Live Text Moscova spune că ucrainenii au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei”. SUA: „Nu vom recunoaşte niciodată” referendumurile
Suntem în ziua cu numărul 217 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. ONU și-a exprimat din nou sprijinul pentru „integritatea teritorială a Ucrainei” în cadrul „graniţelor sale recunoscute”, după ce Rusia anunțat „victoria” la așa-zisele referendumuri organizate în regiunile ocupate din Ucraina. Aceeași poziție a fost exprimată și de China, considerată o aliată a Rusiei. Pe de altă parte, oficialii ucraineni se tem că oamenii din aceste regiuni vor fi mobilizați cu forța în armata rusă. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina își va „apăra” cetățenii din regiunile ocupate de Moscova. „Vom acționa pentru a ne proteja poporul, atât în regiunea Herson, în regiunea Zaporojie, în Donbas, în zonele ocupate în prezent din regiunea Harkov și în Crimeea”, a transmis liderul de la Kiev în mesajul său către națiune de marți seară.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Casa Albă: „Nu vom recunoaşte niciodată aceste tentative ilegale şi ilegitime de anexare”
ACTUALIZARE 22:46 „Nu vom recunoaşte niciodată aceste tentative ilegale şi ilegitime de anexare”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, după organizarea în Ucraina a unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi Occident, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Karine Jean-Pierre a dat asigurări că Statele Unite şi aliaţii lor pregătesc sancţiuni economice „suplimentare” împotriva Moscovei, care a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul său au făcut „o alegere liberă în favoarea Rusiei”.
Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.
ACTUALIZARE 21:17 Pentagonul a anunţat miercuri un nou ajutor militar suplimentar de 1,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, sub formă de comenzi de armament din partea industriei de apărare a SUA.
Potrivit Departamentului SUA al Apărării, acest nou ajutor, destinat să întărească apărarea ţării pe termen mediu şi lung, include, printre altele:
- 18 sisteme de artilerie de precizie Himars
- 150 de vehicule blindate Humvee
- 150 de vehicule tactice tractori de armament
- radare şi sisteme de apărare anti-drone.
Acesta nu este armament destinat forţelor ucrainene care luptă în prezent împotriva forţelor ruse în estul şi sudul ţării, ci echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni.
Acest nou ajutor „demonstrează angajamentul Statelor Unite de a continua să sprijine Ucraina pe termen lung”, se arată în comunicatul preluat de AFP, potrivit Agerpres.
„Ajutorul reprezintă o investiţie pe mai mulţi ani în capacităţi esenţiale pentru întărirea susţinută a forţelor armate ale Ucrainei, în momentul în care acestea apară suveranitatea şi teritoriul Ucrainei de agresiunea rusă”, a adăugat Pentagonul.
Această noua tranşă creşte ajutorul militar al SUA pentru Ucraina la 16,2 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse a ţării pe 24 februarie şi la 16,9 miliarde de dolari de la preluarea mandatului de către preşedintele Joe Biden, în ianuarie 2021.
Moscova, despre referendumuri: Ucrainenii au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei”
ACTUALIZARE 20:56 Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.
„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat.
Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul - pentru a-şi justifica ofensiva - că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.
„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.
Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii proruşi în 2014.
G7 nu va recunoaște niciodată referendumurile
Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.
Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7 - SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia , Japonia şi Regatul Unit) a declarat că nu va recunoaşte „niciodată” rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.
În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. potrivit Reuters.
Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.
Administraţiile proruse instalate de Moscova în cele patru regiuni au cerut oficial miercuri încorporarea lor în Rusia, ceea ce - potrivit unor responsabili ruşi - nu este decât o formalitate.
„Rezultatele sunt clare. Bine aţi venit acasă, în Rusia”, a declarat pe Telegram fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, conform Reuters.
Autorităţile locale, susţinute de Rusia, pretind că au organizat referendumurile în decurs de cinci zile pe un teritoriu care reprezintă aproximativ 15% din Ucraina.
Locuitorii care au fugit în teritoriile controlate de Ucraina în ultimele zile au descris modul în care oficialii, susţinuţi de forţele de ocupaţie, au constrâns oamenii, sub ameninţarea armelor, să completeze buletinele de vot în plină stradă.
Imagini video arată oficiali ai administraţiei proruse care transportă urne de vot din casă în casă, fiind escortaţi de bărbaţi înarmaţi.
Zelenski: „O farsă în teritoriile ocupate”
În mesajul său video zilnic, difuzat marţi seara, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat o „farsă în teritoriile ocupate”.
Consilierul său Mihailo Podoliak a declarat pentru Reuters că ucrainenii implicaţi în organizarea votului vor fi acuzaţi de trădare şi riscă cel puţin cinci ani de închisoare.
Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.
„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum - pentru a califica invazia în Ucraina - drept „operaţiune militară specială”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.
Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.
Cerealele din Ucraina încă folosesc Dunărea ca poartă de acces către Constanţa
ACTUALIZARE 20:32 Ucraina continuă să expedieze cereale pe Dunăre către portul românesc Constanţa chiar după redeschiderea unora din porturile sale iar noile rute probabil se vor menţine, a afirmat miercuri Ion Stanciu, adjunctul şefului TTS, furnizorul principal de servicii logistice integrate de pe Dunăre, într-un interviu acordat Reuters.
Exporturile de cereale ucrainene au scăzut semnificativ de când Rusia a invadat ţara, în 24 februarie, şi a blocat porturile sale de la Marea Neagră, ceea ce a dus la majorarea preţurilor alimentelor pe plan global şi a sporit temerile privind penuria de alimente în Africa şi Orientul Mijlociu.
Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, a fost forţată să găsească rute alternative cu trenul pe la frontiera sa vestică sau prin micile sale porturi de la Dunăre, Reni şi Ismail, spre România.
Aceste rute sunt folosite chiar după semnarea acordului internaţional intermediat de ONU şi Turcia, deoarece încă prea puţine nave sosesc în Ucraina.
Acordul semnat în data de 22 iulie la Istanbul prevede instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina.
„Unii traderi cu care lucrăm şi-au redus operaţiunile la Reni şi Ismail, dar fluxurile care au fost create încă funcţionează şi le vedem funcţionând chiar şi după încheierea războiului”, a declarat Ion Stanciu.
Acesta a adăugat: "Volumele noastre de cereale sunt uşor mai reduse dar aproape de nivelul anterior".
Grupul transportă produse agricole, minerale şi produse chimice pe Dunăre şi în portul românesc Constanţa, operează cea mai mare flotă de barje pe Dunăre, cu o capacitate de transport de 800.000 tone, în timp ce în silozurile sale din Constanţa pot fi depozitate până la 110.000 tone de cereale.
De la începutul războiului, grupul a transportat aproape un milion de tone de mărfuri către şi din Ucraina, cerealele reprezentând aproape jumătate din total, a explicat Stanciu.
Directorul TTS pentru relaţiile cu investitorii, Gabriel Techera, a anunţat că firma a implementat un lanţ logistic la cele două terminale offshore din portul Constanţa, procesând rapid încărcarea cerealelor din barje în vapoare.
De asemenea, anul acesta compania a investit peste zece milioane de euro în flota sa, având o ţintă anuală de investiţii de 20,1 milioane de euro.
De la începutul războiului, Ucraina a trimis aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale către Constanţa, au declarat reprezentanţii portului pentru Reuters.
TTS, listată anul trecut la Bursa de la Bucureşti şi inclusă în indicele FTSE Russell, a înregistrat în primul semestru din 2022 o creştere a cifrei de afaceri de 46,9% şi un avans de 28,5% al volumelor de cereale transportate.
Majorarea cererii şi creşterea tarifelor au ajutat la atenuarea costurilor operaţionale mai ridicate, inclusiv preţurile la oţel şi electricitate, a declarat Stanciu. Un impuls suplimentar va veni de la contractele pentru a aduce livrările de cărbune în Romania, Serbia şi Ucraina înaintea iernii. De asemenea, compania caută în mod activ potenţiale achiziţii de flote.
Putin ar putea anunța anexarea celor patru regiuni ucrainene zilele următoare
ACTUALIZARE 18:20 Președintele rus Vladimir Putin este așteptat să anunțe anexarea celor patru regiuni din Ucraina într-un discurs pe care îl va susține în zilele următoare, scrie Reuters.
Administrațiile instalate de Rusia din cele patru provincii ucrainene i-au cerut oficial miercuri lui Putin să le încorporeze în Rusia, ceea ce oficialii ruși au sugerat că este o formalitate.
Autoritățile proruse susțin că au desfășurat referendumurile timp de cinci zile pe un teritoriu care reprezintă aproximativ 15% din Ucraina.
Mihailo Podoliak, un consilier al lui Zelenski, a declarat pentru Reuters că ucrainenii care au ajutat la organizarea referendumurilor vor fi acuzați de trădare și riscă cel puțin cinci ani de închisoare. Ucrainenii care au fost forțați să voteze nu vor fi pedepsiți.
Denis Pușilin, liderul instalat de Rusia în Donețk, una dintre cele două regiuni ucrainene pe care Moscova le-a proclamat anterior state independente, a declarat că se îndrepta spre Moscova pentru a finaliza procesul legal de aderare la Rusia.
„Acum trecem la o nouă etapă a acțiunii militare”, a spus el, pe fondul speculațiilor potrivit cărora Putin ar trebui să schimbe statutul a ceea ce el a numit până acum „operațiune militară specială” într-o operațiune de combatere a terorismului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va trebui să continue lupta până când va prelua controlul asupra întregului Donețk. Aproximativ 40% din provincie se află încă sub control ucrainean și este scena unora dintre cele mai grele lupte ale războiului.
România nu recunoaște așa-zisele „referendumuri” pentru alipirea teritoriilor ucrainene la Rusia
ACTUALIZARE 17:24 Ministerul Afacerilor Externe transmite că România nu recunoaște rezultatele anunțate de miercuri a așa-ziselor „referendumuri” desfășurate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina. MAE susține că „astfel de acțiuni instigate, sprijinite și organizate de forțele de ocupație ruse reprezintă o nouă escaladare a războiului ilegal dus de Rusia împotriva Ucrainei”.
Citește continuarea AICI
Ucraina se pregătește pentru un atac cu arme nucleare. Kievul a pregătit instrucţiuni detaliate pentru ucraineni
ACTUALIZARE 17:00 Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina a elaborat instrucţiuni detaliate pentru ucraineni în cazul utilizării de către Federaţia Rusă a armelor nucleare tactice, ceea ce ar ridica la un nou nivel de escaladare actualul război declanşat de Kremlin împotriva Ucrainei, a declarat marţi seara secretarul SNBO, Oleksii Danilov, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
Planul de măsuri elaborat de Consiliul pentru Securitatea Naţională în eventualitatea unei lovituri nucleare tactice ar urma să fie dat publicităţii în cel mai scurt timp, a spus el.
