Foametea din Madagascar este prima din istoria modernă care este cauzată doar de încălzirea globală. De ce va fi afectată și Europa
Lumea se confruntă cu fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai diverse, mai intense și mai dure. Pe lângă valurile de căldură, incendiile de vegetație sau inundațiile care au distrus orașe întregi în această vară, foametea este un alt mare fenomen generat de schimbările climatice. Criza alimentară din Madagascar este printre ultimii indicatori care ar trebui să ne facă să conștientizăm că lumea se află într-un punct de cotitură în raport cu urgența climatică, potrivit unei analize TIME.
Partea de sud a națiunii insulare Madagascar, în largul coastei de est a Africii, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, agenția PAM (Programul Alimentar Mondial al ONU) avertizând recent că peste 1,1 milioane de oameni sunt vizați de insecuritate alimentară și aproximativ 400.000 de oameni trec deja prin foamete.
Astfel, criza alimentară îi determină pe locuitorii din sudul Madagascarului să mănânce cactus crud, frunze sălbatice și chiar lăcuste, acestea reprezentând o sursă de hrană de ultimă instanță. Programul Alimentar Mondial al ONU, care se ocupă în general cu acordarea de ajutoare internaționale în materie de alimente și contribuie la distribuirea alimentelor în regiune, a transmis că ce se întâmplă acum în Madagascar sunt scene de o suferință inimaginabilă.
Multe familii apelează la negoț, vânzându-și tot ceea ce au prin casă, de la oale de gătit și linguri și până la pături, pentru câteva roșii, puii și câteva pungi de orez disponibile încă pe piață. „Următorul sezon de plantare este la mai puțin de două luni distanță și prognoza pentru producția de alimente este sumbră”, a transmis purtătorul de cuvânt al World Food Programme, Shelley Thakral, care se află în prezent într-o misiune în orașul Tolanaro, capitala regiunii Anosy, una din zonele cea mai afectate de criză. Acesta a mai adăugat că „mare parte din suprafețele agricole sunt acoperite de nisip, nu există apă și sunt puține șanse de ploaie”.
Criza alimentară din Madagascar este doar începutul
PAM avertizează că numărul localnicilor care se confruntă cu faza a cincea de insecuritate alimentară catastrofală s-ar putea dubla până în luna octombrie a acestui an. „Acest lucru nu se datorează războiului sau conflictului, ci se datorează schimbărilor climatice”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley.
Crizele provocate de schimbările climatice generează alte crize. Deși Madagascar este relativ pașnic, în trecut s-a confruntat cu conflictele și diviziunile etnice. De asemenea, copiii sunt privați de accesul la educație din cauza lipsei de resurse alimentare.
🐛🐜🦗 ❝In the morning, I prepare this plate of insects.
— WFP Africa (@WFP_Africa) June 24, 2021
It's been 8 months that my children and I have been eating this every day.❞
🚨 More than 1.1 million people in southern #Madagascar are unable to feed themselves due to the country's most acute #drought in 4 decades. pic.twitter.com/JUItQwGHjR
De altfel, David Beasley a explicat că în expediția sa la fața locului a întâlnit femei și copii care „au mers ore în șir” pentru a ajunge la punctele de distribuție a alimentelor, iar „aceștia au fost cei care erau suficient de sănătoși pentru a face acest lucru”.
Amplasarea îndepărtată a multor comunități și lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare a împiedicat voluntarii PAM să ajungă să ofere ajutor tuturor persoanelor vizate, conform ziarului britanic The Independent.
Totodată, observatorii PAM la fața locului au transmis că nivelurile de malnutriție la copiii sub cinci ani din Madagascar s-au dublat aproape în ultimele patru luni, până la 16,5% din totalul acestora. Orașul Ambovombe, care este situat în partea central-sudică a regiunii Androy, este printre cele mai afectate zone, având în vedere că 27% din populația din acea zonă se cofruntă cu malnutriție. „Acest lucru este suficient pentru a-l face să lăcrimeze și pe cel mai insensibil om”, a spus directorul Beasley.
Din punct de vedere istoric, foametea a fost generată de eșecul culturilor agricole, al dezastrelor naturale sau al invaziei dăunătorilor, precum a fost invazia de lăcuste din Africa, care s-a desfășurat anul trecut și a reprezentat cea mai mare invazie de lăcuste din ultimii 70 de ani de pe continentul african. Foametea modernă este considerată în mare parte a fi produsă de om, aceasta fiind determinată în primul rând de conflicte combinate cu dezastre naturale sau incompetență ori interferențe politice.
Criza alimentară din Madagascar nu se confruntă, însă, cu niciuna dintre acestea, devenind astfel prima foamete din istoria modernă cauzată exclusiv de schimbările climatice. Este puțin probabil să fie ultima de acest gen, consideră Landry Ninteretse, directorul pentru regiunea Africii al organizației internaționale de mediu 350.org.
„În ultimii ani am văzut cum calamitățile generate de schimbările climatice au lovit țările din mai multe regiuni ale lumii, una după alta. În trecut erau probleme în țările din cornul Africii, precum Djibouti, Eritreea, Etiopia și Somalia. În prezent, problemele s-au accentuat în Madagascar. Mâine, în schimb, ciclul va continua, poate în partea de nord a Africii, în regiunea Sahel, sau în vestul continentului. Crizele care vor urma se vor întâmpla cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice”, a mai punctat Landry Ninteretse.
Avem nevoie de resurse și planuri comune pentru a salva oamenii și planeta de la un dezastru climatic
Temperaturile în creștere perturbă modelele meteorologice globale pe care fermierii, în special cei din țările în curs de dezvoltare, s-au bazat de secole. Musonii au devenit din ce în ce mai imprevizibili, începând mai târziu decât de obicei, apărând în locuri greșite sau, uneori, nu au mai apărut deloc. Aceste schimbări complică foarte mult situația în locurile care depind de ploaie pentru producția agricolă.
Partea de sud a Madagascarului, în mare parte tropicală, renumită pentru biodiversitatea sa, a cunoscut precipitații sub medie în ultimii cinci ani. Majoritatea oamenilor din sud depind de producția agricolă alimentată cu ploaie, la scară mică, pentru a supraviețui, dar din cauza secetei, râurile și barajele de irigații s-au uscat, potrivit unui raport întocmit în această lună de FEWS NET, rețeaua internațională de sisteme de avertizare timpurie asupra foametei, care a fost creată după foametea din Africa de Est și de Vest din 1985.
Pe termen scurt, PAM susține că are nevoie de 78,6 milioane de dolari pentru a furniza alimente care să salveze viețile oamenilor în următorul sezon agricol din Madagascar. Pe termen lung, însă, Programul Alimentar Mondial coordonat de ONU atrage atenția că vor fi necesare resurse financiare mult mai mari pentru a ajuta țările cele mai afectate de schimbările climatice să se poată adapta în moduri care să prevină viitoarele crize alimentare.
Sudul Madagascarului, de exemplu, va avea probabil nevoie de sisteme de irigații mai puternice, împreună cu culturi agricole și și rase de bovine mai rezistente la secetă. Madagascar, una dintre cele mai sărace națiuni din lume, este puțin probabil să își poată permite astfel de inovații pe cont propriu.
Pe 2 februarie 2021, FEWS NET estima că aproximativ 92 de milioane de oameni vor avea nevoie de asistență alimentară umanitară pe tot parcursul acestui an.
Potrivit Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, națiunile bogate au convenit să aloce un total de 100 de miliarde de dolari în fiecare an pentru a ajuta națiunile în curs de dezvoltare să se adapteze și să facă față problemelor de mediu, însă acestea nu au îndeplinit încă acest obiectiv, deși investițiile în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice aduc beneficii pe termen lung pentru toată lumea. În 2018, ultimul an pentru care sunt disponibile date, suma totală anuală a fost de doar 20 de miliarde de dolari, după cum arată o analiză efectuată luna trecută de agenția umanitară Care International.
Foametea va intensifica migrația
Banca Mondială estimează că schimbările climatice ar putea determina mai mult de 140 de milioane de oameni să se deplaseze în interiorul frontierelor țărilor lor până în 2050 în regiuni precum Africa subsahariană, Asia de Sud și America Latină, ceea ce va genera în mod evident consecințe grave asupra dezvoltării economice a statelor din acele zone. De asemenea, experții Băncii Mondiale susțin că mulți alți locuitori din zonele în care nu se va mai putea locui vor căuta să-și părăsească definitiv țările, migârnd către alte țări sau continente.
„Obișnuiam să-i vedem pe frații și surorile noastre din Sahel migrând din cauza conflictului în căutarea unor oportunități economice mai bune, dar acum schimbările climatice devin unul dintre principalii factori care-i fac pe oameni să plece din acea zonă, pentru că nu își mai pot cultiva pământul”, a mai spus Landry Ninteretse, subliniind și că „acest lucru nu va afecta doar Africa, ci și Europa, Asia și America, deoarece oamenii caută locuri mai sigure unde să poată trăi”.
Madagascarul poate părea departe pentru mulți dintre noi, spune Landry Ninteretse, însă problemele pe care le crează schimbările climatice încep să se simtă peste tot în lume, oriunde ne-am afla.
„Foametea din Madagascar, valul de căldură din America sau inundațiile din Germania reprezintă numai câțiva dintre indicatorii conform cărora schimbările climatice trebuie luate în serios”, spune Ninteretse. Acesta a mai adăugat că „lumea a reacționat prompt în ceea ce privește pandemia de COVID-19, reușind să dezvolte un vaccin în mai puțin de un an”.
„Dacă lumea ar fi reacționat în același mod ca în cazul pandemiei atunci când experții climatici au început să trimită primele semnale de avertizare în legătură cu consecințele schimbările climatice, situația ar fi fost mult mai bună decât ceea ce trăim în prezent”, a mai spus activistul de mediu Landry Ninteretse.
Lumea se află în fața unei „pandemii a foamei”
Pe fondul multiplelor conflicte în multe țări, al dezastrelor naturale generate de schimbările climatice și al pandemiei de COVID-19, multe părți ale lumii în curs de dezvoltare se confruntă în această perioadă cu cu crize alimentare. Recent, PAM a făcut un apel public pentru a strânge 6 miliarde de dolari necesari pentru a ajuta 41 de milioane de oameni despre care ofițerii ONU susțin că sunt la limita foametei în 43 de țări, relatează The Washington Post.
De altfel, organizația caritabilă Oxfam a avertizat cu privire la o „pandemie a foamei”, care vine și completează pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2.
Multe dintre cele mai afectate țări se află în Africa subsahariană. Având în vedere conflictul în desfășurare din regiunea Tigray din Etiopia, aproximativ 900.000 de oameni se confruntă cu insecuritate alimentară, iar peste 100.000 de copii riscă să moară în condiții de malnutriție severă.
Divergențele sociale au contribuit la o criză alimentară acută și în Sudanul de Sud. La rândul lor, alte zone care se confruntă cu conflicte, cum ar fi părți din Nigeria și Mozambic, înregistrează, de asemenea, un grad ridicat de insecuritate alimentară.
Totodată, prețurile la alimente cresc în întreaga lume, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în mare parte din cauza unei combinații între presiunea comercială, pandemia de covid-19 și problemele climatice.
Global #foodprices rose rapidly in May reaching the highest value since Sept 2011, even as world cereal production is on course to reach a new record high.
— FAO Newsroom (@FAOnews) June 3, 2021
A surge in the intl prices of vegetable oils, sugar and cereals led the increase.
More: https://t.co/TSbd1Y1axR pic.twitter.com/WoZJUorjV3
„Ceea ce vedem acum în sudul Madagascarului este doar vârful aisbergului”, a declarat Lola Castro, directorul regional al PAM în sudul Africii. Aceasta a mai spus că și în alte țări, probabil, se vor intensifica în următoarele luni consecințele unei combinații între problemele de mediu, conflictele sociale și pandemia de covid-19.
„Ar trebui să ne așteptăm la o foamete precum cea din Madagascar și în Angola. Ar trebui să ne așteptăm, de asemenea, la o criză alimentară și în nordul Mozambicului. În fapt, ar trebui să ne așteptăm ca aceste evenimente să înceapă inițial într-un ritm lent și proporție mică, urmând ca apoi să se extindă rapid, cu excepția cazului în care reușim să le prevenim și să le combatem”, a adăugat Castro.
