Peninsula artificială care va salva Copenhaga de furtuni și inundații. Cum arată proiectul ambițios, dar controversat
O echipă de dezvoltatori, arhitecți și consultanți de mediu a început să lucreze la un proiect pe 50 de ani care, dacă va fi finalizat, va deveni una dintre cele mai ambițioase și controversate scheme de infrastructură din Danemarca: o peninsulă artificială de 110 hectare, concepută pentru a proteja capitala, Copenhaga, de creșterea nivelului mării, relatează CNN.
Dezvoltatorul imobiliar By & Havn consideră că proiectul în formă de pelerină, cunoscut sub numele de Lynetteholm, este esențial pentru protecția orașului-port, având în vedere furtunile periculoase și inundațiile severe care au afectat Copenhaga.
„Predicțiile climatice nu se îmbunătățesc”, a spus managerul Hans Vasehus, în timpul unei vizite la fața locului.
„Trebuie – dacă putem – să schimbăm asta”, a adăugat el.
Protestele activiștilor pentru climă
Dar proiectul de mediu, în valoare de 430 de milioane de dolari, a atras critici dure. Cei mai vocali sunt, oarecum ironic, tocmai cei preocupați de climă.
Cei care se opun proiectului Lynetteholm se tem că construcția peninsulei dăunează habitatelor și contaminează apele din jur, otrăvește porturile orașului și tulbură salinitatea Mării Baltice, aflată într-un echilibru delicat.
Când Lynetteholm a fost aprobat printr-un vot parlamentar, în iunie 2021, decizia a fost întâmpinată cu indignare publică, proteste și chiar tentative de acțiune în justiție. Demonstranți înscriși pe grupul de Faceboook Opriți Lynetteholm!” au mers în fața parlamentului danez îmbrăcați în costume de oi. În iunie 2021, organizația pentru schimbările climatice Klimabevægelsen a depus o petiție la Parlamentul European în care susținea că guvernul danez a încălcat legislația UE prin nerespectarea unei evaluări adecvate a impactului Lynetteholm asupra mediului (Comisia Europeană a respins plângerea în septembrie).
La o ceremonie care a marcat începutul construcției, în ianuarie 2022, primarul Copenhagăi, Sophie Hæstorp Andersen, ministrul transporturilor orașului, Benny Engelbrecht și CEO-ul By & Havn, Anne Skovbro, au fost înconjurați de protestatari în timp ce puneau simbolic primele grămezi de pământ ale lui Lynetteholm.
Prognoze sumbre
Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) prezice încă 12-30 de centimetri de creștere a nivelului mării la nivel global până în 2050, pe lângă cei 10-12 cm cu care a crescut deja de la începutul revoluției industriale. Cercetările preconizează că Copenhaga va fi una dintre regiunile cel mai afectate de creșterea nivelului mării.
„Părți mari din Copenhaga și zonele învecinate vor fi inundate. Metroul va fi inundat în cele mai grave cazuri. Copenhaga ar fi lovită foarte tare”, spune Hans Vasehus.
Cum va fi protejată Copenhaga
Planurile pentru Lynetteholm conturează o peninsulă în formă de aripi de liliac, cu un mic baraj în vest care protejează portul orașului. O coastă artificială va fi îndreptată spre Øresund, o strâmtoare care duce la Marea Baltică. În locul zidului tipic din beton, arhitecții peisagistici speră că acesta va fi un exemplu de „design adaptiv” care poate fi modificat în viitor. Așa cum o plajă naturală poate îmblânzi și reflecta energia puternică a valurilor, designerii cred că țărmul creat de om pe Lynetteholm va absorbi și disipa valurile. Arhitecții susțin că linia de coastă largă și deformată intenționat va fi mult mai ușor de susținut și chiar de ridicat, dacă nivelul mării depășește prognozele, decât extinderea unui zid în sus.
„În loc să mergem pe verticală, mergem pe orizontală”, a spus Ole Schrøder, partener la Tredje Natur, una dintre firmele de arhitectură implicate în proiect.
„Dacă ar fi un perete vertical, ar deveni fragil dacă nivelul mării s-ar ridica deasupra lui. Dar aici, putem acumula mai bine valurile cu un peisaj de plajă care le absoarbe”, a explicat el.
Între timp, arhitecții peisagiști speră că țărmul proiectului – pe care l-au gândit ca așa-numit „peisaj de proces”, conceput pentru a fi dezvoltat în timp – va promova biodiversitatea în următorii 10 până la 30 de ani, prin amestecul de terenuri plate, păduri și plaje.
„Ideea a fost să respectăm cumva tipul original de natură care a fost aici înainte de a veni noi”, a spus Schrøder.
35.000 de case noi sunt programate să fie construite pe suprafețele plane din Lynetteholm și, deși IPCC nu recomandă noi dezvoltări în „locații de coastă expuse”, recomandă proiecte de construcție care acordă prioritate protecției ecosistemelor.
„Creăm habitate, fie în mod natural, fie artificial, pentru a crea medii pentru pești, crustacee, iarbă de mare. Nu este un design, este proiectarea unui proces care va evolua în timp”, a spus Schrøder.
Un șantier pe zeci de ani
Dar criticile la adresa proiectului sunt multiple. Cei care se opun se tem că peninsula va deveni un exemplu de neadaptare (un termen folosit pentru a descrie arhitectura care este construită pentru a aborda schimbările climatice, dar care de fapt provoacă daune semnificative mediului).
Poziționarea sa a atras deja critici cu privire la potențialele amenințări la adresa echilibrului salin delicat al apelor din jur, care ar putea ucide organismele locale și ar putea distruge habitatele.
By & Havn a fost, de asemenea, forțată să modifice planurile de construcție după ce protestatarii au susținut că aruncarea solului excavat în porturile orașului ar putea polua apele și poate deteriora fauna sălbatică.
„Nu vă putem spune exact ce este toxic în nămol”, a spus o protestatară, Kathrime Hammich.
„Dar știm că o parte a proiectului va fi construită într-un loc în care au existat șantiere navale în trecut iar acolo sunt îngropate bucăți ne nave vechi”, adaugă ea.
Vasehus spune că solul îndepărtat va fi „necontaminat”, dar a recunoscut că propunerea inițială a firmei sale de eliminare a solului „nu mai este la modă”.
Bugetul fluid al proiectului este o altă problemă pentru critici. Se presupune că faza inițială a construcției ar costa 300 de milioane de coroane daneze (aproximativ 43 de milioane de dolari), dar By & Havn admite că bugetul va crește probabil de 10 ori. Bugetul întregului proiect este acum de 70 de miliarde DK (9,9 miliarde de dolari).
„Am decis să trăim în Copenhaga pentru că este un oraș frumos în care să trăim. Și acum va fi un șantier. Va face Copenhaga zgomotoasă și murdară pentru tot restul vieții mele”, spune un alt protestatar, Marcello Morns.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News