Totodată, Danilov a subliniat că posibila utilizare a armei nucleare tactice de către Federaţia Rusă nu va opri Ucraina să-şi apere teritoriul.
Prietenul lui Putin spune că Serbia nu va recunoaște rezultatele referendumurilor pentru anexare
ACTUALIZARE 16:45 Serbia nu va recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina ocupate parţial de forţele ruse, a declarat miercuri preşedintele Aleksandar Vucic, în ciuda legăturilor strânse dintre Belgrad şi Moscova, scrie Reuters, potrivit Agerpres.
Autorităţile susţinute de Rusia din cele patru regiuni spun că se aşteaptă la majorităţi largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul şi Occidentul le-au denunţat ca fiind scrutine ilegale desfăşurate sub ameninţarea armelor.
Angela Merkel avertizează Occidentul să ia în serios amenințările nucleare ale Putin
ACTUALIZARE 16:33 Angela Merkel a declarat într-un interviu pentru cotidianul german Sueddeutsche Zeitung că amenințările lui Vladimir Putin privind folosirea armelor nucleare ar trebui luate în serios.
„Înțelegerea acestor afirmații ar trebui luată în serios și nu ignorată ca și cum ar fi o cacealma. A lua în serios cuvintele nu este în niciun caz un semn de slăbiciune sau de conciliere, este un semn de înțelepciune politică”, a spus Merkel, citată de publicația rusă independentă Meduza.
În discursul său susținut de pe 21 septembrie în care a anunțat decretarea mobilizării parțiale în Rusia, Vladimir Putin a denunțat un presupus „șantaj nuclear” al statelor occidentale și a spus că nu va ezita să răspundă cu toate armele pe care le are la dispoziție, pentru a-și proteja poporul, subliniind că nu blufează.
Kremlinul a anunțat până când va continua așa-numita „operațiune militară specială” în Ucraina
ACTUALIZARE 16:20 Kremlinul a afirmat miercuri că „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina trebuie să continue cel puţin până la cucerirea întregii regiuni Doneţk, din estul Ucrainei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Într-o teleconferinţă cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că autointitulata Republică Populară Doneţk - o regiune separatistă sprijinită de Rusia care luptă cu forţele ucrainene din 2014 - controlează numai o parte din teritoriul mai mare pe care îl revendică.
„De aceea este necesar, ca un minimum, să eliberăm întregul teritoriul al Republicii Populare Doneţk”, a spus el.
Citește continuarea AICI
Expert: Bombele nucleare ale lui Putin sunt vechi și ar putea să explodeze chiar în Rusia
ACTUALIZARE 15:55 Amenințările dictatorului rus cu arma nucleară ar putea să fie doar vorbe goale pentru că arsenalul rusesc este vechi și neîntreținut iar o lansare ar putea să ducă la rezultate imprevizibile, precum explozia deasupra Rusiei sau chiar explozia pe teritoriu rus la lansare, spune un expert militar ucrainean citat de site-ul Fakty.com.ua.
Expertul miliar Oleksandr Kovalenko spune într-un comentariu pentru ICTV Facts că posibila utilizare a armelor nucleare de către Rusia este nerealistă în condițiile în care armamentul este vechi, din perioada sovietică, și neîntreținut. O eventuală lansare nucleară ar avea mai multe șanse să afecteze Rusia decât ținta bombardamentului, spune el.
Citește continuarea AICI
Ce urmează după ce Putin anexează teritoriile ocupate ale Ucrainei unde Rusia a organizat așa-zisele „referendumuri”
ACTUALIZARE 15:30 Rusia a terminat de organizat așa-zisele „referendumuri” în teritoriile ocupate ale Ucrainei, deschizând calea pentru anexarea unui teritoriu ucrainean suveran. Chiar dacă regimul de la Kremlin a amenințat că va anexa aceste teritorii, deoarece Moscova încearcă să șantajeze Ucraina pentru a opri contraofensiva sa de succes, analiștii susțin că referendumurile reprezintă un moment „all-in” pentru Moscova. The Guardian explică care sunt următorii pași ai lui Putin după „rezultatele” pe care le dorea de la referendumurile organizate în Herson, Zaporojie și Donbas.
Citește continuarea AICI
Liderii politici din Lugansk şi Herson îi cer lui Putin să oficializeze anexarea la Rusia
ACTUALIZARE 15:10 Autorităţile proruse din regiunile ucrainene Lugansk şi Herson au anunţat miercuri că i-au cerut oficial preşedintelui Vladimir Putin alipirea la Rusia, după un ''referendum'' privind anexarea condamnat pe scară largă de comunitatea internaţională, informează AFP şi Reuters.
''Dragă Vladimir Vladimirovici (...) vă solicit să examinaţi chestiunea aderării Republicii Populare Lugansk la Rusia în calitate de subiect al Federaţiei Ruse'', a declarat liderul separatist prorus din Lugansk (est), Leonid Pasecinik, într-un text postat pe aplicaţia Telegram.
''Suntem conştienţi de legătura istorică, culturală şi spirituală cu poporul multinaţional al Rusiei'', a adăugat el, care a evocat ''visul'' locuitorilor din regiunea sa de a se alătura Rusiei.
Anterior, Pascinik anunţase că se va deplasa la Moscova, la fel ca omologul său din regiunea Doneţk, Denis Puşilin, pentru a oficializa anexarea la Rusia.
