Live Text Război în Ucraina. Rușii au lansat, marți seara, atacuri asupra mai multor orașe de pe teritoriul Ucrainei
Statele Unite au „informații foarte credibile”, conform cărora Rusia va încerca să anexeze regiunile separatiste din estul Ucrainei la mijlocul lunii mai. Conform acestora, ar exista și planuri pentru crearea unei „republici populare” și la Herson, pentru o eventuală anexare, de asemenea, la Rusia. Oțelăria Azovstal se află sub foc constant de la începutul zilei de luni, acolo fiind încă blocați aproximativ 100 de civili, inclusiv femei și bătrâni, și aproximativ 20 de copii. Premierul britanic Boris Johnson s-a adresat marţi parlamentului ucrainean prin videoconferinţă, o premieră pentru un lider occidental de la începutul invaziei ruse. El a anunţat un ajutor militar suplimentar pentru Kiev de 300 de milioane de lire sterline. Totodată, Uniunea Europeană pregătește sancțiuni asupra petrolului Rusiei. Pe fondul acestor anunțuri, Rusia a lansat în cursul serii un atac cu rachete asupra unor obiective de pe întreg teritoriul ucrainean, inclusiv la Liov, în apropiere de granița cu Polonia. Moscova pare să fi vizat distrugerea acelor elemente de infrastructură prin care sunt transportate ajutoarele militare pentru Ucraina. Unele dintre rachetele rusești au fost interceptate de apărarea ucraineană.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski anunță că 156 de persoane au fost evacuate din combinatul Azovstal
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că 156 de persoane au fost evacuate cu succes din uzina siderurgică Azovstal din Mariupol și au ajuns marți în Zaporojia.
În mesajul său transmis ca în fiecare seară, Zelenski a subliniat că este nevoie de o încetare a focului pentru ca coridorul umanitar să funcționeze.
„Avem în sfârșit rezultatul, primul rezultat al operațiunii noastre de evacuare de la Azovstal din Mariupol, pe care o organizăm de foarte mult timp. A fost nevoie de mult efort, de negocieri îndelungate și de diverse medieri. Astăzi, 156 de persoane au ajuns în Zaporojia. Femei și copii. Aceștia se aflay în adăposturi de mai bine de două luni. Imaginați-vă! Acum, acești oameni sunt complet în siguranță. Vor primi ajutor”, a anunțat președintele ucrainean.
„Cu toate acestea, trupele rusești nu respectă acordurile de încetare a focului. Continuă loviturile masive la Azovstal. Încearcă să ia cu asalt complexul. Dar mi s-a spus de multe ori că nimeni nu poate fi salvat. Că este imposibil. Și astăzi sunt 156 de oameni în Zaporojia. Aceasta nu este încă o victorie, dar este deja un rezultat. Și cred că există o șansă de a-i salva și pe ceilalți oameni ai noștri”, a transmis Zelenski.
21 de civili au fost uciși în Donețk
21 de civili au murit și 27 au fost răniți marți în atacurile rusești din regiunea ucraineană Donețk, din est.
Guvernatorul regional Pavlo Kirilenko a precizat că în acest bilanț intră și cei 10 morți anunțați anterior într-un bombardament la o uzină din orașul Avdiivka.
Este cel mai mare bilanț care se înregistrează în regiune într-o singură zi de la atacul asupra gării din Kramatorsk de luna trecută, când au fost ucise 50 de persoane.
Joe Biden, la o uzină Lockheed Martin: Voi îi ajutați pe ucraineni să se apere
ACTUALIZARE 23.59 Președintele american Joe Biden a vizitat marți o fabrică din Troy, statul Alabama, unde producătorul de armament Lockheed Martin produce rachete antitanc Javelin, care se numără printre armele pe care America le furnizează Ucrainei pentru a ține piept rușilor.
„Vedem la știri în fiecare zi atrocitățile și crimele de război comise în Ucraina de soldații ruși sub comanda lui Vladimir Putin. Voi (angajații Lockheed Martin, n.red.) îi ajutați pe ucraineni să se apere și, sincer să fiu, ei fac de râs armata rusă. Această luptă nu va fi ieftină, dar ar fi mai scump să cedăm în fața agresiunii. Istoria ne-a demonstrat că dacă nu-i înfrunți pe dictatori, ei vor continua să apară. Apetitul lor pentru putere continuă să crească. Există o luptă continuă între autocrație și democrație. Xi Jinping (președintele Chinei - n.r.) spune că democrațiile nu pot fi un sistem durabil în secolul 21. Dar nu este așa, pentru că altfel s-ar schimba întreaga lume”, le-a spus Joe Biden muncitorilor de la uzina Lockheed Martin.
Atacuri cu rachete asupra mai multor orașe din Ucraina
ACTUALIZARE 22:30 Două rachete care zburau deasupra orașului Vinniția din sud-vestul Ucrainei au fost doborâte, anunță Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne.
Serhi Borzov, șeful administrației militare din regiunea Vinniția, a declarat că cele două explozii pe care le-au auzit locuitorii din oraș au fost rezultatul apărarii aeriene ucrainene și în prezent se caută rămășițele rachetelor rusești.
Gherașcenko a declarat că o altă rachetă de croazieră tocmai a fost doborâtă de apărarea aeriană „în drum spre Kiev”, în zona autostrăzii Odesa.
Primarul din Dolinska, un oraș din regiunea centrală Kirovohrad, a declarat că au avut loc atacuri cu rachete în zonă, dar nu a oferit alte detalii.
Mai la vest, în apropiere de granița cu Slovacia, șeful administrației militare regionale Zakarpattia, Viktor Mikita, a declarat că a avut loc un atac cu rachete în regiunea muntoasă. „Clarificăm informațiile privind posibilele victime”, a spus el.
Mai multe dintre țintele atacurilor cu rachete de marți par să fi avut legătură cu transportul de echipamente militare în Ucraina. Rusia a amenințat că va viza transporturile de arme și rutele acestora.
În Liov, Maksim Kozinski, șeful administrației militare regionale, a declarat că trei stații de energie electrică au fost avariate.
Separat, Serviciul de Stat al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, a declarat că o zonă de frontieră din regiunea Sumî, în nord-estul îndepărtat al țării, a fost atacată cu lovituri trase de lansatoare de rachete și mortiere.
Rușii au atacat puncte electrice și feroviare din apropiere de Liov
ACTUALIZARE 22:00 După ce s-au auzit cel puțin cinci explozii puternice, la Liov, marți seara, Căile Ferate Ucrainene au declarat că mai multe trenuri au fost oprite în jurul orașului din cauza atacurilor rusești asupra unor puncte electrice feroviare. Trenurile vor avea întârziere.
Primarul din Lviv, Andri Sadovi, a declarat că unele cartiere ale orașului au rămas fără energie electrică. Sadovi a mai spus că „în urma loviturilor cu rachete, două stații electrice au fost avariate”.
Попередньо одна людина поранена.
— Андрій Садовий (@AndriySadovyi) May 3, 2022
Триває ліквідація пожежі на одній із електропідстанцій.#Львів pic.twitter.com/AhGeqTdNpr
„Toată lumea să rămână în adăposturi”, a precizat el într-o postare pe Telegram.
Reporterii CNN aflați la Liov au auzit explozii la est, sud și vest de centrul orașului. O coloană uriașă de fum negru care se ridica pe cer dintr-o anumită parte, mai îndepărtată. Fumul continuă să se împrăștie în oraș, iar cel mai mare incendiu este la vest de centrul orașului.
