Video Exclusiv Președintele Estoniei: Occidentul a fost destul de naiv în fața Rusiei. Noi și România am avertizat asupra comportamentului ei

„Occidentul a fost destul de naiv în fața Rusiei. Noi, statele baltice, și, de asemenea, România am avertizat asupra tipului de comportament pe care Rusia îl practică deja de foarte mulți ani. Probabil că acum este momentul ca lumea occidentală și noi, împreună cu lumea occidentală, să înțelegem care sunt ideile Rusiei și să ne facem treaba”, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24. Șeful statului eston s-a aflat, joi, într-o vizită oficială în România.

Cristina Cileacu: Domnule Președinte, agresiunea Rusiei în Ucraina este în creștere, și, desigur, acest lucru face ca țările de pe flancul estic al NATO să se întrebe dacă există și alte ținte potențiale. Cât de ridicat este nivelul de vigilență în Estonia?

Alar Karis, președintele Estoniei: În acest moment, nu credem că trebuie să facem față vreunei ameninţări militare şi cred că la fel este cazul şi aici, în România. Am vorbit ieri (joi - n.r.) şi cu Preşedintele vostru. Dar ce este important? Este important să creștem prezenţa militară în regiune şi să creștem bugetele militare, în Estonia, probabil la fel ca în România, lucruri pe care le-am făcut, de fapt. De asemenea, anul viitor, bugetul nostru va ajunge la 2,4 la sută din PIB. Deja am adăugat sume de bani pentru scopuri militare la bugetul din acest an, deci trebuie să ne întărim apărarea şi asta facem.

NATO ar trebui să facă un pas înainte

Cristina Cileacu: Armata rusă până acum se chinuie în Ucraina. Vedem că fac o mulțime de greșeli, de asemenea, moralul luptătorilor este scăzut. Dar, în același timp, dacă Vladimir Putin decide să folosească arme de distrugere în masă împotriva Ucrainei, ce ar trebui să facă restul lumii și, bineînțeles, țările NATO în acest caz?

Alar Karis: Cred că dacă se întâmplă ceva similar, aşa cum ai menţionat, cred că Putin încalcă linia roşie şi probabil că NATO va face un pas. Este foarte greu de prezis şi cred că greşeala pe care a făcut-o Putin a fost să pornească acest tip de război. Asta a fost o greșeală și acum sunt atât de mulți civili și, de asemenea, copii care vor suferi sau au murit deja. Sunt vremuri groaznice.

Cristina Cileacu: Da, dar ar trebui NATO, în acest caz, să intervină sau nu?

Alar Karis: În acest caz, cred că ar trebui să facem un pas înainte. Da.

Cristina Cileacu: Rusia a luat deja câteva părţi din Ucraina, desigur, vorbesc despre Crimeea, Donbas și Lugansk. Și a mai avut acest obicei și înainte, cu alte țări, Georgia sau Republica Moldova, ca să dau exemple. Nu este momentul să îi arătăm Rusiei, odată pentru totdeauna, ce înseamnă unitatea teritorială și integritatea?

Alar Karis: Cu siguranță. Vreau să spun că Occidentul a fost destul de naiv în fața Rusiei. Noi, statele baltice și, de asemenea, România am avertizat asupra tipului de comportament pe care Rusia îl practică deja de foarte mulți ani. Probabil că acum este momentul ca lumea occidentală și noi, împreună cu lumea occidentală, să înțelegem care sunt ideile Rusiei și să ne facem treaba, să facem ceea ce trebuie făcut.

„Cred că ar trebui să stăm drepți și să arătăm cine suntem”

Cristina Cileacu: Estonia a fost printre primele țări care au trimis arme în Ucraina, faimoasele rachete antitanc Javelin printre ele. Rusia a declarat că acest tip de convoaie militare sunt țințe, de asemenea. Desigur, prudența este recomandată întotdeauna, dar este cazul să fii prudent sau să stai drept şi să arăți cine ești?

Alar Karis: Cred că ar trebui să stăm drepți și să arătăm cine suntem, pentru că este important să trimitem nu doar rachete antitanc Javelin, ci și muniție, pentru că practic, au nevoie de multe pentru a-și apăra țara. Aceasta este o amenințare, așa cum este și cea cu o bomba nucleară. Bineînțeles, este o ameninţare şi în egală măsură doar retorică, în mod sigur, dar trebuie să fim conştienţi şi de aceste lucruri.

„Sper că Ucraina și Moldova vor deveni membre UE”

Cristina Cileacu: Ucraina vrea să devină membru al Uniunii Europene și deși Uniunea Europeană ajută Ucraina în multe feluri, în acest caz particular încă se gândește să ofere statutul de membru. Care este poziția Estoniei în această privință?

Alar Karis: Eu însumi, alături de alți președinți, am propus ca această idee, aderarea Ucrainei la UE, să înceapă să fie discutată. Și sunt deja primii pași, care înseamnă că lumina roșie a negocierilor este aprinsă. Dar, desigur, este un drum foarte lung de parcurs pentru a atinge acest obiectiv. Dar Ucraina înțelege asta și la fel face și Moldova, că este nevoie de reforme, precum îndeplinirea unui număr de alte criterii. Am vorbit cu prim-ministrul ucrainean și el a spus că aproape 63-65 la sută din aceste criterii sunt deja îndeplinite. Evident, acum este război, este o situație complet diferită. Dar sper că acest război se va sfârşi şi cele două state continua această cale şi vor deveni membre ale Uniunii Europene.

„Serviciile de intelligence au avut dreptate”

Cristina Cileacu: Experiența țării dvs. cu Rusia este vastă, pentru că Estonia a fost sub ocupație rusă timp de aproape 50 de ani. Care sunt așteptările, din perspectiva serviciilor de intelligence ale țării dvs, despre perioada pe care se va întinde acest război?

Alar Karis: Este greu de spus cât timp va dura acest război. Dar, desigur, avem informații și obținem, de asemenea, informații de la alte state și așa mai departe. La fel este probabil în cazul României. Iar în acest caz, serviciile americane de intelligence au avut dreptate, pentru că noi nu ne așteptam să se întâmple asta, aici mă includ și pe mine. Am fost la Kiev cu două zile înainte de începerea războiului și am vorbit cu Zelenski, cu președintele Zelenski. Nici el nu se aştepta la acest tip de război, că vor începe să bombardeze Kievul şi alte oraşe. Ce aștepta și el era posibilitatea unor mișcări militare în Lugansk și apoi Donbas, dar nu la scara de acum. Deci da, este greu de spus ce va urma acum. Dar, din nou, ar trebui să facem totul pentru a opri acest război.

Ce pot face oamenii obișnuiți din țările NATO?

Cristina Cileacu: Absolut. Dar până când acest război va fi oprit, ne uităm la nivelul populației și vedem că oamenii sunt, desigur, speriați, este o reacţie normală, chiar şi în ţările noastre. Care ar trebui să fie nivelul de pregătire al oamenilor obișnuiți, nu militari, pentru posibilitatea unor agresiuni?

Alar Karis: Oricine trebuie să fie pregătit, să aibă rezerve acasă, mâncare și poate apă și așa mai departe. Dar asta este util nu doar în caz de război, ci, în general, trebuie să aibă un fel de resurse acasă. Asta pot face oamenii obișnuiți şi în Estonia facem asta. Este important, la fel este probabil și aici, în România.

Cristina Cileacu: Sancțiunile pe care întreaga lume și, desigur, Uniunea Europeană le-au impus Federației Ruse ne vor afecta și pe noi, pentru că trăim într-o economie globală, interconectată. Cât de mare va fi acest impact în cazul țărilor noastre?

Alar Karis: Vedem deja efectele, dar nu este mare lucru în comparație cu durerea suferită de poporul ucrainean în acest moment. Așa că trebuie să luăm lucrurile ca atare și să găsim resurse, dacă prețurile la energie cresc, sperăm să găsim resurse ca să-i ajutăm pe oameni și aşa mai departe, să descoperim, să diversificăm sursele noastre de energie, să nu mai luăm doar din Rusia. Sunt o serie de mijloace pe care ar trebui să le folosim astăzi, acesta este singurul lucru. Iar sancțiunile, sancțiunile funcționează de fapt. Nu ne aşteptam să funcţioneze atât de repede. Ne așteptam să fie ceva cu efect pe termen lung, dar se dovedește că deja influența se face simțită.

• Etichete:
• estonia
• invazie rusa ucraina
• flancul estic nato
• presedinte estonia
• alar karis

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei