Războiul din Ucraina arată că „trebuie să duci efectele adânc în terenul inamic”, a declarat într-un interviu directorul Centrului pentru investiții în apărare din Estonia.
Țara baltică dorește să achiziționeze arme și echipamente pentru a lovi o forță invadatoare înainte ca aceasta să ajungă la granițele țării, spune șeful biroului său de achiziții în domeniul apărării.
„Cu investițiile noastre actuale și investițiile suplimentare în apărare, căutăm de fapt să obținem capacitatea de a efectua lovituri profunde în teritoriul inamic și... operațiuni eficiente de modelare”, a declarat Magnus-Valdemar Saar, directorul Centrului pentru investiții în apărare, într-un interviu acordat Defense One în această săptămână.
Ucraina, după ce ani de zile a pledat pe lângă Casa Albă pentru rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, a primit în aprilie o pledoarie pentru a i se permite să le folosească pentru a lovi ținte mai adânci în interiorul Rusiei. ATACMS au o rază de acțiune de 300 de kilometri.
„Am învățat din acest conflict [din Ucraina] că trebuie să duci efectele adânc în terenul inamic”, a declarat Saar. „Trebuie să duci efectele mai adânc în teritoriul inamic. Trebuie să începi modelarea, adică să elimini forțele inamice înainte ca acestea să ajungă pe linia frontului”.
Planuri de înarmare
Estonia a anunțat deja planurile de a crea o unitate de muniții de pândă, despre care Saar a spus că va atinge capacitatea operațională inițială până la sfârșitul anului, pilotând drone cu o rază de acțiune de aproximativ 100 de kilometri, a spus el.
Țara a anunțat, de asemenea, un contract pentru achiziționarea de muniții ghidate Vulcano 155 de la Diehl și au achiziționat șase lansatoare High Mobility Artillery Rocket System, sau HIMARS, împreună cu rachete Guided Multiple Launch Rocket System, sau GMLRS. HIMARS poate lansa, de asemenea, rachete ATACMS.
Saar a declarat că Estonia trebuie să acționeze mai rapid decât NATO pentru a-și consolida propria apărare națională.
De asemenea, țara ar putea crește cheltuielile pentru apărarea antiaeriană, poate cu rachete portabile cu rază scurtă de acțiune sau cu interceptoare cu rază mai lungă de acțiune, a spus el.
„Ca parte a următorului nostru ciclu de planificare al apărării, până în anul 2035, vom lua cel puțin în considerare cumpărarea de echipamente cu o rază chiar mai mare decât IRIS-T”, un sistem german de apărare aeriană de la Diehl cu o rază de 40 de kilometri, pe care Estonia îl are deja.
Editor : S.S.