Forțele NATO din Europa vor avea un nou comandant
ACTUALIZARE 22.00 Generalul american Christopher Cavoli a fost numit comandant suprem al forţelor aliate în Europa, funcție în care îl va înlocui de la vară pe generalul Tod Wolters. Numirea sa a fost aprobată de Consiliul Nord-Atlantic, anunță NATO.
Schimbarea are loc în contextul tensiunilor puternice cu Rusia, după invadarea Ucrainei, iar noul comandant, fiu al unui ofițer italiano-american, s-a născut în plin Război Rece, în Germania de Vest, a crescut în baze militare și este vorbitor de limbă rusă, notează AFP, preluată de Agerpres.
Christopher Cavoli este în armată din 1987 şi comandă din 2020 forţele americane în Europa şi în Africa, al căror cartier general este la Wiesbaden, în Germania.
Căsătorit, tată a doi copii, este absolvent al Universităţii Princeton. A avut misiuni în timpul războiului din Golf şi în mai multe rânduri în Afganistan, având vaste cunoștințe despre operațiunile de luptă terestre. De asemenea, a comandat armata americană în Europa între ianuarie 2018 şi octombrie 2020, înainte de a prelua comanda combinată Europa - Africa. A fost director pentru Rusia în cadrul Statului Major Reunit al armatei americane.
Slovacia răspunde cererii Kievului și va repara blindatele ucrainene avariate
ACTUALIZARE 21:32 O întreprindere din Slovacia va repara vehiculele blindate ucrainene avariate, răspunzând unei cereri în acest sens din partea Kievului, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Bratislava.
"Societatea publică Konstrukta - Defence a încheiat un contract cu partea ucraineană pentru repararea şi modernizarea materialului militar ucrainean", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Martina Koval Kakascikova, într-un comunicat citat de AFP.
Primul lot de material militar trimis în Slovacia de Ucraina va consta în zeci de vehicule blindate de recunoaştere BRDM-2, a precizat ea.
Explozii puternice la Liov
ACTUALIZARE 21:20 Armata rusă a atacat, marţi seară, poziţii din oraşul Liov situat în vestul Ucrainei, afirmă oficiali ucraineni, raportând întreruperi ale alimentării cu electricitate după bombardamente.
Conform autorităţilor ucrainene, cel puţin patru explozii de amploare au avut loc la periferia oraşului. Primarul oraşului, Andri Sadovîi, a îndemnat populaţia să se adăpostească şi a anunţat că este afectată alimentarea cu electricitate.
Austria: Ucraina și Moldova să primească acces rapid la părți ale pieței comune UE în tranziţia către statutul de membru deplin
ACTUALIZARE 21:10 Ministrul de externe al Austriei spune că războiul din Ucraina ar trebui să ducă la o regândire a procesului de aderare la Uniunea Europeană și că Ucraina și Republica Moldova ar trebui să primească un „acces mai rapid la părți ale pieței comune și la procesul de decizie” în procesul de tranziție către statutul de membru deplin.
Schallenberg spune că UE nu ar trebui „să se piardă” în cifre, legi şi detalii când vine vorba de aderarea de noi state şi în schimb să recunoască că admiterea de noi membri este necesară pentru a combate influenţa rusă.
„Extinderea nu este o abordare juridică, birocratică, este un instrument geostrategic”, a spus șeful diplomației austriece, într-un interviu acordat FT și citat de Agerpres.
Ţări precum Albania, Macedonia de Nord şi Republica Moldova trebuie tratate pe picior de egalitate cu Ucraina când vine vorba de aspiraţiile de aderare - „Trebuie să le ancorăm în Europa şi în Occident”, a subliniat el.
Afirmațiile lui Schallenberg vin în contradicție cu o declarație din aprilie, când ministrul austriac spunea că „Ucraina nu ar trebui să intre în UE”.
Maia Sandu, mesaj pentru populație în contextul 9 Mai
ACTUALIZARE 20:10 Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un mesaj emoționant despre jurnalista ucraineană Vira Hirici, omorâtă recent într-un atac cu rachete asupra blocului unde locuia, la Kiev. Săptămâna trecută, jurnalista de la Radio Europa Liberă făcuse o solicitare de interviu către Președinția Republicii Moldova, însă, din păcate, sfârșitul subit a împiedicat demersul jurnalistic al acesteia, a dezvăluit Maia Sandu. Șefa statului moldovean subliniază că tragedia aceasta este o moarte cu nume și chip concret, o probă de necontestat într-un dosar de crimă.
„Fiecare dintre noi are o Vira Hirici, pe care nu a cunoscut o personal, dar care a devenit durerea lui personală. Războiul este la hotarul nostru. Nu putem nega această realitate. Pacea depinde de puterea noastră de a fi uniți în fața pericolului comun și ea poate fi menținută doar cu eforturi comune. Pacea depinde de capacitatea noastră de a nu ne lăsa prinși în plasa falsurilor și a provocărilor, de puterea noastră de a gândi drept și a acționa cu responsabilitate. Nimeni nu vrea război, nicio mamă, indiferent că e din Găgăuzia, din Chișinău sau din Bălți, nu vrea să își vadă copiii pe front. Nimeni nu vrea ca o rachetă să-i distrugă casa la care a muncit o viață. Acum, ca niciodată, prețuim pacea și pentru pace trebuie să ne folosim toată energia”, a spus Maia Sandu într-un mesaj transmis înaintea zilei de 9 Mai.
La 9 Mai, Rusia marchează cu parade fastuoase Ziua Victoriei în al Doilea Război Mondial, în timp ce tot la data de 9 mai comunitatea europeană celebrează Ziua Europei.
Anul acesta, din cauza războiului din Ucraina, mulți privesc cu îngrijorare către Moscova, existând suspiciuni că Vladimir Putin - marcat de eșecul invaziei asupra țării vecine - ar putea face anunțuri grave. De asemenea, în contextul tensiunilor din regiunea separatistă Transnistria, la Chișinău sunt temeri că prorușii vor profita de această zi pentru a lansa provocări. Mulți analiști spun că Republica Moldova se află într-o situație dificilă, chiar „critică”, și în acest context a transmis mesajul de 9 Mai președinta Republicii Moldova.
Cel puțin 10 oameni uciși după ce rușii au bombardat o uzină din estul Ucrainei
ACTUALIZARE 20:00 Un bombardament rusesc asupra unei uzine din Avdeevka, din estul Ucrainei, s-a soldat marţi cu cel puţin zece morţi şi 15 răniţi, a anunţat guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de AFP şi Reuters.
Oficialul a adăugat că "informaţiile mai trebuie clarificate şi numărul de victime ar putea probabil să fie mai mare". El a acuzat forţele "ocupantului rus" că au ţintit intenţionat muncitorii care ieşiseră din schimb şi aşteptau autobuzul.
Avdeevka este un oraş cu circa 30.000 de locuitori, aflat pe linia frontului, la doar câţiva kilometri de Doneţk, "capitala" secesioniştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.
În localitate au avut deja loc mai multe lupte de la începutul războiului purtat din 2014 între separatişti şi forţele guvernamentale ucrainene. În 2017, acolo au murit în doar o săptămână 27 de civili şi militari, reaminteşte AFP. Potrivit agenţiei, după 24 februarie, când a început invazia Rusiei în Ucraina, situaţia la Avdeevka a fost relativ calmă, însă a mai avut loc un bombardament în 24 aprilie.
Proprietarul uzinei lovite marţi - cea mai mare cocserie din Ucraina şi una din cele mai mari din Europa - a declarat că înainte de război avea peste 4.000 de angajaţi.