O scrisoare similară i-a fost trimisă lui Putin de către Vladimir Saldo, care conduce administraţia de ocupaţie din Herson (sud). În scrisoare, Saldo apără procesul electoral ''absolut legal'' în opinia sa şi invocă dreptul de autodeterminare al popoarelor, înscris în Carta Naţiunilor Unite. El indicase că i-a cerut preşedintelui rus să parafeze anexarea ''cât mai rapid posibil''.
Agerpres notează că aceste declaraţii intervin a doua zi după încheierea unor voturi privind anexarea, organizate de Moscova în patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), ''referendumuri'' calificate drept simulacre de către Occident.
Oficialităţile locale proruse au anunţat că în aceste consultări populare între 87% şi 99,2% dintre alegători s-au pronunţat pentru alipirea la Rusia.
Estonia propune includerea patriarhului Kirill pe lista sancțiunilor UE
ACTUALIZARE 15:00 Ministrul estonian de externe Urmas Reinsalu a anunțat miercuri că țara sa va propune includerea Patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Solicitarea vine ca urmare a celor mai recente declarații ale patriarhului rus.
La finalul săptămânii trecute, Patriaruhul Kirill afirma că soldații ruși care vor muri luptând în Ucraina vor fi iertați de toate păcatele.
Ambasada SUA la Moscova le cere cetăţenilor americani să plece „imediat” din Rusia
ACTUALIZARE 14:30 Ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova le-a cerut cetăţenilor americani să părăsească „imediat” Rusia, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de internet a misiunii diplomatice, transmite miercuri EFE.
„Cetăţenii Statelor Unite nu trebuie să călătorească în Rusia şi cei care locuiesc sau călătoresc (în prezent) în Rusia trebuie să părăsească ţara imediat, dat fiind că există opţiuni limitate pentru călătorii comerciale”', arată Ambasada SUA la Moscova.
În comunicat este amintit faptul că, la 21 septembrie, autorităţile ruse au declarat mobilizarea militară parţială pentru a-şi consolida trupele desfăşurate în Ucraina.
Localități întregi se golesc de ucraineni în provinciile ocupate: „E amuzant. Nimeni nu a votat dar rușii au deja rezultatele”
ACTUALIZARE 14:00 Ucrainenii din regiunile ocupate de Rusia au început să părăsească în viteză zona de frica anunțului anexării teritoriilor la Rusia, relatează Reuters. Ucrainenii se tem că rușii îi vor încorpora cu forța pentru a lupta împotriva propriei țări.
„Este amuzant. Nimeni nu a votat însă rezultatele au venit”, se amuză Liubomir Boiko cetățean ucrainean din Golo Pristan, un sat din provincia Herson, ocupată de ruși și în care s-a desfășurat, în ultimele zile, unul dintre referendumurile-farsă ale rușilor. Boiko încearcă acum să fugă din regiune cu ajutorul unei agenții NATO de ajutor pentru refugiați.
Ucrainenii care au reușit deja să fugă din teritoriile ocupate vorbesc de referendumuri ca de ceva care ar fi amuzant dacă nu ar fi atât de periculos.
Un poet rus care a recitat o poezie anti-război a fost bătut și violat cu o ganteră de forțele speciale, la Moscova
ACTUALIZARE 13:26 Poetul și activistul Artem Kamardin, în vârstă de 31 de ani, a fost reținut la Moscova, după ce a recitat o poezie anti-război. Potrivit avocatului său Leonid Soloviov, în timpul unei percheziții din 26 septembrie, Kamardin a fost bătut și apoi violat cu o ganteră de forțele speciale ale ministerului de Interne. Abuzul a fost filmat și arătat ulterior iubitei lui Kamardin, scrie siteul Meduza.
În jurul orei 2 dimineața, pe 27 septembrie, canalul de Telegram Sota a publicat un videoclip în care Kamardin este însoțit de medici și polițiști, părăsind departamentul Comitetului de anchetă din Moscova. O ambulanță a fost chemată din cauza loviturilor din timpul anchetei, a declarat avocatul său. Ulterior, Kamardin a fost reținut pentru 48 de ore fiind acuzat de extremism.
Maria Zaharova acuză SUA de „atac terorist” la gazoductul Nord Stream
ACTUALIZARE 13:13 Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, susține că o afirmație a unui fost ministru de externe polonez, care a mulțumit Statelor Unite pentru „daunele aduse” gazoductului rusesc Nord Stream 2, poate fi văzută drept „o declarație oficială că acesta a fost un atac terorist”.
„Fostul ministru polonez de externe, acum europarlamentar, Radek Sikorski a mulțumit SUA pentru incidentul de astăzi de la gazoductul rusesc. Este aceasta o declarație oficială că acesta este un atac terorist?”, a scris Zaharova pe rețeaua Telegram, marți.
Citește continuarea AICI
Polonia și Bulgaria își îndeamnă cetățenii să plece „cât mai repede” din Rusia
ACTUALIZARE 13:06 Bulgaria și Polonia au făcut un apel la cetățenii lor să plece de urgență din Rusia, în condițiile în care trecerea frontierei s-ar putea să devină mai dificilă, relatează The Guardian. Mulți ruși încearcă să scape de mobilizarea anunțată de Vladimir Putin plecând din țară și există riscul ca Moscova să decidă închiderea granițelor pentru bărbații apți de luptă.
Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a lansat o avertizare de călătorie prin car îi sfătuiește pe oameni să evite deplasările în Rusia, iar celor aflați acolo, „să ia în considerare posibilitatea de a părăsi țara cât mai curând posibil, folosind mijloacele de transport disponibile”.
