dezvoltat deja racheta și e foarte ușor, tehnic vorbind, de pus racheta pe o bază terestră mobilă, greu de detectat și transfomarea acetui sistem într-o nouă capabilitate ofensiva a Rusiei.
Pe de altă parte, americanii rămăseseră singurii legați de niște obligații, atâta timp cât Rusia nu mai respecta tratatul, iar China niciodată nu a fost îngrădită de acest tratat. Trebuie să înțelegem un lucru. Tot ceea ce discutăm din anul ăsta încolo, va trebui să o privim dintr-o formulă trilaterală, adică să nu includem numai Rusia și America, să includem și China.
Și rămâne să vedem dacă rămane chestiunea strict bilaterală americano-rusă sau ușor, ușor se va găsi o modalitate de a fi introduși și chinezii în negocieri, și poate undeva în viitor vom avea un nou tratat care să reglementeze astfel de arme care să includă și China.
Însă până una alta, lucrurile sunt clare. Asistăm la o cursă a înarmărilor pentru că fiecare parte va încerca să își modernizeze echipamentele. Și pierdem un eșafodaj juridic care a fost relevant pentru Războiul Rece și pentru anii de după, dar care devenise, după părerea mea, inutil de ceva ani.