Parlamentul ucrainean aprobă suspendarea partidelor politice "pro-ruse"
ACTUALIZARE 18:43 Parlamentul ucrainean a aprobat, marţi, o lege ce reglementează suspendarea activităţii partidelor politice considerate ''pro-ruse'', o măsură care este în vigoare din 20 martie, după ce a fost aprobată de Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare, informează EFE.
În total, 330 din cei 450 de deputaţi din Rada Supremă au votat în favoarea proiectului de lege, care fusese introdus în parlamentul unicameral ucrainean la 28 martie, potrivit agenţiei de presă Unian.
Legea permite suspendarea activităţii partidelor politice care neagă sau justifică agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat la 20 martie că suspendarea temporară a activităţii a 11 partide politice pe durata aplicării legii marţiale a primit acceptul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare. Ministerul Justiţiei a primit instrucţiuni să oprească imediat activităţile acestor forţe, care sunt acuzate de a avea "legături cu Rusia", deşi unele dintre ele au cerut în instanţă dizolvarea lor.
Printre formaţiunile a căror activitate a fost suspendată se află Platforma de Opoziţie, al doilea cel mai votat partid la alegerile parlamentare din 2019, dar şi partide minoritare, precum Nashi ('Ai noştri'), condus de omul de afaceri din domeniul comunicaţiilor Evgheni Muraev, acuzat şi el de legături cu Kremlinul, sau Uniunea Forţelor de Stânga sau Partidul Socialist din Ucraina, printre altele.
Premierul Indiei cere încetarea focului în Ucraina
ACTUALIZARE 16:54 Premierul Indiei, Narendra Modi, a cerut marți încetarea focului în Ucraina și discuții de pace între Kiev și Moscova.
„Am făcut apel la o încetare imediată a focului în Ucraina și la adoptarea dialogului și a diplomației pentru a rezolva problema”, a declarat Modi în cadrul unei conferință de presă la Copenhaga.
ONU spune că 101 persoane au fost evacuate din combinatul siderurgic de la Mariupol
ACTUALIZARE 16:50 Un oficial umanitar al ONU a declarat marți că au fost evacuați cu succes aproximativ 101 de persoane din combinatul siderurgic Azovstal, spunând că cei mai mulți dintre cei evacuați au ajuns în Zaporojie, unde primesc asistență umanitară, scrie Reuters.
„Datorită operațiunii, 101 femei, bărbați, copii și persoane în vârstă au putut părăsi în sfârșit buncărele de sub oțelăria Azovstal și au putut vedea lumina zilei după două luni”, a declarat Osnat Lubrani, coordonatorul umanitar al ONU pentru Ucraina, într-o declarație trimisă jurnaliştilor.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care a fost, de asemenea, implicat în operațiunea de evacuare, a lansat o declarație paralelă în care spunea că aproximativ 100 de persoane din zona uzinei Mariupol au ajuns marți în Zaporojie. Printre aceștia s-au numărat și câțiva răniți, a adăugat acesta.
Reuters: China nu l-a ajutat până acum pe Putin, spun oficiali americani
ACTUALIZARE 16:36 La două luni după ce a avertizat că Beijingul pare pregătit să ajute Rusia în războiul din Ucraina, înalți oficiali americani spun că nu au observat sprijinul militar și economic al Chinei, o evoluție binevenită în relația tensionată dintre SUA și China, scrie Reuters.
Oficialii americani au declarat pentru Reuters în ultimele zile că rămân precauți cu privire la sprijinul de lungă durată al Chinei pentru Rusia în general, dar că sprijinul militar și economic de care își fac griji nu a avut loc, cel puțin deocamdată. Ușurarea vine într-un moment crucial.
Președintele Joe Biden se pregătește pentru o călătorie în Asia la sfârșitul acestei luni, dominată de modul de a face față ascensiunii Chinei, iar administrația sa urmează să lanseze în curând prima sa strategie de securitate națională care se referă la China ca mare putere.
Citește continuarea AICI
Olaf Scholz spune că Rusia lui Putin are o politică imperialistă: „Nu presupuneți că nu va ataca și alte țări”
ACTUALIZARE 16:23 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că nimeni nu poate presupune că Rusia nu va ataca alte ţări, având în vedere că a încălcat dreptul internaţional în Ucraina, iar Germania va sprijini Finlanda şi Suedia dacă acestea vor decide să adere la NATO, scrie Reuters.
Invazia Rusiei în Ucraina a încălcat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial şi forţează Europa să îşi consolideze strategia de apărare, a declarat Scholz într-o declaraţie acordată presei, alături de prim-miniştrii Suediei şi Finlandei, Magdalena Andersson şi Sanna Marin.
De la invazia Rusiei în Ucraina, pe care Rusia o descrie ca fiind o „operaţiune militară specială”, Finlanda şi Suedia au luat în considerare posibilitatea de a solicita aderarea la alianţa militară occidentală NATO, ceea ce ar marca o schimbare majoră de politică pentru regiunea nordică.
„Nimeni nu poate presupune că preşedintele şi guvernul rus nu vor încălca şi în alte ocazii dreptul internaţional prin violenţă”, a declarat Scholz.
Citește continuarea AICI
Putin a ordonat sancțiuni împotriva Occidentului. Rusia va interzice exportul de produse şi materii prime
ACTUALIZARE 16:15 Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind aplicarea de sancţiuni economice în răspuns la „acţiunile neprietenoase ale anumitor state străine şi organizaţii internaţionale”, a anunţat marţi Kremlinul, potrivit Reuters.
Documentul nu oferă niciun fel de detalii privind persoanele sau entităţile ce ar urma să fie afectate de aceste măsuri.
Conform decretului, Rusia va interzice exportul de produse şi materii prime către persoanele şi entităţile sancţionate. El interzice, de asemenea, tranzacţiile cu persoane şi companii străine vizate de sancţiunile ruse şi le permite partenerilor ruşi ai acestora să nu-şi îndeplinească obligaţiile faţă de ele.
Rusia anunță că a început să bombardeze combinatul Azovstal din Mariupol
ACTUALIZARE 15:43 Trupele ruse au început să bombardeze marţi după-amiază combinatul siderurgic Azovstal, din oraşul Mariupol, port ucrainean la Marea Azov, după ce soldaţi ucraineni ar fi încălcat încetarea focului, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă RIA, transmite Reuters.
''A fost declarată o încetare a focului, civilii au trebuit să fie evacuaţi din perimetrul Azovstal. Militari din batalionul Azov şi din armata ucraineană, care sunt staţionaţi la uzină, s-au folosit de asta. Ei au ieşit din subsol, au preluat poziţii de luptă pe teritoriul şi în clădirile uzinei'', a menţionat ministerul.
''Acum unităţi ale armatei ruse şi ale Republicii Populare Doneţk, folosind artilerie şi aviaţie, încep să distrugă aceste poziţii de tragere'', mai arată Ministerul Apărării rus.
Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept ''operaţiune specială pentru denazificarea'' ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.
Azovstal plant. pic.twitter.com/hAIuQIC44J
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) May 3, 2022
Rusia susține că a lovit cu rachete un aeroport din Odesa folosit pentru înarmarea Ucrainei
ACTUALIZARE 15:15 Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat marţi că Rusia a lovit cu rachete un aerodrom militar de lângă Odesa, unde Ucraina primea armament occidental, transmite Reuters.
