Războiul SUA cu banii în Afganistan: Jumătate de miliard de dolari risipiţi pe avioane care au zburat un an şi vândute apoi pe 40.000
Statele Unite au risipit sume uriaşe de bani, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, în aşa-numitul proces de reconstrucţie a Afganistanului, în cei 20 de ani de prezenţă militară americană în această ţară. Rapoartele Inspectorului Special pentru Reconstrucţia Afganistanului (SIGAR) detaliază inclusiv sumele colosale cheltuite de SUA pe proiecte complet nefezabile sau care nu au fost niciodată concretizate. O listă realizată de CNN, a celor mai păguboase astfel de proiecte americane în Afganistan, include cheltuirea unei jumătăţi de miliard de dolari pe o flotă de avioane care au zburat un an, după care au fost vândute la fier vechi pentru 40.000 de dolari.
Conform datelor oficiale, furnizate de SIGAR, SUA au alocat în total 145 de miliarde de dolari pentru întregul proces de reconstrucţie a Afganistanului. SIGAR a redactat şi publicat, din 2008, rapoarte trimestriale despre evoluţia acestui proces, inclusiv modul iresponsabil în care au fost cheltuiţi aceşti bani.
Într-un astfel de raport, datat octombrie 2020, într-o perioadă când costul pentru reconstrucţie ajunsese la 134 de miliarde de dolari, SIGAR arăta că reuşise să întocmească un audit financiar pentru doar 63 de miliarde de dolari cheltuiţi - aproape jumătate din suma totală. Din aceşti 63 de miliarde de dolari, 19 miliarde - aproape o treime -, au fost „pierduţi pe risipe, fraude şi abuzuri”.
Pe site-ul instituţiei au fost publicate şi alte audituri extrem dure şi care, conform CNN, au fost scoase de pe site, la solicitarea Departamentului de Stat al SUA, care a invocat „raţiuni de securitate”.
Un exemplu sugestiv care rezumă risipa şi lipsa de viziune îl reprezintă programul de achiziţie a unor avioane de transport destinate aviaţiei militare afgane. În 2008, Pentagonul a ales să achiziţionzeze 16 avioane G222, de fabricaţie italiană, capabile să decoleze şi să aterizeze pe piste improvizate. Costul proiectului: 549 milioane de dolari.
În primul an, avioanele au zburat constant în diverse misiuni. După un timp, inspectorul-şef SIGAR, John Sopko, a observat aceste avioane parcate pe pista aeroportului din Kabul şi a întrebat ce caută acolo. După şase ani, în 2016, avioanele au fost vândute la fier vechi pentru 40.257 de dolari.
Centrala electrică de peste 300 de milioane de dolari care funcţiona pe bază de „camioane cu motorină”
În 2007, a fost dată în folosinţă o centrală electrică în Tarkhil (Tarah-Kehl), lângă Kabul. Turbinele centralei funcţionau cu motorină. Exista însă o problemă: lipsa unei reţele adecvate de infrastructură în Afganistanu, din cauza căreia motorina pentru funcţionarea centralei putea fi transportată pe distanţe lungi doar cu ajutorul camioanelor.
Costurile pentru construcţia centralei s-au ridicat la suma de 335 de milioane de dolari. Costurile anuale pentru alimentarea cu combustibil: 245 milioane de dolari.
Conform unui raport SIGAR, în condiţiile în care guvernul afgan nu-şi permitea asemenea costuri, centrala - pentru a fi rentabilă - ar fi trebuit să funcţioneze la 2,2% capacitate.
Când ceva începe prost, nu poate fi oprit până nu e gata. Exemplu: Centrul de comandă al Infanteriei Marine a SUA din deşertul afgan
Inspectorul SIGAR John Sopko a mai dat un exemplu care ilustrează cercul vicios al sumelor de bani cheltuite inutil pe proiecte păguboase din start. Mai exact, proiectele financiare din Afganistan aveau, din start, o mare lacună: odată demarate, ele nu mai putea fi oprite, chiar dacă se constata, pe parcurs, că erau greşite.
