Legea amnistiei activiștilor catalani provoacă proteste în Spania. Partidul Popular cere intervenția UE
Partidul Popular din Spania (PP) a cerut Uniunii Europene să ia în considerare controversata lege de amnistie a catalanilor condamnați, depusă de socialiștii de la guvernare, susținând că cere tipul de acțiune care a mai fost întreprinsă anterior atunci când au apărut preocupări cu privire la statul de drept în Polonia, Ungaria si Romania, transmite The Guardian.
Partidul Muncitorilor Socialiști Spanioli (PSOE), care a fost învins de PP la alegerile generale neconcludente din iulie, a fost de acord cu amnistia după ce cele două principale partide pro-independență catalane au pus-o o condiție pentru sprijinirea formării unui nou guvern condus cu sprijinul majorității în parlament.
Proiectul de lege de amnistie s-ar aplica pentru sute de persoane implicate în acțiunile ilegale pentru independența Catalaniei, între 2012 și anul trecut. Printre aceștia se numără Carles Puigdemont, fostul președinte regional catalan care a fugit din Spania pentru a evita arestarea după ce a organizat lovitura eșuată de a se separa în 2017.
Partidele de dreapta spaniole l-au acuzat pe Pedro Sánchez, liderul PSOE și prim-ministru interimar, că a degradat democrația și că folosește amnistia ca un stratagem cinic pentru a rămâne la putere. Aproximativ 70% dintre alegătorii spanioli se opun, iar duminică au avut loc manifestații uriașe împotriva acestei mișcări în toată Spania.
PP și-a intensificat atacul asupra propunerii de lege, în timp ce congresul Spaniei se pregătea pentru dezbaterea de învestitură, care este aproape sigur că va avea ca rezultat câștigarea unui nou mandat de către Sánchez, joi.
Liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a declarat că Spania se confruntă cu „o situație fără precedent” și a cerut Uniunii Europene să intervină.
„Investitura de mâine este o afacere încheiată... iar amnistia este o plată directă pentru voturile necesare pentru ca PSOE să formeze un guvern”, a declarat Feijóo marți dimineață reporterilor la Madrid. „Și cine plătește pentru asta? Poporul spaniol, dar și, în opinia mea, Europa, pentru că deteriorarea unei democrații precum cea a Spaniei... va avea evident consecințe pentru instituțiile europene.”
Alberto Núñez Feijóo a remarcat că UE a intervenit în trecut când normele democratice și statul de drept au intrat sub control în alte state membre. „Așa s-a făcut în Polonia, în România și în Ungaria și credem că, la fel, cazul nostru nu este radical diferit de cel din acele țări”, a spus el.
Esteban González Pons, un europarlamentar al PP care servește și ca vicesecretar instituțional al partidului, a făcut paralele cu intervenția UE în România în urmă cu patru ani.
„Cel mai asemănător caz a fost în România în 2019, când un guvern socialist a încercat să introducă o lege de amnistie care să acorde o amnistie politicienilor socialişti care au fost condamnaţi pentru corupţie şi alte lucruri”, a spus el. „Când s-a întâmplat asta, președintele Comisiei Europene de atunci, Jean-Claude Juncker a vizitat Bucureștiul și a avertizat România că dacă va continua cu legea, ar putea afecta poziția sa în UE, iar România a fost de acord cu un referendum pe această temă, pe care l-a pierdut cu 80 % din voturi.”
Pons a mers până la extrem, asemănând amnistia cu genul de legislație introdusă în timpul dictaturii fasciste Franco, care a durat aproape patru decenii.
Legea „declară un deceniu de impunitate în Catalonia, deoarece toate crimele comise în Catalonia pe parcursul unui deceniu vor fi acoperite de amnistie, de la terorism la corupție politică”, a spus el. „Ca atare, orice se întâmplă în alte părți ale Spaniei este o crimă, dar orice poate fi iertat în Catalonia. Dacă îmi permiteți să spun asta, acesta este genul de lege pe care l-am văzut în timpul franismului”.
Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, a scris deja guvernului spaniol în exercițiu, cerând mai multe detalii despre legea propusă, spunând că problema a stârnit îngrijorări serioase și a devenit „o chestiune de o importanță considerabilă în dezbaterea publică”.
Într-un răspuns politicos, dar direct, săptămâna trecută, guvernul interimar a subliniat că constituția spaniolă nu permite administrațiilor interioare să prezinte legislația în fața parlamentului. Orice astfel de legislație, a spus, va fi propusă de partidele politice. Totuși, s-a oferit să ofere mai multe detalii comisiei odată ce proiectul de lege de amnistie a fost depus.
Sánchez, care a început negocierile pentru formarea unui nou guvern după ce Feijóo s-a dovedit incapabil să facă acest lucru, chiar și cu sprijinul partidului de extremă dreapta Vox și al altor grupuri mai mici, a susținut că amnistia este necesară pentru a vindeca rănile trecutului și a garanta pacea și conviețuirea în Spania.
El a cerut, de asemenea, PP să dea dovadă de „bun simț” și să înceteze să mai încerce să stârnească lucrurile.
„Îi rog să respecte rezultatul la urne și legitimitatea guvernului pe care îl vom forma în curând”, a spus Sánchez sâmbătă. „Îi rog să fie curajoși și să spună nu îmbrățișării de urs a extremei drepte și să abandoneze calea reacționară pe care o urmează în prezent către abis. Vom guverna pentru toți spaniolii, încă patru ani de progres social și coexistenţă."
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News