„Declarația de la Matera”
La sfârșitul lunii iunie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Externe din G20, reprezentanții principalelor 20 de economii ale lumii s-au angajat să facă mai mult pentru a ameliora criza alimentară globală și pentru a combate schimbările climatice.
„În mod clar, unul dintre primii pași pe care trebuie să-i facem pentru a construi o lume mai bună este să ne asigurăm că toată lumea este hrănită", a declarat ministrul italian de externe Luigi Di Maio, într-o conferință de presă de după reuniune. Acesta a mai spus că „din cauza pandemiei, foametea ar putea lovi 100 milioane de persoane în plus față de totalul celor care sunt afectați în prezent. Din acest motiv, consolidarea securității alimentare înseamnă ajutorarea familiilor lovite de criza economică provocată de pandemie, atât în ţările noastre, cât şi în cele în curs de dezvoltare”.
În cadrul summitului G20 organizat în sudul Italiei, în orașul Matera, miniștrii de Externe și miniștrii Dezvoltării din statele membre G20 au anunțat „Declarația de la Matera”, care presupune o invitaţie la acţiune pentru toată comunitatea internaţională în scopul de a combate insecuritatea alimentară de pe glob.
Declaraţia în zece puncte se rezumă la o serie de constatări şi de obiective fără valoare constrângătoare, amintind mai ales că obiectivul stabilit de ONU de eradicare a sărăciei până în 2030 pare imposibil de atins.
„Dacă tendinţele actuale vor continua, numărul de persoane care vor suferi de foame ar putea atinge 840 milioane până în 2030”, au atras atenţia semnatarii. Ei au propus o serie de iniţiative care să stopeze această tendinţă:
- acordarea de puteri sporite femeilor şi tinerilor
- favorizarea programelor de protecţie socială
- creşterea investiţiilor în alimentaţia durabilă
- accelerarea adaptării agriculturii la schimbările climatice
„Ne angajăm să ne întărim eforturile colective pentru a pune în aplicare acest apel la o mobilizare mondială, în contextul în care viitorul planetei se anunţă şi mai sumbru odată cu şocul sanitar şi economic cauzat de pandemia de COVID-19, care produce pierderi de venituri în cascadă, scumpeşte alimentele şi perturbă lanţurile de aprovizionare”, se prevede în documentul semnat de reprezentanții G20.
Invitat la reuniunea G20, directorul general al FAO, agenţia ONU pentru alimentaţie şi agricultură, chinezul Qu Dongyu, a făcut și el apel la membrii G20 ca aceștia „să acţioneze împreună pentru a eradica foametea şi sărăcia”, precizând că ar fi necesare între 39 şi 50 miliarde de dolari în plus pe an față de cât se alocă în prezent pentru a se reuşi eradicarea foametei în lume până în 2030.
În perspectiva acestui summit, care a avut rolul să pregătească marele summit G20 de la Roma, care urmează să se desfășoare între 30 și 31 octombrie în compania șefilor de stat și de guvern, unele națiuni au anunțat deja că își intensifică eforturile de combatere a foametei. Guvernul SUA a promis ca va aloca 40 de milioane de dolari pentru a combate foamea din sudul Madagascarului.
Vorbind despre persoanele care locuiesc în sudul insulei Madagascar, Lola Castro a mai spus că „acești oameni nu contribuit la intnesificarea cantităților imense de dioxid de carbon degajat în atmosferă, care a condus ulterior la schimbări climatice”.
„Nu au mașini, ci au căruțe. Nu au sobe și nu folosesc aproape deloc electricitatea. Contribuie aproape zero cu emisii, însă sunt afectați mai mult decât cei care produc majoritatea emisiilor de CO2. Este un imperativ moral să-i ajutăm”, a mai spus Lola Castro, directorul regional al World Food Programme în sudul Africii.
Citește și: Criză de apă, foamete, dispariția speciilor. Cum va arăta viața pe Terra peste 30 de ani - Raport ONU
Editor : Marco Badea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News