Exemplu: construirea unui centru de comandă al Infanteriei Marine a SUA în provincia Helmand, Afganistan, care a costat 36 de milioande dolari şi care nu a fost dorit de militarii americani şi nici nu a fost folosit vreodată.
Mai exact, în 2010, luptele cu talibanii din Helmand au dus la o sporire a numărului de puşcaşi marini, motiv pentru care s-a ordonat ridicarea unui centru de comandă şi control la baza militară Camp Leatherneck din zonă. Comandantul bazei a atenţionat că acest lucru nu e necesar şi că, oricum, construirea centrului de comandă nu se va realiza în timp util.
Conform spuselor inspectorului Sopko, simpla idee că toţi acei bani ar fi urmat să fie returnaţi Congresului a părut atât de înfricoşătoare pentru cei care au gândit şi ordonat finanţarea proiectului, încât s-a decis ca acel centru să se construiască oricum.
Alte 85 de milioane de dolari au fost risipite în mod similar pentru construirea unui hotel şi complex de apartamente în apropierea fostei ambasade SUA din Kabul. În 2016, un raport SIGAR preciza că banii fuseseră cheltuiţi, chiar dacă respectivele clădiri nu erau finalizate şi nelocuite.
Aproape un sfert de miliard de dolari cheltuiţi pe un ciot de autostradă care nu duce nicăieri. Şi câteva milioane aruncate pe uniforme de camuflaj de pădure
De asemenea, 249 de milioane de dolari au fost risipiţi pentru finanţarea construirii unei porţiuni din autostrada 1 a Afganistanului (o uriaşă linie de centură care străbate ţara şi face legătura între principalele oraşe.
Secţiunea respectivă, de 233 de kilometri lungime, trebuia să facă legătura între oraşele Qeysar şi Laman.
Doar 15% din această porţiune autostradă a fost însă finalizată, se arată într-un raport SIGAR.
Alte 28 de milioane de dolari au fost cheltuite degeaba pe uniforme de camuflaj care nu aveau nicio legătură cu relieful Afganistanului.
În 2007, s-a luat decizia achiziţionării de uniforme pentru noua armată afgană. În jur de 1,3 milioane de uniforme au fost comandate, la preţuri cuprinse între 43 şi 80 de dolari setul.
Uniformele nu au fost niciodată testate ori evaluate de militari pe teren. Camuflajul era de tip pădure, în condiţiile în care suprafaţa Afganistanului e acoperită de păduri în proporţie de doar 2,1%. Inspectorul Sopko a declarat că achiziţia de uniforme cu un camuflaj adecvat i-a costat 28 de milioane de dolari în plus, pe plătitorii de taxe americeni.
Potrivit cifrelor raportate de Departamentul Apărării, SUA a cheltuit 864,3 miliarde dolari între 2002 și 2020 în Afganistan, costuri de război și reconstrucție. Aceste sume nu conțin și cheltuielile SUA în Pakistan, țară folosită de americani ca bază pentru operațiuni în Afganistan.
Un raport din 2019 al Universității Brown, care a luat în calcul cheltuielile SUA în Afganistan și Pakistan, a ajuns la suma de 978 de miliarde de dolari costuri de război suportate de Statele Unite de la începutul intervenției (incuzând sumele alocate pentru anul 2020). Conform unor estimări prezentate de preşedintele SUA, Joe Biden, costul ar putea ajunge la peste 2 trilioane de dolari, dacă sunt incluse şi sumele pe termen lung care vor fi cheltuite pentru veterani şi militarii răniţi în acest război. Pentru comparație, PIB-ul României în 2020 a fost de puțin peste 250 de miliarde de dolari (1.053 de miliarde de lei).
Editor : Mihnea Lazăr
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News