"Rachete de înaltă precizie Onyx au lovit un centru logistic la un aerodrom militar din regiunea Odesa, pe unde se livrau arme străine", arată un comunicat al ministerului, precizând că "au fost distruse hangare unde se aflau drone Bayraktar TB2, precum şi rachete şi muniţie din SUA şi ţări europene".
Forţele ruse au lovit cu rachete şi cu artileria şi alte obiective din Ucraina, inclusiv centre de comandă, depozite de armament şi un sistem de rachete antiaeriene S-300, notează Agerpres.
Guvernatorul regiunii ucrainene Odesa, Maksim Marcenko, a declarat că oraşul a fost lovit luni seara cu o rachetă, iar atacul s-a soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi.
Stocurile de rachete ale SUA se epuizează. Vor putea americanii să aprovizioneze în continuare Ucraina cu armele de care are nevoie?
ACTUALIZARE 15:04 Avioanele decolează aproape zilnic de la baza Dover a forțelor aeriene americane: Aeronave C-17 încărcate cu rachete Javelin, Stinger, obuziere și alte materiale care sunt trimise în Europa de Est pentru a aproviziona armata Ucrainei în lupta ei împotriva invadatorilor ruși, scrie PBS. Însă, pe măsură ce stocurile de rachete din depozitele americane se epuizează, va putea SUA să continue să aprovizioneze Ucraina cu armele de care are nevoie fără să-și compromită propria capacitate de apărare?
Impactul crucial al acestor arme este exact ceea ce președintele american Joe Biden vrea să scoată în evidență marți când urmează să viziteze uzina Lockheed Martin din Alabama, acolo unde sunt construite armele antitanc Javelin, atât de importante pentru ucrainenii care luptă împotriva rușilor pe front.
Dar vizita lui Biden evidențiază și o situație care devine din ce în ce mai îngrijorătoare pe măsură ce războiul se prelungește tot mai mult: Va putea SUA să continue aprovizionarea Ucrainei cu arme cu aceeași rapiditate cu care a făcut-o și până acum, fără să-și compromită propria capacitate de apărare, în special dacă vor izbucni noi conflicte cu Coreea de Nord, Iran și în alte zone „fierbinți” ale lumii?
Citește continuarea AICI
Confruntată cu problema exporturilor de cereale, Ucraina nu va mai avea spații unde să depoziteze recolta viitoare
ACTUALIZARE 14:55 Ucraina ar putea fi într-o situație dificilă deoarece nu va avea unde să-și depoziteze cerealele din sezonul agricol 2022-2023, din cauza scăderii exporturilor în contextul războiului, susţin analiştii de la firma de consultanţă APK-Inform, transmite Reuters.
De la debutul invaziei ruseşti, la finele lunii februarie, Ucraina a fost obligată să îşi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre.
Analiştii de la APK-Inform au apreciat marţi că Ucrainei ar putea să ajungă în situaţia în care va exporta doar 45,5 milioane de tone, din recolta record de 86 de milioane de tone înregistrată în 2021, iar la finele sezonului agricol actual stocurile de cereale şi oleaginoase ale ţării ar putea urca la un nivel record de 21,3 milioane de tone.
"Este vorba de un nivel de 4,2 ori mai mare decât la sfârșitul sezonului precedent şi asta nu va permite eliberarea unei părţi semnificative din capacităţile de stocare pentru noua recoltă", au adăugat analiştii.
Macron, o nouă discuție telefonică cu Putin după o pauză de o lună
ACTUALIZARE 14:33 Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit din nou cu Vladimir Putin marţi, la prânz, despre situația din Ucraina, a anunţat Palatul Elysee, aceasta fiind prima convorbire între cei doi după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie.
Acest apel intervine în urma discuţiei telefonice care a avut loc sâmbătă între şeful statului francez şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, la peste două luni de la invadarea Ucrainei de către armata rusă.
Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani - de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie - dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie.
Calificând 'de nesuportat' imaginile cu numeroase cadavre descoperite în acest oraş, situat la nord-vest de Kiev, după retragerea armatei ruse, Emmanuel Macron a afirmat că autorităţile ruse ar trebui 'să răspundă pentru aceste crime'.
ACTUALIZARE 14:28 Rada Supremă de la Kiev a decis să ceară Congresului SUA să recunoască Federația Rusă drept stat care sponsorizează terorismul. "Pentru" au votat 344 de deputați.
Scholz, criticat dur de ambasadorul Ucrainei pentru că exclude o vizită la Kiev: „Să fii cu capsa pusă nu îi stă bine unui om de stat”
ACTUALIZARE 14:24 Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnîk, l-a criticat dur pe cancelarul german Olaf Scholz pentru că exclude o vizită la Kiev pentru moment, notează marţi agenţia DPA.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi doi parlamentari ai Bundestagului intenţionează să viziteze Kievul pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Ucraina în timp ce atacul Rusiei continuă. Dar Scholz a declarat luni noapte postului public ZDF că faptul că preşedintelui Frank-Walter Steinmeier i-a fost refuzată recent o vizită la Kiev constituie un obstacol în a efectua deplasarea.
"Să fii cu capsa pusă nu prea îi stă bine unui om de stat", a declarat Melnîk, citat de Agerpres. "Este vorba despre cel mai brutal război de anihilare de la atacul nazist asupra Ucrainei, nu este grădiniţă", a spus ambasadorul.
Ungaria anunță că nu va aproba sancţiuni care ar putea afecta livrările de petrol şi gaze ruseşti
ACTUALIZARE 14:20 Guvernul ungar nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI.
Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări.
"Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, citat de Agerpres.
Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total.
Rusia va părăsi Stația Spațială Internațională din cauza sancțiunilor occidentale
ACTUALIZARE 14:14 Șeful programului spațial rus, Dmitri Rogozin, a declarat că Moscova se va retrage de pe Stația Spațială Internațională, o decizie pe care a pus-o pe seama sancțiunilor impuse de Occident din cauza invaziei din Ucraina, potrivit Bloomberg.
„Decizia a fost luată deja, nu suntem obligați să vorbim despre ea în mod public”, a declarat sâmbătă directorul general al Roscosmos, Dmitri Rogozin, într-un interviu acordat televiziunii de stat, potrivit Tass
„Pot să spun doar atât – în conformitate cu obligațiile noastre, ne vom informa partenerii cu privire la sfârșitul activității noastre pe ISS cu un an înainte”, a adăugat Rogozin.
În urmă cu o lună, Dmitri Rogozin amenința că va pune capăt misiunii Rusiei dacă SUA și Uniunea Europeană nu renunță la sancțiunile împotriva întreprinderilor implicate în industria spațială rusă.
Citește continuarea AICI
Putin ar putea declara oficial război Ucrainei
ACTUALIZARE 14:08 Președintele rus Vladimir Putin ar putea declara, în mod oficial, război Ucrainei în 9 mai, o mișcare care ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei, în condițiile în care eforturile pentru invadarea Ucrainei continuă să se clatine, consideră oficiali americani și occidentali, citați de CNN.
9 mai, cunoscută drept „Ziua Victoriei” în Rusia, comemorează înfrângerea naziștilor în 1945.
Oficialii occidentali au crezut de mult că Putin va valorifica semnificația simbolică și valoarea propagandistică a acelei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, o escaladare majoră a ostilităților – sau ambele.
Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, Putin a insistat să se refere la conflictul care a intrat în a treia luna ca la o „operațiune militară specială”, interzicând efectiv în Rusia cuvinte precum „invazie” și „război”.
O declarație oficială de război ar putea susține sprijinul public pentru invazie. De asemenea, potrivit legii ruse, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și recruții, de care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare a trupelor.
Forțele ruse blochează lângă Berdiansk 2.000 de locuitori din Mariupol
ACTUALIZARE 13:40 Circa 2.000 de locuitori din Mariupol, care s-au adunat în apropiere de localitatea Berdiansk, nu au reuşit încă să ajungă în Zaporojie, oraşul ucrainean unde se refugiază majoritatea locuitorilor din zonă, iar autorităţile s-au organizat pentru primirea lor, întrucât trupele ruse le blochează accesul, a declarat Vadim Boicenko, primarul portului Mariupol, din sud-estul Ucrainei, relatează EFE, Unian şi Ukrinform, potrivit Agerpres.
'Ne aşteptam ca astăzi să aibă loc evacuarea de pe centura de lângă Berdiansk. Acolo astăzi s-au adunat circa 2.000 de locuitori din Mariupol şi aşteaptă să fie evacuaţi. Această evacuare este de două săptămâni aşteptată, iar noi am anunţat începutul ei. Dar trupele inamice ruse ne dau peste cap planurile şi nu permit cetăţenilor noştri să ajungă în Zaporojie', a declarat Boicenko.
Un prim convoi cu 100 de civili a sosit duminică în Zaporojie, dar câteva mii au rămas pe drum fără să poată să ajungă în acest oraş, aflat sub controlul autorităţilor de la Kiev.
Operaţiunile de evacuare se desfăşoară în coordonare cu Naţiunile Unite şi Crucea Roşie Internaţională şi noi coridoare umanitare au fost convenite cu partea rusă pentru marţi.
Or, până în prezent doar trei din cele 14 autobuze planificate pentru această operaţiune au reuşit să ajungă în teritoriul aflat sub control ucrainean, potrivit primarului din Mariupol.
Între oraşul-port asediat şi Zaporojie este o distanţă de 220 km, dar e un traseu foarte dificil. Primul tronson constă în atingerea aşa-numitului 'inel' format din Berdiansk, Tokmak şi Vasilivka prin coridoare umanitare, pentru a putea continua mai târziu spre Zaporojie, mai la nord.
La Mariupol, potrivit lui Boicenko, mai rămân 100.000 de locuitori, care aşteaptă şi ei să fie evacuaţi. El a adăugat că 200 de civili se ascund în tunelurile de la combinatul siderurgic Azovstal, unde se află şi sute de combatanţi ai batalionului Azov.
De îndată după evacuarea primului convoi duminică, un atac masiv a fost declanşat de forţele ruse împotriva Azovstal - ultima redută a rezistenţei ucrainene în oraşul-port - cu tancuri, artileria grea, cu nave care s-au apropiat de ţărm, a mai spus primarul ucrainean al Mariupolului, unde forţele ruse au început să-şi instaleze propria administraţie.
Zelenski condiţionează neutralitatea Ucrainei de eliberarea întregului teritoriu al ţării, inclusiv a Donbasului și a Crimeei
ACTUALIZARE 12.25 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condiţionat neutralitatea cerută ţării sale de către Rusia de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas (est) şi a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, relatează EFE.
Într-un interviu difuzat luni seara de canalul de televiziune saudit Al Arabiya, Zelenski a afirmat că „ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată'.
Rusia a redirecționat traficul de internet în zonele de ocupație din Ucraina spre infrastructura rusească de telecomunicații
ACTUALIZARE 12.22 Rusia a redirecționat traficul de internet în Herson, regiunea ucraineană ocupată de ruși, către infrastructura rusească de telecomunicații, a anunțat luni NetBlocks, o companie care monitorizează conexiunea la internet la nivel global, potrivit Reuters.
Măsura luată de Moscova pare să fi fost realizată cu scopul de a-și spori controlul asupra regiunii pe care rușii spun că au ocupat-o în totalitate. Autoritățile desemnate de Kremlin pentru a administra o parte a Hersonului au spus că în regiune ar fi fost introduse rublele rusești începând cu data de 1 mai.
Armata ucraineană spune că a respins 12 atacuri ale rușilor în regiunile de est
ACTUALIZARE 12.20 Forțele armate ucrainene au comunicat că în ultima zi au respins 12 atacuri rusești în regiunile Lugansk și Donețk.
De asemenea, ei susțin că au doborât șapte drone de atac.
În actualizarea operativă zilnică, Statul Major a spus că sunt indicii că rușii scot echipamente din depozit pentru a reaproviziona unitățile.
„Conform informațiilor disponibile, 17 tancuri și 60 de BMP-1 au fost scoase din depozit în orașul Bohuchar din regiunea Voronej, în perioada 27 aprilie – 2 mai 2022. Acestea au fost trimise pe teritoriile ucrainene ocupate temporar de trupele ruse”, potrivit sursei citate de CNN.
Statul Major a spus că forțele ruse au continuat atacurile din direcția Izium și au continuat lupta prelua a prelua controlul deplin asupra orașelor Rubijne și Popasna mai la est.
„Mișcarea de rezistență se dezvoltă în orașele și satele ocupate temporar de agresor”, a transmis Statul major al forțelor ucrainene.
Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că în ultimele săptămâni bombardamentele au distrus casele din mai multe orașe, Severodonețk, Hirske și Orikhove.
În Donețk, trei persoane au fost ucise în urma bombardamentelor asupra orașului Vuhleda.
Autoritățile din regiunea Zaporijie au transmis că luptele continuă, în special în jurul orașului Hulyaipole.
Papa Francisc: „Viktor Orban mi-a spus că rușii au un plan, că totul se va termina pe 9 mai”
ACTUALIZARE 12.10 Papa Francisc a spus că premierul maghiar Viktor Orban i-a spus, atunci când s-au întâlnit la sfârșitul lunii aprilie, că președintele rus Vladimir Putin intenționează să pună capăt invaziei din Ucraina pe 9 mai, Ziua Victoriei Rusiei.
Papa a făcut declarațiile pentru ziarul italian Corriere della Sera, într-un interviu publicat marți, potrivit CNN.
„Orban, când l-am întâlnit, mi-a spus că rușii au un plan, că totul se va termina pe 9 mai”, a spus Papa Francisc.
„Asta ar explica și viteza escaladării din aceste zile. Pentru că acum nu este doar Donbasul, este Crimeea, este Odesa, sunt porturile de la Marea Neagră din Ucraina, este totul”, a spus Papa.
„Nu există suficientă voință pentru pace. Sunt pesimist, dar trebuie să facem orice gest posibil pentru a opri războiul”, a mai declarat Suveranul Pontif.
Citește și Ungaria anunță că nu va aproba sancţiuni care ar putea afecta livrările de petrol şi gaze ruseşti
Rusia acuză Israelul că sprijină „neonaziștii” din Ucraina
ACTUALIZARE 11.40 Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Israelul că îi sprijină pe „neonaziștii” din Ucraina, intensificând și mai mult disputa dintre cele două state, începută după afirmațiile ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a spus că Adolf Hitler avea origini evreiești.
Moscova a reiterat punctul de vedere al lui Lavrov conform căruia originile evreiești ale lui Zelenski nu împiedică Ucraina să fie condusă de neonazişti.
„Antisemitismul în viața de zi cu zi și în politică nu este oprit și, dimpotrivă, este alimentat (în Ucraina)”, se arată în comunicat.
În timpul interviului pentru postul italian Rete 4, Lavrov a fost întrebat cum poate Rusia să susțină că trebuie să „denazifice” Ucraina când președintele țării, Volodimir Zelenski, este evreu.
„Și ce dacă Zelensky este evreu. Acest fapt nu anulează elementele naziste din Ucraina. Cred că și Hitler avea sânge evreiesc”, a spus Lavrov.
„De multă vreme auzim poporul evreu înțelept spunând că cei mai mari antisemiți sunt evreii înșiși”, a adăugat el.
Șeful informaţiilor militare de la Kiev: Transnistria este un factor de destabilizare în plus pentru Ucraina, R. Moldova şi România
ACTUALIZARE 11.30 Şeful Direcţiei de Informaţii a Ministerului Apărării din Ucraina, Kirilo Budanov, consideră că regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, situată la graniţa cu Ucraina, nu reprezintă o ameninţare importantă pentru ţara sa, dar continuă să fie un factor de destabilizare pentru întreaga regiune.
„În fond, acesta este un teritoriu pe care Rusia îl controlează în totalitate, dar la care nu are acces (...)”, a spus el. „Şi nu contează ceea ce spun cei din această regiune, nu pot obţine nimic serios acolo. Unităţile cu baza în Transnistria sunt tot ce au, adică circa 1.300 de persoane (militari ruşi). Acestea sunt toate trupele oficiale ruse în întreaga regiune”, a explicat Budanov, care a adăugat că majoritatea acestor trupe protejează depozite în localitatea Colbasna. În plus, militarii ruşi păzesc un post de radio în satul Maiak şi au sediul în Tiraspol, capitala regiunii separatiste.
Întrebat despre moralul armatei ruse, şeful serviciilor de informaţii militare ale Ucrainei şi-a exprimat convingerea că trupele ruse sunt complet demotivate. „Totuşi, există o verticală militară: au comandanţii lor şi vor fi obligaţi să urmeze ordinele. Le place sau nu, au un ordin şi trebuie să-l îndeplinească. Există mai multe opţiuni. Din acest motiv, moralul lor nu este important. Vor îndeplini ordinul”, a insistat Budanov.
Pe de altă parte, a remarcat el, armata rusă duce lipsă de „mână de lucru”. În special un număr mare de generali ruşi, înalţi comandanţi „au ajuns să comande batalioane şi, în unele cazuri, companii”, ceea ce produce dezechilibre în lanţul de comandă, a adăugat Budanov.
Rușii scot cadavrele din Mariupol în camioane cu inscripția „ajutor umanitar”
ACTUALIZARE 10.35 Forţele ruse utilizează camioanele cu care aduc „ajutoare umanitare” în Mariupol, port strategic la Marea Azov - pe care îl controlează aproape în totalitate, cu excepţia combinatului Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni - pentru evacuarea cadavrelor locuitorilor oraşului, decedaţi în cea mai mare parte în urma bombardamentelor şi asediului rusesc, a declarat luni seara consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriuşcenko, citat de agenţia ucraineană de presă LB.ua.
„Oricât de barbar ar suna, corpurile sunt transportate sub inscripţia de ajutor umanitar”, s spus Andriuşcenko. Aceleaşi camioane care aduc „ajutoarele umanitare” la întoarcere sunt încărcate cu trupurile morţilor, mai afirmă consilierul Andriuşcenko pe contul său Telegram, în care mai susţine și că, atunci când într-o clădire sunt descoperite mai multe cadavre, camioanele opresc în faţa acesteia şi corpurile sunt direct încărcate şi transportate ca oricare altă marfă.
Potrivit informaţiilor preliminare, cadavrele locuitorilor din Mariupol sunt transportate la crematoriul mobil din Harţîzsk, afirmă acelaşi consilier, adăugând că această informaţie este în prezent verificată de către autorităţile ucrainene, notează Agerpres.
Citește continuarea AICI
Moscova susține că aproximativ 1,1 milioane de persoane au fost aduse în Rusia de când a început invazia armatei lui Putin în Ucraina
ACTUALIZARE 10.11 Aproape 1,1 milioane de persoane au fost aduse în Rusia din zonele lovite de război ale Ucrainei de la începutul invaziei vecinului său de către Moscova în februarie, relatează marţi DPA.
Printre cei aduşi în Rusia se numără în jur de 200.000 de copii, a declarat şeful militar rus Mihail Mizinţev, citat de agenţia de presă Interfax. Numai luni au fost aduse 11.500 de persoane, inclusiv 1.850 de copii, în Rusia din Ucraina, a spus el.
Rusia califică acest demers drept o operaţiune de evacuare pentru a aduce oamenii în siguranţă departe de luptele de pe teren şi presupusele violenţe din partea conducerii Ucrainei de la Kiev, notează DPA.
Ucraina consideră, în schimb, că este o deportare forţată a cetăţenilor săi din teritoriile ocupate de ruşi în est şi sud. Potrivit autorităților de la Kiev, armata rusă nu permite oamenilor să fugă din teritoriul controlat de ucraineni.
Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei a acuzat Rusia de răpirea copiilor ucraineni şi folosirea lor în scopuri propagandistice.
Papa Francisc a cerut să-l întâlnească pe Putin la Moscova, dar n-a primit un răspuns. El a dezvăluit ce i-a spus patriarhul Kirill
ACTUALIZARE 09.50 Papa Francisc și-a exprimat intenția de a merge la Moscova și de a-l întâlni pe Putin pentru a-i cere să pună capăt războiului, dar nu a primit niciun răspuns, a declarat Suveranul Pontif, într-un interviu pentru Corriere della Sera.
Papa Francisc a vorbit despre eforturile pe care le depune alături de secretarul de stat al Sfântului Scaun Pietro Parolin pentru a obține o întrevedere cu Vladimir Putin.
În interviu, papa Francisc a subliniat repetat că este gata să plece la Moscova. "În prima zi de război l-am sunat pe președintele ucrainean Zelensky la telefon. Pe Putin, în schimb, nu l-am sunat. Ultima dacă am vorbit cu el în decembrie de ziua mea, dar de data asta nu, nu am sunat. Am vrut să fac un gest clar ca să vadă lumea întreagă și pentru asta m-am dus la ambasadorul Rusiei. L-am rugat să explice (invazia – n.r.), și i-am rugat să înceteze.
Citește continuarea AICI
UE mizează pe Africa pentru a înlocui importurile de gaze rusești
ACTUALIZARE 09.45 Uniunea Europeană va încerca să îşi extindă cooperarea cu statele africane pentru a putea să înlocuiască importurile de gaze ruseşti şi a-şi reduce dependenţa de Moscova cu aproape două treimi în acest an, informează Bloomberg.
Potrivit unui proiect de document european, consultat de Bloomberg News, în special ţările din vestul Africii, precum Nigeria, Senegal şi Angola, oferă un potenţial nefolosit în domeniul gazelor naturale lichefiate.
O comunicare cu privire la angajamentul extern în domeniul energiei urmează să fie adoptat de Comisia Europeană la finele acestei luni, ca parte a unui pachet de măsuri implementat de blocul comunitar pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Moscova, notează Agerpres.
UE are de gând să îşi majoreze importurile de gaze lichefiate cu 50 de milioane de metri cubi şi să majoreze livrările de gaze prin conducte din alte ţări decât Rusia, cu 10 miliarde metri cubi, ceea ce va presupune parteneriate cu furnizorii tradiţionali pe noi baze şi găsirea de noi furnizori, se arată în documentul menţionat.
Citește continuarea AICI
Institutul pentru Studiul Războiului: Rușii nu au efectuat luni niciun atac terestru, dar au bombardat pozițiile ucrainene de pe linia frontului
ACTUALIZARE 09.15 Forțele rusești nu au efectuat niciun atac terestru confirmat în Ucraina în ultimele 24 de ore, se arată în evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată în noaptea de luni spre marți.
Este posibil ca lovitura de artilerie ucraineană din 30 aprilie asupra postului de comandă rusesc din Izium să continue să perturbe eforturile rusești pe axa Izium.
Trupele rusești de pe linia frontului Donețk Lugansk și de pe axa sudică au continuat să se regrupeze, probabil pentru a se pregăti pentru noi ofensive sau pentru a rezista sau inversa contraofensivele ucrainene.
O astfel de apreciere a fost făcută luni și de un înalt oficial de la Pentagon. Acesta a declarat luni că ofensiva Rusiei în Donbas este „anemică” și „greoaie” și este încetinită de o abordare lipsită de riscuri, menită să evite pierderile grele pe care trupele de invazie le-au suferit în prima fază a războiului.
Potrivit ISW, armata rusă, deși nu desfășurat niciun atac terestru confirmat de-a lungul vreunei axe de înaintare, a bombardat pozițiile ucrainene de pe linia frontului. Concluziile principale ale evaluării de marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului:
- Forțele rusești nu au desfășurat niciun atac terestru confirmat de-a lungul vreunei axe de înaintare și, în schimb, au bombardat pozițiile ucrainene de pe linia frontului.
- Lovitura de artilerie ucraineană din 30 aprilie asupra cartierului general de comandă rusesc de lângă Izium a perturbat probabil operațiunile rusești pe axa Izium și poate împiedica ofensivele rusești din Izium în următoarele câteva zile.
- Forțele rusești de pe axa sudică au continuat să se regrupeze și să facă recunoașteri, probabil pentru a se pregăti pentru atacuri terestre în direcția Krivoi Rog, Nikolaev și Zaporojie.
Volodimir Zelenski: Liderii ruşi au uitat toate lecţiile celui de-Al Doilea Război Mondial. Sau poate nu le-au învățat niciodată
ACTUALIZARE 09.10 Liderii ruşi au uitat toate lecţiile celui de-Al Doilea Război Mondial sau poate că nu le-au învățat niciodată, a fost reacția președintelui Volodimir Zelenski la declarațiile controversate făcute de ministrul de Externe de la Moscova.
"Cum a putut să spună acest lucru în ajunul aniversării victoriei asupra nazismului? Aceste cuvinte înseamnă că principalul diplomat al Rusiei dă vina pe poporul evreu pentru crimele naziste. Fără cuvinte. Un astfel de impuls antisemit al ministrului lor înseamnă că Rusia a uitat toate lecțiile din cel de-al Doilea Război Mondial sau poate că nu a învățat niciodată aceste lecții", a declarat preşedintele Ucrainei.
Ministerul britanic al Apărării: Forța armatei Rusiei este în prezent semnificativ slăbită
ACTUALIZARE 09.00 În analiza de marți dimineață a războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării transmite că bugetul pentru apărare al Rusiei s-a dublat aproximativ între 2005 și 2018, cu investiții în mai multe capabilități aeriene, terestre și maritime.
Cu toate acestea, spune Londra, modernizarea echipamentului său fizic nu a permis Rusiei să domine Ucraina. Eșecurile atât în planificarea strategică, cât și în execuția operațională, i-au lăsat pe ruși în imposibilitatea de a traduce puterea numerică în avantaj decisiv.
Britanicii spun și că armata Rusiei este acum semnificativ mai slabă, atât din punct de vedere material, cât și conceptual, ca urmare a invaziei sale în Ucraina. Recuperarea din această situație va fi exacerbată de sancțiuni. Acest lucru va avea un impact pe termen lung asupra capacității Rusiei de a desfășura forțe militare convenționale.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 03 May 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 3, 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/xvqMIBbfFS
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/iZqitvBoOd
Politico: Cazul misterios al Marinei O.
ACTUALIZARE 08.40 Protestul Marinei Ovsianikova în timpul difuzării unui program de știri din Rusia a fost văzut de milioane de oameni din toată lumea și a stârnit reacții de simpatie și de solidaritate de la mai mulți oficiali, inclusiv Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron. Pentru mulți ruși și cunoscători ai Rusiei povestea jurnalistei pare greu de crezut și, pe alocuri, chiar uluitoare, scrie Politico. Întrebarea de pe buzele tuturor este: Ovsianikova este o disidentă... sau o marionetă a Kremlinului?
Într-o cameră necunoscută dintr-o secție secretă a poliției într-un centru de expoziție din Moscova, un ofițer de poliție rus i-a oferit Marinei Ovsianikova o ceașcă cu ceai.
„Nu știu de ce, dar nu mi-a fost frică”, a spus Ovsianikova într-un interviu prin telefon pentru Politico. „În acel moment nu mi-a fost frică. Acum, m-aș gândi de două ori.”
La vremea respectivă, Marina Ovsianikova, un editor de 43 de ani care lucra pentru Canalul 1, un post TV propagandist controlat de Kremlin, răspunsese deja la aceleași întrebări de câteva ore. Era obosită, înfometată și însetată.
Citește continuarea AICI
TikTok a devenit platforma unde trolii Moscovei au cea mai mare eficiență în a distribui mesajele pro-Putin și pro-război
ACTUALIZARE 08.25 Operațiunea de trolling online desfășurată de Rusia devine din ce în ce mai descentralizată și câștigă „tracțiune incredibilă” pe platforma TikTok, expunând dezinformări menite să creeze îndoieli asupra evenimentelor din Ucraina, avertizează cercetători americani în rețelele sociale consultați de The Guardian.
Darren Linvill, profesor la Universitatea Clemson din Carolina de Sud, care studiază ferma de troli a Agenției de Cercetare pe Internet (IRA) cunoscută în jargonul rusesc online ca „Trolii din Olgino”, a identificat un mecanism de distribuire de postări și conturi false de verificare a informațiilor, care amplifică dezinformarea prin conexiunea între platforme precum Instagram, TikTok și Telegram.
Aceste tactici curente ale IRA, compania rusească, cu sediul în Sankt Petersburg, care ia parte la operațiuni de influențare a mediului online în numele guvernului Rusiei, au fost reperate ca active în diferite locuri de pe pământ.
Citește continuarea AICI
Adrian Cioroianu: Serghei Lavrov a transmis intenționat mesajul cu Hitler evreu. Israelul a făcut ceva ce i-a deranjat pe ruși
ACTUALIZARE 08.00 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov este un diplomat foarte abil, iar declarația sa cu care a șocat recent - că Hitler ar fi fost evreu și că cei mai mari antisemiți sunt chiar evreii înșiși - nu este deloc întâmplătoare, ci este un mesaj intenționat adresat Israelului, care a făcut ceva ce a deranjat Moscova, „probabil de conivență cu Statele Unite”, a comentat luni seară, la Digi24, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu.
Într-un interviu pentru un post de televiziune italian, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Hitler avea origini evreiești și că cei mai mari antisemiți sunt chiar evreii. Ministrul israelian de externe, Yair Lapid, a reacționat imediat. El a spus că remarcile oficialului de la Moscova sunt de neiertat și l-a convocat pe ambasadorul rus la Tel Aviv pentru a clarifica situația.
„În primul rând că nu Hitler n-avea rădăcini evreiești, e unul dintre clișeele cele mai discutabile din legendarea celui de-al Doilea Război Mondial”, a explicat, luni seara, la Digi24, istoricul Adrian Cioroianu. „Dar cred că dincolo de ceea ce a vrut să spună Serghei Lavrov - pentru că eu am avut impresia că în fața sa se afla un material scris, de pe care mai trăgea cu ochiul și pe care probabil l-a pregătit un consilier - cred că ar trebui să ne uităm puțin la relația, de fapt, dintre Rusia și Israel. Cred că toată lumea a remarcat faptul că până acum Israelul a păstrat un low profile în toată această problemă, în principal din cauza a ceea ce se întâmplă în Siria, unde Rusia îi lasă pe israelieni să bombardeze convoaiele iraniene care merg spre Hezbollah. Cu acordul Rusiei se întâmplă acest lucru. Părerea mea, sincer, este că Serghei Lavrov a trimis acum un mesaj intenționat la adresa statului Israel și cred că are legătură și cu reacția destul de dură a ministrului de externe al Israelului, care i-a răspuns foarte categoric, în prima zi după afirmații, ceea ce arată că nu rămâi dator. Dacă răspundea peste două-trei zile, în termen diplomatici, cum să spun, nu băgai în seamă și eventual te întreba un ziarist la o conferință de presă pe subiectul încălzirii globale. Dar faptul că i s-a răspuns în prima zi mie îmi dă de înțeles că de fapt, e vorba de ceva mai profund, Israelul a făcut ceva ce i-a deranjat pe ruși, probabil de conivență cu Statele Unite”, a comentat profesorul Adrian Cioroianu.
Citește continuarea AICI
Armele rusești folosite în Ucraina ar avea componente britanice, în ciuda embargoului din 2014. Londra face achetă
ACTUALIZARE 07.45 Forțele armate ucrainene, care au examinat sistemele de arme rusești recuperate de pe câmpul de luptă, au constatat că acestea au în mod recurent componente fabricate în străinătate, în unele cazuri fiind de proveniență britanică, a dezvăluit un raport al Institutului Regal al Serviciilor Unite (Royal United Services Institute - RUSI). Problema este că exportul de componente de uz militar se află sub incidența unui embargo din 2014, în cadrul sancțiunilor decise după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea. Ca urmare a raportului RUSI - cel mai vechi și cel mai important grup de reflecție în domeniul apărării și securității din Marea Britanie - Londra a decis deschiderea unei anchete, întrucât există îngrijorări că Rusia încurajează contrabanda cu astfel de componente și se folosește de țări terțe, relatează „The Guardian”.
Un exemplu menționat de raportul RUSI sunt tranzistoarele de înaltă frecvență fabricate în Marea Britanie care au fost găsite în sistemul de bruiaj Borisoglebsk-2, un sistem de armament rusesc folosit în războiul electronic.
Marea Britanie a introdus în 2014 un embargo asupra vânzării de arme către Moscova, dar au existat informații că unele licențe de export ar fi continuat să fie eliberate. La începutul lunii martie, după invazia rusă din Ucraina, Londra a interzis și exportul direct de componente cu dublă utilizare, civilă și militară.
Raportul RUSI nu precizează când ar fi fost exportate componentele în cauză și nu sugerează nici vreo eventuală abatere de la reguli din partea producătorilor, însă a stârnit îngrijorare faptul că piesele fabricate în Marea Britanie ar putea ajunge în continuare în Rusia. Raportul menționează că sancțiunile economice occidentale vor face ca Moscova să devină din ce în ce mai dependentă de contrabanda cu diverse componente, pentru a se asigura că avioanele sale, rachetele și alte muniții de înaltă tehnologie pot funcționa.
Cotidianul „ The Daily Telegraph” a scris, luni, că guvernul de la Londra a decis să demareze, în urma raportului RUSI, o anchetă în legătură cu acele componente britanice utilizate de sistemele de armament rusești.
„Am introdus cele mai ample și mai severe sancțiuni economice cu care s-a confruntat vreodată Rusia, pentru a ajuta la paralizarea mașinii de război a lui Putin, inclusiv prin sancționarea organizațiilor-cheie din sectorul apărării și interzicerea exportului de tehnologii critice. Marea Britanie are unul dintre cele mai solide și transparente regimuri de control al exporturilor din lume. Luăm în serios toate acuzațiile credibile de încălcare a controlului exporturilor și vom lua măsuri suplimentare, dacă este cazul”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic.
Citește continuarea AICI
Boris Johnson se adresează marţi parlamentarilor ucraineni prin videoconferinţă
ACTUALIZARE 07.25 Premierul britanic Boris Johnson se va adresa marţi parlamentului ucrainean prin videoconferinţă, o premieră pentru un lider occidental de la începutul invaziei ruse, şi va anunţa un ajutor militar suplimentar pentru Kiev de 300 de milioane de lire sterline, scrie Agerpres.
"Este momentul vostru de glorie", urmează să le spună premierul britanic parlamentarilor ucraineni, conform unei declaraţii transmise de Downing Street luni seara.
"Când ţara mea a fost ameninţată cu o invazie în cel de-al doilea război mondial, parlamentul nostru, ca şi al vostru, a continuat să se întrunească în timpul conflictului, iar poporul britanic a dat dovadă de o asemenea unitate şi hotărâre încât ne amintim de perioada noastră de mare pericol ca fiind momentul nostru de glorie", este mesajul pe care Boris Johnson îl va transmite în timpul discursului programat să aibă loc în jurul orei 10:00 (09:00 GMT).
Şeful guvernului britanic urmează să anunţe o nouă componentă a ajutorului militar, în valoare de 300 de milioane de lire sterline (357 de milioane de euro), ce include în special echipamente de armament defensiv. Până în prezent, Marea Britanie a furnizat Ucrainei 5.000 de rachete antitanc, cinci sisteme de rachete antiaeriene cu peste 100 de rachete şi 4,5 tone de explozibili.
Marea Britanie va furniza, de asemenea, drone în săptămânile următoare "pentru a oferi sprijin logistic forţelor armate izolate", potrivit Downing Street.
Boris Johnson le va comunica, de asemenea, parlamentarilor de la Kiev că Regatul Unit este "mândru că este un prieten al Ucrainei".
Uniunea Europeană pregătește sancțiuni asupra petrolului Rusiei
ACTUALIZARE 07.00 Uniunea Europeană intenționează să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters.
Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei.
Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre.
Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre. "Sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el.
Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.
SUA spun că au informații că Rusia intenționează să anexeze Donbas-ul și să creeze o nouă „republică populară” la Herson
ACTUALIZARE 00:28 Statele Unite au „informații foarte credibile”, conform cărora Rusia va încerca să anexeze regiunile separatiste din estul Ucrainei la mijlocul lunii mai. Conform acestora, ar exista și planuri pentru crearea unei „republici populare” și la Herson, pentru o eventuală anexare, de asemenea, la Rusia, scrie CNN.
Afirmațiile au fost făcute de ambasadorul american la OSCE.
„Informațiile arată că Kremlinul plănuește să fabrice referendumuri pentru alipirea la Rusia, cândva la mijlocul lunii mai și că au un plan similar și pentru regiunea Herson”, a spus ambasadorul Michael Carpenter.
Carpenter a adăugat că Rusia răpește cetățeni și oficiali locali din zone pe care le-au ocupat în estul și sudul Ucrainei pentru a-i înlocui cu „grupuri loiale Moscovei”. De asemenea, rușii ar răpi directori de școli, jurnaliști, activiști locali și oficiali municipali.
„Mai recent, au apărut informații că ocupanții ruși au tăiat internetul și accesul la telefonie în aceste regiuni pentru a opri transmiterea de informație”, a mai spus Carpenter.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News