Decretul lui Putin i-a prins pe unii ruși în vacanță în Muntenegru. Speriați, bărbații și-au trimis soțiile în Rusia ca să vândă tot
ACTUALIZARE 13:00 Decretul lui Vladimir Putin privind mobilizarea pentru războiul din Ucraina i-a prins pe unii cetățeni ruși în vacanță în Muntenegru. Când au aflat ce îi așteaptă în țară au decis să nu se mai întoarcă, de teamă că ar putea fi trimiși pe front. O rusoaică a declarat pentru Reuters că se va întoarce la Moscova doar pentru a-și lua copilul și pentru a vinde toate proprietățile pe care ea și soțul ei le au acolo. Cu toții vor să înceapă o viață nouă în Muntenegru.
Alexandru și soția lui Svetlana au venit în Muntenegru pentru o vacanță de două săptămâni și nu se gândeau că vor lua în calcul să nu se mai întoarcă în Rusia. Viața le-a fost dată peste cap de anunțul lui Vladimir Putin de săptămâna trecută privind mobilizarea parțială a rezerviștilor pentru războiul din Ucraina.
Citește continuarea AICI
Polonia: Un atac nuclear al Rusiei în Ucraina trebuie să primească un răspuns „devastator” din partea NATO
ACTUALIZARE 12:50 Ministrul de externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a spus că răspunsul NATO față de orice folosire a armelor nucleare de către Rusia trebuie să fie unul non-nuclear, dar „devastator”, potrivit The Guardian.
Rau, aflat într-o vizită la Washington, a spus că alianța NATO este în procesul de a-i trimite acest mesaj Moscovei.
Dezastrul armatei ruse în Ucraina, acolo unde forțele sale pierd teren în estul țării, a sporit temerile că un Vladimir Putin disperat ar putea recurge la armele nucleare – cel mai probabil, focoase nucleare tactice cu o încărcătură redusă – în încercarea de a da o lovitură destul de puternică trupelor ucrainene pentru a le opri contraofensiva.
Citește continuarea AICI
UE și NATO spun că scurgerile din gazoductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”
ACTUALIZARE 12:25 Uniunea Europeană a anunțat că scurgerile din gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care fac legătura între Rusia și Europa, au fost rezultate ale unor operațiuni de sabotaj - însă nu a acuzat direct Rusia.
Întreruperea intenționată ar duce la "cel mai puternic răspuns posibil", a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Anterior, în cazul scurgerilor de gaze, Ucraina a acuzat Rusia de comiterea unui "atac terorist", scrie BBC.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri scurgerile din gazoductele Nord Steam unor acte de sabotaj și a spus că a discutat despre protecția infrastructurii critice în țările NATO cu ministrul danez al Apărării.
Citește continuarea AICI
Ucraina spune că referendumurile rușilor „n-au nicio valoare”: Vom continua să eliberăm teritoriile ocupate
ACTUALIZARE 12:25 Guvernul de la Kiev a transmis, miercuri, că referendumurile contrafăcute organizate de ruși în regiunile ocupate sunt „nule” și „lipsite de valoare” și că armata ucraineană va merge înainte cu eforturile de eliberare a teritoriului ucrainean ocupat de armata invadatoare, relatează Reuters.
Îndemnându-și aliații și partenerii internaționali să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei și să furnizeze armatei sale mai mult ajutor, ministerul ucrainean de externe a transmis, într-un comunicat, că Ucraina nu va accepta niciodată ultimatumurile rusești și că va continua lupta de eliberare a teritoriilor ocupate.
„Forțarea oamenilor din aceste teritorii să semneze niște hârtii cu amenințarea pistolului este doar o altă crimă comisă de Rusia în cursul agresiunii ei împotriva Ucrainei”, a transmis diplomația de la Kiev.
Citește continuarea AICI
Liderul prorus din Zaporojie spune că regiunea s-a rupt oficial de Ucraina
ACTUALIZARE 12:00 Regiunea Zaporojie, unde a fost organizat un așa-zis referendum pentru aderarea la Rusia, „s-a separat de facto de Ucraina” și a depus o cerere de a deveni o regiune a Rusiei, a declarat marți șeful administrației militare-civil a regiunii, Evgheni Balitski.
„Referendumul de astăzi a realizat secesiunea Regiunii Zaporojie de Ucraina. Aşteptăm acum decizia guvernului rus. Am depus deja această cerere”, a declarat Balitski, potrivit presei din Rusia.
Ucraina spune că referendumurile rușilor „n-au nicio valoare”
ACTUALIZARE 11:45 Guvernul de la Kiev a transmis, miercuri, că referendumurile contrafăcute organizate de ruși în regiunile ocupate sunt „nule” și „lipsite de valoare” și că armata ucraineană va merge înainte cu eforturile de eliberare a teritoriului ucrainean ocupat de armata invadatoare, relatează Reuters.
Îndemnându-și aliații și partenerii internaționali să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei și să furnizeze armatei sale mai mult ajutor, ministerul ucrainean de externe a transmis, într-un comunicat, că Ucraina nu va accepta niciodată ultimatumurile rusești și că va continua lupta de eliberare a teritoriilor ocupate.
Borrell: UE denunță „rezultatul falsificat” al „referendumurilor ilegale” din zonele ocupate ale Ucrainei
ACTUALIZARE 10.50 Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a vorbit miercuri dimineață despre „rezultatul falsificat” al „referendumurilor ilegale” din teritoriul ocupat al Ucrainei. UE denunță organizarea de „referendumuri” ilegale și rezultatul falsificat al acestora. Aceasta este o altă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, pe fondul abuzurilor sistematice ale drepturilor omului. Lăudăm curajul ucrainenilor, care continuă să se opună și să reziste invaziei ruse, a spus Borrell.
În ceea ce privește scurgerile de gaze din Marea Baltică, Borrell a spus că „daunele aduse Nord Stream 1 și 2 nu sunt o coincidență și ne afectează pe toți”. „Toate informațiile disponibile indică că scurgerile sunt rezultatul unui act deliberat”, a sugerat șeful diplomației europene.
EU denounces holding of illegal “referenda” and their falsified outcome.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) September 28, 2022
This is another violation of Ukraine’s sovereignty + territorial integrity, amidst systematic abuses of human rights.
We commend the courage of Ukrainians, who continue to oppose & resist Russian invasion.
ISW: Oficialii ruși ar putea încerca să redefinească invazia din Ucraina și ocuparea teritoriului ucrainean
ACTUALIZARE 10.27 În evaluarea de marți noapte spre miercuri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis că oficialii ruși ar putea încerca să redefinească invazia din Ucraina și ocuparea teritoriului ucrainean, care va fi în curând anexat, drept o „operațiune antiteroristă”.
Conform ISW, șeful administrației de ocupație din Crimeea, Serghei Aksenov, a declarat luni că oficialii ruși ar putea închide temporar Centrala Nucleară Zaporojie (ZNPP) în timp ce își desfășoară operațiunile de combatere a terorismului în teritoriile nou-anexate, citând o lege federală rusă care permite suspendarea instalațiilor nucleare în timpul eforturilor de combatere a terorismului.
Experții ISW cred că forțele ruse ar putea folosi o închidere completă a centralei, ale cărei reactoare sunt deja deconectate, pentru a încerca să treacă ZNPP la rețeaua energetică rusă și să o scoată de sub controlul ucrainean.
De asemenea, ISW notează că Statul Major General ucrainean a raportat marți că situația de la centrala nucleară - ocupată de Rusia, dar administrată de Ucraina - rămâne tensionată.
NEW: #Russian authorities in occupied parts of #Ukraine completed their falsified annexation “referenda” and implausibly claimed that each sham referendum received between 87 and 99% approval from Ukrainian residents.https://t.co/b0x2xafSdy pic.twitter.com/yyndpopzXe
— ISW (@TheStudyofWar) September 28, 2022
Armata ucraineană a spus că angajații centralei nucleare nu doresc să coopereze cu forțele rusești, dar nu pot părăsi teritoriul ocupat din cauza închiderii granițelor și a restricțiilor privind circulația civililor, potrivit ISW.
ISW am ai notat că forțele rusești trimit bărbați recent mobilizați din Districtul Militar de Vest pe linia frontului din Herson și regiunea Harkov, fără o instruire prealabilă.
Este puțin probabil ca forțele mobilizate ce au parte doar de o zi sau două de antrenament să consolideze în mod semnificativ pozițiile rusești afectate de contraofensivele ucrainene din sud și est, a mai precizat ISW.
Ministerul britanic al Apărării: Armata rusă irosește forțe pe axa Bahmut
ACTUALIZARE 10.15 În evaluarea războiului de miercuri dimineață, Ministerul britanic al Apărării a transmis că Ucraina și-a intensificat în ultimele zile operațiunile ofensive în nord-estul țării.
Londra spune că unitățile avansează lent pe cel puțin două axe la est de linia râurilor Oskil și Siverski Doneț, unde pozițiile sale s-au consolidat în urma avansului lor anterior de la începutul lunii.
De asemenea, britanicii scriu că Rusia răspunde cu o apărare mai substanțială decât până acum, probabil din cauza faptului că avansul ucrainean amenință acum părți din regiunea Lugansk, odată cu încheierea votului pentru „referendumurile” privind aderarea la Federația Rusă.
Lupte grele continuă, de asemenea, în regiunea Herson, unde poziția de pe malul drept al Niprului rămâne vulnerabilă. Rusia își continuă încercările de avansare treptată în apropiere de Bahmut, în Donbas, chiar dacă se confruntă cu o presiune severă pe flancurile sale nordice și sudice, se mai arată în evaluarea britanicilor.
Acest lucru se datorează probabil presiunii politice, deoarece Rusia folosește aici, spre Bahmut, forțe care altfel ar putea consolida celelalte flancuri, concluzionează Ministerul britanic al Apărării.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 28 September 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) September 28, 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/dq76aQkS57
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/89it6XMKOj
În exclava rusă Kaliningrad a început instruirea noilor recruți
ACTUALIZARE 10.07 În enclava Kaliningrad, sediul flotei ruse din Marea Baltică, a început instruirea unor recruţi mobilizaţi recent, a anunţat miercuri ministerul rus al apărării într-un mesaj preluat de Reuters.
„Întreg personalul militar mobilizat îndeplineşte standardele de tragere cu arme uşoare. În plus, cetăţenii chemaţi din rezervă îşi refac abilităţile de operare şi întreţinere a armelor şi a echipamentelor militare şi speciale”, a informat ministerul de la Moscova pe contul său de Telegram.
S-au ţinut, de asemenea. cursuri pentru ameliorarea aptitudinilor de tragere şi pentru pregătirea personalului militar în vederea „acţiunilor cu încredere pe câmpul de luptă”.
Preşedintele Vladimir Putin a ordonat săptămâna trecută prima mobilizare din Rusia după cel de-al doilea război mondial, în urma căreia ar putea trimite în Ucraina sute de mii de luptători.
Rusia dispune de o prezenţă militară semnificativă în Kaliningrad, enclavă între Polonia şi Lituania - state care fac parte din Uniunea Europeană şi din NATO. În teritoriul rus respectiv, pe lângă flota baltică şi mii de soldaţi, există rachete care pot transporta bombe nucleare.
Giorgia Meloni îl asigură pe Zelenski că poate conta pe sprijinul Italiei: „Rămâneţi puternici şi păstraţi-vă credinţa neclintită”
ACTUALIZARE 10.00 Giorgia Meloni, care a câştigat alegerile în Italia, a asigurat Ucraina de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie. Într-un mesaj pe Tweeter adresat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ea a transmis că "puteţi conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertăţii poporului ucrainean".
"Ştiţi că puteţi conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertăţii poporului ucrainean. Rămâneţi puternici şi păstraţi-vă credinţa neclintită!", a spus Meloni, care va deveni probabil prima şefă a unui guvern de dreapta al Italiei după cel de-Al Doilea Război Mondial, în condiţiile în care alianţa pe care o conduce şi-a asigurat majoritatea absolută în Parlamentul Italiei.
Dear @ZelenskyyUa, you know that you can count on our loyal support for the cause of freedom of Ukrainian people. Stay strong and keep your faith steadfast! 🇮🇹🇺🇦
— Giorgia Meloni 🇮🇹 ن (@GiorgiaMeloni) September 27, 2022
Germania: Nu vom accepta rezultatele acestor simulacre de referendumuri. Sprijinul nostru pentru Ucraina nu se diminuează
ACTUALIZARE 09.50 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat că referendumurile ilegale pe care rușii le-au organizat în regiunile ocupate din Ucraina nu schimbă cu nimic sprijinul Germaniei pentru Ucraina și că rezultatele acestora nu vor fi acceptate.
„Nu vom accepta rezultatele acestor simulacre de referendumuri, iar sprijinul nostru pentru Ucraina nu va fi diminuat”, a declarat Scholz pentru ediţia de miercuri a publicaţiei Neue Osnabrücker Zeitung, conform Agerpres. Rusia a organizat referendumuri în patru regiuni ucrainene pe care le-a ocupat - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - pentru a le putea anexa.
Citește continuarea AICI
66.000 de ruși au intrat în UE în săptămâna mobilizării, cu 30% mai mult decât înainte. Ce cifre se vehiculează la Kremlin
ACTUALIZARE 09.40 Numărul rușilor care intră în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în urma mobilizării parțiale decretate de Vladimir Putin, iar trecerile ilegale de frontieră sunt așteptate să se înmulțească și ele dacă Rusia va închide granițele pentru bărbații care pot fi mobilizați, a anunțat Frontex, agenția de frontieră a Uniunii Europene. Potrivit publicației „Novaya Gazeta. Europe”, la Kremlin se vehiculează cifre care depășesc 260.000 de bărbați care au părărsit Rusia în doar câteva zile după decretul de mobilizare.
„În ultima săptămână, aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în UE, cu peste 30% mai mult decât în săptămâna precedentă. Cei mai mulți au sosit în Finlanda și Estonia”, a anunțat agenția Frontex, cu referire la săptămâna 19 - 25 septembrie, potrivit Reuters.
Citește continuarea AICI
Dronele iraniene folosite de armata rusă sunt o „problemă uriașă” pentru soldații și civilii din Ucraina (Politico)
ACTUALIZARE 09.30 Dronele iraniene au început să apară pentru prima dată pe cerul de deasupra Ucrainei cu doar o săptămână în urmă și s-au dovedit deja a fi o „problemă uriașă” pentru armata ucraineană, care are nevoie de tancuri și blindate moderne pentru a continua contraofensiva împotriva rușilor, scrie Politico.
Adriana Arehta, sergent în forțele armate ucrainene, a spus că dronele care decolează din Crimeea au atacat unitatea sa din forțele speciale care luptă în apropiere de orașul Herson din sudul țării. Dronele folosite de ruși au trecut de sistemele de apărare ale soldaților ucraineni și au aruncat bombe asupra pozițiilor lor, distrugând două tancuri cu tot cu echipaj.
„Este foarte dificil să vezi aceste drone pe radare”, a explicat Arehta, care a călătorit în Washington D.C. săptămâna trecută, ea făcând parte dintr-o delegație de soldați ucraineni. „Este o problemă uriașă”.
În ultimele săptămâni, Rusia a folosit în Ucraina mai multe drone de luptă Shahed și Mahajer importate din Iran, obținând rezultate devastatoare.
Unele dintre ele au lovit poziții de pe câmpul de luptă, distrugând tancuri și blindate, în timp ce altele au lovit infrastructura civilă, inclusiv în orașul port Odesa.
Citește continuarea AICI
Insider: „Operațiunea specială” împotriva lui Putin. Exploziile misterioase din Rusia, semnele unei campanii de sabotaj anti-Kremlin
ACTUALIZARE 09.10 Războiul nu merge prea bine pentru Putin, dar problemele armatei ruse nu se limitează la Ucraina. În ultimele luni de zile, centre strategice și alte locații importante din Rusia au fost distruse de incendii și explozii misterioase care ar putea fi semnele unei operațiuni de sabotaj desfășurată de trupe speciale inamice pe teritoriul rusesc, scrie Business Insider.
În doar câteva zile din luna septembrie, forțele ucrainene au reușit să elibereze mai multe teritorii decât trupele ruse au reușit să ocupe în peste cinci luni de război.
Problemele armatei ruse nu se limitează, însă, la Ucraina. În ultimele luni de zile, centre strategice și alte locații importante din Rusia au fost distruse de incendii și explozii misterioase care ar putea fi semnele unei operațiuni de sabotaj desfășurate de forțe speciale inamice pe teritoriul rusesc.
Citește continuarea AICI
O rețea uriașă de conturi false din Rusia a fost destructurată de Facebook. Operațiunea imita site-uri precum The Guardian și Spiegel
ACTUALIZARE 08.30 Compania Meta, care deține Facebook, a anunțat marți că a depistat și a destructurat două rețele separate de conturi false angajate în operațiuni ascunse de influențare a publicului din țări occidentale ce funcționau din China și Rusia, transmite CNN Business.
Deși rețeaua chineză era mică și primise puțină atenție, a inclus și unele conturi care s-au situat de ambele părți ale politicii americane, potrivit unui raport Meta publicat marți. Meta rămâne în alertă privind o posibilă interferență străină în alegerile intermediare din SUA, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru CNN. Ben Nimmo, șeful Meta responsabil de informațiile privind amenințările globale a declarat pentru CNN că a fost pentru prima dată când compania a văzut conturi chineze care direcționează mesaje pentru americani în acest fel. „Aveau conturi false care pretindeau că sunt americani și încercau să vorbească precum americanii și vorbeau despre probleme interne foarte divizante precum avortul și controlul armelor”, a spus acesta.
Citește continuarea AICI
ONU și-a exprimat din nou sprijinul pentru „integritatea teritorială a Ucrainei”
„Permiteţi-mi să repet că Organizaţia Naţiunilor Unite rămâne pe deplin angajată faţă de suveranitatea, unitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”, a spus adjunctul secretarului general al ONU pentru afaceri politice Rosemary DiCarlo, la începutul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.
Cu toate acestea, nu există nicio şansă ca în Consiliul de Securitate, în care Rusia are drept de veto, să se ajungă la o poziţie comună.
Statele Unite „vor pune pe masă o rezoluţie de condamnare a simulacrelor de referendum, prin care fac apel la statele membre să nu recunoască niciun statut modificat al Ucrainei şi cer Rusiei să îşi retragă trupele din Ucraina”, a declarat ambasadorul american la ONU Linda Thomas-Greenfield. În opinia sa, aceste referendumuri riscă să deschidă „o cutie a Pandorei imposibil de închis”.
„Dacă Rusia alege să se ferească de orice răspundere în Consiliu, atunci ne vom adresa Adunării Generale pentru a trimite Moscovei un mesaj lipsit de ambiguitate”, a adăugat ea.
„Aveţi curajul să susţineţi suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus ea.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, Adunarea Generală, care reuneşte cele 193 de state membre ale ONU, şi unde niciunul nu are drept de veto, a votat în martie şi aprilie mai multe rezoluţii de condamnare a Moscovei.
Ambasadorul chinez la ONU a cerut marţi în faţa Consiliului de Securitate respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor” după referendumurile de anexare din Ucraina.
„China a luat act de cele mai recente evoluţii ale situaţiei din Ucraina”, iar „poziţia noastră” este „clară şi consecventă; adică trebuie respectate suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor”, a spus Zhang Jun. China este uneori acuzată de occidentali că este prea conciliantă cu Rusia, aminteşte AFP.
Rușii s-ar pregăti să-i mobilizeze pe ucrainenii din zonele ocupate
Oficialii ruși „stabilesc condițiile pentru a mobiliza forțat civili ucraineni din zonele ocupate din Uceaina, care ar urma să fie anexate în curând”, arată Institutul pentru Studiile Războiului în cea mai recentă analiză zilnică.
Potrivit ISW, liderul ucrainean al regiunii Lugansk, Serghei Haidai, a spus că oficialii ruși au început să studieze liste cu absolvenții de medicină din Lugansk pentru a mobiliza forțat medici care să ajute forțele ruse.
De asemenea, se pare că forțele ruse trimit oameni nou mobilizați și neinstruiți pe linia frontului din Herson și Harkov, potrivit ISW.
Câteva dintre cele mai importante evenimente întâmplate pe parcursul zilei de marți:
- NATO: Referendumurile Rusiei în Ucraina sunt „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”
- Pentagon: Nu există nicio schimbare a posturii nucleare a SUA din cauza amenințărilor Rusiei
- Senatul rus vrea să discute pe 4 octombrie despre anexarea teritoriilor ucrainene controlate de armata Moscovei
- Mesajul unui militar rus proaspăt mobilizat: „Ni s-a spus oficial că nu va fi niciun antrenament înainte să ne trimită pe front”
- Putin: Rusia vrea să salveze oamenii din teritoriile ucrainene ocupate
- În plin sezon al recoltelor, mobilizarea lui Putin îi trimite pe fermierii ruși în armată.
- Putin i-a spus lui Erdogan că rămâne pregătit pentru discuții cu Ucraina
- Rusia va deschide un centru de recrutare la frontiera cu Georgia
- Scurgeri de gaz misterioase din Nord Stream în Marea Baltică
- Planul lui Putin pentru teritoriile ocupate din Ucraina. Dimitri Rogozin ar putea fi numit șef peste un nou district federal
-
Medvedev amenință din nou cu armele nucleare și susține că „nimeni nu are nevoie” de Ucraina
Editor : Marco Badea | Monica Bonea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News