Video Există riscul unui nou război în Balcani? A cui este vina? Ambasador: „Orice este impus din alte părți nu poate fi văzut ca soluție”

La 26 de ani de când s-a pus încheiat războiul între bosniaci, croaţi şi sârbi, în Bosnia și Herţegovina reapar scânteile naţionalismului. Statul este condus după un sistem politic destul de complicat, construit pentru a răspunde nevoilor celor trei etnii care trăiesc în aceeaşi ţară. Tensiunile nu s-au stins odată cu încetarea conflictului armat, iar mişcările politice pe care le-au făcut recent reprezentanţii Republicii Srpska, unde populaţia este majoritar sârbă, riscă să strice echilibrul şi aşa fragil. Slaviša Ćeranić, ambasadorul Bosnia-Herţegovina la Bucureşti, explică ce a dus la actuala criză politică din țara sa într-un interviu pentru Digi24.

Războiul din fosta Iugoslavie a lăsat urme adânci în Balcanii de Vest. Prin Acordul de pace de la Dayton, care a pus punct războiului dintre bosniaci, croaţi şi sârbi, s-a stabilit că Bosnia și Herţegovina va fi formată din două regiuni autonome, Republica Srpska, cu populaţie majoritar sârbă, şi Federaţia Bosnia-Herţegovina, majoritar bosniacă şi croată, etnii care la rândul lor au puteri descentralizate. Fiecare entitate are propria legislatură și propriul președinte. Instituțiile centrale ale Bosniei- Herțegovinei includ o președinție tripartită aleasă în mod direct, care se rotește la fiecare opt luni între un membru bosniac, unul sârb și unul croat. Recent, Adunarea Națională a Republicii Srpska, jumătatea sârbă a Bosniei și Herțegovinei postbelice, a votat scoaterea entităţii lor autonome din forțele armate, sistemul judiciar și sistemul fiscal din Bosnia. Gestul a provocat reacţii internaţionale, pentru că este interpretat ca unul de separare, care poate stârni sensibilităţile dintre cele trei etnii.

„Situația nu este așa cum este prezentată în presă”

Cristina Cileacu: Domnule ambasador, ţara dumneavoastră este divizată în două regiuni autonome şi recent s-a schimbat ceva în cazul situaţiei politice a ţării dumneavoastră. Republica Srpska a votat pentru eliminarea unor competenţe ale statului bosniac, precum securitatea şi apărarea, justiţia şi taxele. Ce se întâmplă? De ce se întâmplă asta acum?

Slavisa Ceranic, ambasadorul Bosniei și Herțegovinei la București: Nu este o sarcină uşoară să explic situaţia din Bosnia şi Herţegovina. În aceste zile asistăm la criza politică din Bosnia şi Herţegovina şi la blocajul politic, însă crizele politice devin parte a vieţii cotidiene din Bosnia şi Herţegovina. Nu sunt de acord cu unele declarații ale oficialilor și unele reportaje din presă despre faptul că situația reamintește de începutul anilor '90, când a izbucnit războiul, că Bosnia și Herțegovina este pe punctul de a începe noul conflict. Este destul de departe de asta, trebuie să spun. Chiar şi oficialii Republicii Srpska au declarat în mod clar că sunt pentru pace, a declarat preşedintele sârb al Preşedinţiei Bosniei și Herţegovinei, citez: „Nu voi sacrifica pacea pentru Republica Srpska”. Deci situația nu este așa cum este prezentată în mass-media de către oficiali și toți ceilalți actori. Este adevărat că Adunarea Naţională a Republicii Srpska a sprijinit moţiunea referitoare la sistemele fiscale, sistemul judiciar şi forţele armate, dar în fiecare declaraţie a fiecărui oficial se spune că Republica Srpska respectă Acordul de Pace de la Dayton, că tot ceea ce se face este în conformitate cu acest acord şi Republica Srpska este pe deplin angajată suveranității, integrității teritoriale și ordinii constituționale a Bosniei și Herțegovinei. Având în vedere acest lucru, aş dori să subliniez structura Bosniei şi Herţegovinei şi structura acestor instituţii de stat.

După cum aţi spus, după cum aţi subliniat, Bosnia şi Herţegovina este o ţară foarte descentralizată, o ţară specifică, care este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia-Herţegovina şi Republica Srpska. Aceste entități au o autonomie uriașă, cu competențe uriașe. Vorbind despre instituţiile statului, sistemul instituţiilor centrale, trebuie să ştiţi că doar puţine activităţi de stat sunt legate la nivel de stat. Se referă la politica externă, comerţul exterior, vama, sistemul monetar, imigraţia şi asta e tot. Orice altceva se află în mâinile entităților, orice altă activitate legată de nevoile oamenilor se desfășoară la nivel de entitate: afaceri interne, sănătate, educație, afaceri, economie, protecția mediului. Totul e la nivelul entităţii.

Decizii politice delicate

De-a lungul anilor, am avut o situație în care unele competențe din Republica Srpska au fost transferate la nivel de stat. A fost din motive de funcţionalitate a ţării, de dragul ajustărilor legislaţiei, a statului de drept, făcute de noi pentru Uniunea Europeană. Dar ceea ce aș dori să subliniez este că acele transferuri la nivel de stat au fost efectuate de Oficiul Înaltului Reprezentant în majoritatea cazurilor, prin impunerea legilor, prin adoptarea legilor, prin înlăturarea funcționarilor aleși în alegeri democratice. Doar câteva dintre aceste competenţe au fost transferate cu aprobarea Adunării Naţionale a Republicii Srpska, iar acele competenţe, care ar fi trebuit transferate, acum sunt OK şi funcţionale.

Cristina Cileacu: Deci spuneţi că Acordul de Pace de la Dayton, care a fost semnat pentru a pune capăt războiului dintre sârbi, bosniaci şi croaţi nu este în pericol. Dar atunci trebuie să vă întreb, de ce au apărut aceste tensiuni? Cum se face că presa prezintă o situație despre care spuneți că nu este cum spune mass-media?

Slavișa Ceranici: De-a lungul anilor, autonomia şi competenţele Republicii Srpska s-au transferat instituţiilor statului, aşa cum am spus. Și la un moment dat, am realizat că nu funcționează, nu funcționează pentru că tot timpul sunt dispute între părți: una vrea să centralizeze puterile de la centru la nivel de stat, contrar autonomiei și competențelor Republicii Srpska, conform celor prevăzute în scris în Acordul de Pace de la Dayton. Şi prin această mişcare, ce vrea Republica Srpska este doar să recupereze competenţele pe care Republica Srpska le-a avut la început, când a fost semnat Acordul de Pace de la Dayton. Discuţiile despre război, despre conflicte sunt doar dintr-o parte. Dar pentru război şi pentru iubire este nevoie de două părţi. Aici, în acest caz, doar o parte din Bosnia şi Herţegovina vorbeşte despre război.

Răni încă deschise în Bosnia și Herţegovina

Acordul de Pace de la Dayton prevede că punerea în aplicare a aspectelor civile ale păcii trebuie supravegheată de un Înalt Reprezentant al ONU. Conform atribuţiilor sale, Înaltul Reprezentant este autoritatea finală în implementarea Acordului şi poate lua decizii obligatorii. Genocidul şi crimele de război dovedite de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie sunt în continuare negate de anumite autorităţi din Bosnia și Herţegovina. Înaltul Reprezentant al ONU a publicat un amendament de modificare a Codului penal al Bosniei și Herțegovinei, prin care se interzice negarea genocidului, a crimelor de război şi glorificarea criminalilor de război. Politicienii sârbi bosniaci resping clasificarea masacrelor de la Srebrenica din 1995, comise de forțele sârbe bosniace, drept genocid. Impunerea noii legi i-a determinat deja pe reprezentanții politici sârbi bosniaci să boicoteze instituțiile statului bosniac.

Cristina Cileacu: Am văzut reacții din partea Statelor Unite, reacții din partea Uniunii Europene, chiar și România, desigur, făcând parte din Uniunea Europeană a avut o reacție. Dacă presa se înşală, se înşală şi celelalte entităţi, care sunt state, în acest caz?

Slavisa Ceranic: Unele dintre ele se înşală. Altele nu se înşală. Există chiar şi oficiali din Uniunea Europeană care au stat alături de reprezentanţi oficiali din Bosnia şi Herţegovina ca să înţeleagă ce se întâmplă acolo. Și este un număr mare, de oficiali europeni, chiar și oficiali americani, care aprofundează problema și văd care este rădăcina problemei. Disputele pentru centralizarea puterilor la nivel de stat contra descreşterii numărului de competențe reprezintă principala problemă. Și ceea ce a fost declanșatorul inițial pentru întreaga poveste este decizia șefului Oficiului Înaltului Reprezentant de a impune legea cu privire la Codul penal doar prin publicarea pe site. Asta este pentru mine de neînţeles, ar fi de neînţeles în orice țară din lume.

Cum se poate ajunge la o soluție

Cristina Cileacu: Având în vedere situaţia, aşa cum aţi spus, trăiţi într-o ţară specială. Rănile războiului din anii '90 nu s-au vindecat încă, este prea devreme pentru a fi vindecate. Dar o mişcare ca aceasta nu creşte nivelul naţionalismului în ţara dvs?

Slavisa Ceranic: Dacă vorbim despre probleme, dacă vorbim despre răni, singura soluţie pentru o ţară precum Bosnia și Herţegovina ar fi ca toate cele trei naţiuni care fac parte din Bosnia şi Herţegovina, care sunt îngrijorate, să stea împreună şi să ajungă la un rezultat. Orice este impus, care vine din alte părți, nu poate fi văzut ca o soluție pentru viitor. Doar ceva bazat pe consens, acest cuvânt celebru, consens, este singura soluţie pentru Bosnia și Herţegovina. Dacă ajungem la un consens, vom stabiliza cu ușurință Bosnia și Herțegovina și apoi vom avansa.

Cristina Cileacu: Şi cum este această mișcare politică a Republicii Srpska văzută de celelalte părți?

Slavisa Ceranic: Problemele din Bosnia și Herţegovina sunt mai complexe, nu doar unilaterale. Există o mulțime de probleme, nu doar mișcările Republicii Srpska. Desigur, comunităţile bosniace văd acest lucru ca pe o secesiune făcută de Republica Srpska. Croații sunt destul de independenți și neutri în întreaga poveste, dar dacă ne amintim de experiențele lor din ultimii trei ani, înțeleg ce se întâmplă în Republica Srpska. Croaţii ar dori, de asemenea, să spună că singura soluție pentru Bosnia și Herțegovina este dialogul. Pe de altă parte, fiecare oficial al Republicii Srpska a declarat că tot ce se face este în baza Acordului de Pace de la Dayton, nu încalcă nicio activitate de ordine constituţională şi respectă integritatea teritorială, suveranitatea şi aşa mai departe. Deci este o mare dispută, dar din punctul meu de vedere și din perspectiva oamenilor de acolo, cred că ar trebui să stăm - și toți ceilalți care ar dori să ajute Bosnia și Herțegovina trebuie să stea - împreună cu cele trei părți și să vadă unde este rădăcina problemei.

Cui îi pasă de Balcanii de Vest

Încrederea statelor din Balcanii de Vest de a fi cândva parte din Uniunea Europeană este tot mai slabă. În prezent, procesul de extindere al UE este blocat şi pare că va rămâne aşa destul de mult timp. Ţările din Balcanii de Vest simt din nou cum creşte valul de naţionalism şi încep să îşi mute atenţia dinspre blocul comunitar înspre Rusia şi China.

Cristina Cileacu: Bosnia și Herțegovina a solicitat să devină membră a Uniunii Europene în 2016. Recent, în acest an (2021 - n.r.), Ursula von der Leyen a vizitat Bosnia şi Herţegovina. Însă situaţia actuală, adăugată situaţiei anterioare, pare să facă acest proces foarte complicat, de a deveni membru al Uniunii Europene, şi mai greu. Cum vede ţara dumneavoastră şansele să fie acceptată la un moment dat în Uniunea Europeană?

Slavisa Ceranic: Cred că aderarea la Uniunea Europeană este singurul pilon al politicii externe în care avem un consens al tuturor celor trei părţi, ceea ce este bine pentru Bosnia și Herţegovina. Cel puţin avem ceva. Dar chiar dacă în baza ultimului raport al Comisiei Europene sunt 14 criterii pe care Bosnia și Herţegovina trebuie să le îndeplinească, doar un număr mic dintre acestea sunt deja îndeplinite. Două din 14. Și avem un drum lung ca să îndeplinim restul de 12 criterii. Sincer, chiar şi cele 12 criterii sunt contrare Constituţiei Bosniei și Herţegovina şi vor face obiectul unor mari discuţii şi ajustări în Bosnia. Dar cea mai mare provocare este că nu vedem că - în ciuda asigurărilor că țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa și într-o zi vom face parte din Uniunea Europeană, dar cred că ar trebui acordat un sprijin mai puternic şi mai ferm ţărilor din Balcanii de Vest.

Misiunea Înaltului Reprezentant ONU, o provocare

La nivelul Consiliului de Securitate al ONU, Rusia şi China au propus recent ca într-un an, Biroul Înaltului Reprezentant pentru Bosnia-Herţegovina să fie închis. Unii membri Consiliului nu au susţinut propunerea. În prezent, Rusia nu recunoaşte autoritatea lui Christian Schmidt, cel care a fost numit în funcţie de Consiliul de Implementare a Păcii, din care fac parte state din întreaga lume, inclusiv Rusia.

Cristina Cileacu: Am vorbit despre acest ajutor care vine de la Uniunea Europeană și Statele Unite, dar cum rămâne cu alte influențe pe care Bosnia și Herțegovina le primește? Şi vorbesc, desigur, despre Turcia, Rusia, China.

Slavisa Ceranic: Toate aceste țări sunt prezente în Bosnia și Herțegovina ca în orice alte țări din Balcanii de Vest și din întreaga lume. Bosnia și Herțegovina are o cooperare puternică cu SUA - ei au fost implicaţi în semnarea Acordului de Pace de la Dayton - desigur cu Uniunea Europeană, dar Bosnia cooperaează de asemenea cu China, cu Rusia, şi de ce nu, cu Turcia. În special în domeniul economic, cu China sunt câteva proiecte mari de infrastructură care trebuie implementate în Bosnia și Herţegovina. Cu Rusia, este mai mult la nivel politic. Dar sunt şi unele investiţii în industria petrolieră în Bosnia și Herţegovina, mai exact în Republica Srpska. Și, de asemenea, am avut recent sprijinul politic al Chinei și Rusiei, bazat pe dreptul internațional. Vă reamintesc de cazul numirii unui nou Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, care s-a întâmplat la mijlocul verii acestui an, când membrii Consiliului de Implementare a Păcii l-au numit pe dl Schmidt ca nou Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, dar nu urmând procedura. Despre ce este vorba? Procedura și Acordul de Pace de la Dayton prevăd confirmarea Înaltului Reprezentant prin rezoluţie în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate ONU. Și, din păcate, asta nu s-a întâmplat. Şi din perspectiva Chinei şi a Rusiei - ele şi-au asumat dreptul de veto pentru această decizie -, se consideră că domnul Schmidt este doar un cetățean, și nu Înaltul Reprezentant oficial.

Oportunităţile relaţiei româno-bosniace

Cristina Cileacu: Sunteţi ambasador în România. Care este misiunea din România? Care sunt planurile pentru misiunea de patru ani aici?

Slavișa Ceranici: Trebuie să spun că nu avem vreo problemă deschisă între Bosnia-Herţegovina şi România. Sunt foarte recunoscător pentru susţinerea fermă a guvernului român, a oficialilor români şi instituţiilor pentru Bosnia-Herţegovina şi a ţărilor occidentale din Uniunea Europeană. Asta este crucial pentru Bosnia și Herţegovina. Pe de altă parte, sunt o mulțime de oportunități între cele două țări și văd un spațiu imens de cooperare, ca să folosim experiențele României pentru aderarea la Uniunea Europeană prin diferite programe. De asemenea, este un potențial imens în economie, în diferite sectoare. România este o piață de 20 de milioane de oameni. Chiar şi ţările occidentale realizează că România este un loc bun pentru investiţii. De asemenea, încerc să apropii comunitățile de afaceri din Bosnia și Herțegovina de această piaţă, care are un potențial încă neexploatat în țara noastră. Sunt oportunităţi şi în alte domenii. Educația, de exemplu, aveți universități de nivel foarte înalt, putem face schimburi culturale și, desigur, ce este disponibil acum, utilizarea fondurilor UE pentru proiecte comune, cum ar fi Strategia Dunării și altele. S-au făcut anumite progrese în unele dintre aceste domenii, în special în economie. Dar, așa cum am spus la început, este foarte greu de prezis rezultatul și apoi beneficiile pentru viaţa de zi cu zi.

• Etichete:
• pasaport diplomatic
• bosnia hertegovina
• secesiune
• republica srpska
• ambasadori straini romania
• slavisa ceranic

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei