Exclusiv Preluarea Groenlandei cu forța. Transformă Donald Trump SUA într-un stat expansionist? Ce spun experții
În cadrul unei conferințe de presă, Donald Trump a lansat ideea că Statele Unite ale Americii ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama. Președintele ales al SUA a și plusat și a menționat că nu exclude posibilitatea preluării Groenlandei prin intermediul „coerciției militare sau economice”. În plus, Trump a avansat ideea că statele membre ale NATO ar trebui să crească la 5% din Produsul Intern Brut cheltuielile legate de apărare.
Digi24.ro a stat de vorbă cu trei experți în relații internaționale - Corneliu Bjola, Valentin Naumescu și Hari Bucur-Marcu - pentru a interpreta declarațiile lui Donald Trump și a înțelege ce ar presupune aceste două teme pe plan global.
Preluarea Groenlandei de către SUA
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa.
Insula mai adăpostește depozite bogate de resurse minerale - petrol, gaze sau metale rare care pot fi folosite pentru fabricarea echipamentelor militare sau alte echipamente tehnologice.
Hari Bucur-Marcu, expert în securitate națională, a subliniat pentru Digi24.ro că zona Groenlandei, cercul Arctic, prezintă interes din punct de vedere militar și strategic pentru concurenții Statelor Unite ale Americii - adică Federația Rusă și China.
„În momentul în care America ar avea o prezență semnificativă în Groenlanda, ăștia ar dispărea - adică și Rusia, și China. N-ar mai avea ce să facă acolo. Cam asta e ideea - dacă vreți să rezolvăm problema Groenlandei, o rezolvăm sub forma asta - o preiau eu. Deci e o idee lansată, o idee strategică”, a declarat Hari Bucur-Marcu, pentru Digi24.ro.
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, a subliniat pentru Digi24.ro că Groenlanda este un teritoriu autonom și că singurul mod prin care SUA ar putea obține insula ar fi printr-un referendum organizat la nivel local, dar menționează că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse.
„Nu e vorba de o preluare ostilă de teritorii, nici vorbă de folosirea forței militare și așa mai departe (...) S-ar putea să existe un anumit tip de ofertă economică fiscală, mai ales din partea Statelor Unite, iar dacă pe plan local locuitorii vor dori să organizeze un referendum, nimeni nu-i poate opri”, a subliniat Valentin Naumescu.
Donald Trump continuă să prioritizeze în strategia pentru politica externă lupta împotriva Chinei, iar preluarea Groenlandei ar putea ajuta SUA din punct de vedere economic, în condițiile în care insula arctică are resurse naturale necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor care acum depind de Beijing (metale rare și materii prime critice folosite, de exemplu, în fabricarea microcipurilor pentru calculatoare), arată și Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford.
Liber la politici expansioniste?
Corneliu Bjola ridică, însă, o problemă care derivă din declarațiile făcute de Donald Trump, anume apropierea față de ideologia Kremlinului.
„El deschide o cutie a Pandorei care va avea reverberații. Alții se vor uita spre America, nu ca un apărător al ordinii liberale, ci ca un stat revizionist care atacă ordinea liberală (n.r. Pe care SUA a implementat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial) (...) În momentul în care începi să te joci cu genul ăsta de gândire, eu nu spun că se va întâmpla imediat și că iredentismul va reveni în forță, dar este un semnal prost, pentru că da, poate să îi motiveze și pe alții să se gândească în aceiași termeni. De ce nu?”, a adăugat profesorul de științe politice de la Universitatea Oxford.
Profesorul Valentin Naumescu a subliniat, în schimb, că interpretarea prin care Donald Trump ar da liber politicilor expansioniste este „exagerată”.
De asemenea, despre posibilitatea transformării Canadei într-un stat american, profesorul de la UBB arată că este „nerealistă” și că ideea a fost lansată de Trump în contextul unui conflict politic cu premierul Trudeau.
Creșterea contribuției pentru apărare la 5% din PIB
Hari Bucur-Marcu a explicat, pentru Digi24.ro, că nevoia de a crește contribuția pentru apărare în cadrul NATO vine pe fondul amenințării pe care o reprezintă Federația Rusă și a fost lansată încă din timpul administrației Obama.
În plus, expertul în securitate susține că inclusiv noua administrație Trump pregătește să majoreze cheltuielile legate de apărare.
„E ideea lor că dacă sunt atât de puternici e mai suficient să zică fără să mai trimită vreo trupă sau vreun portavion pe undeva. E suficient să zică <<Din acest moment ați încetat orice discuție, orice război, că venim noi, dacă nu, și facem ordine aici>>. Iar o majorare a cheltuielilor i-ar face atât de credibili încât să nu mai trebuiască să trimită portavioane în Golf ca să oprească războiul, de exemplu”, a subliniat Hari Bucur-Marcu.
Hari Bucur-Marcu mai susține că statele europene s-au comportat ca un „pasager clandestin” în ceea ce privește cheltuielile din domeniul Apărării (în ideea în care , dar arată că SUA nu va renunța la apărarea Europei, pentru că nu este în interesul Americii să facă acest lucru.
„E foarte important, Trump vorbește pe un limbaj pe care foarte mulți poți să-l interpreteze greșit, dar realitatea este că el în principiu are dreptate”, a adăugat expertul în securitate.
Profesorul de la Oxford, Corneliu Bjola, susține că Donald Trump le transmite un semnal europenilor pentru a se implica mai mult în ceea ce privește securitatea Europei.
„Europa trebuia să înțeleagă acest lucru de mai mult timp, pentru că Statele Unite nu mai sunt cele din 1945, când dominau tot globul. China era foarte slabă, Rusia oarecum. Deci lucrurile s-au schimbat. Există o altă putere mare cum este China și atunci costurile de asigurare a acestei protecții de către Statele Unite nu mai pot fi susținute (...) Mă așteptam chiar și dacă ieșea Kamala Harris să se întâmple acest lucru”, a adăugat profesorul universitar.
Valentin Naumescu a menționat că o creștere a cheltuielilor din Apărare la 5% din PIB (de la 2% în prezent, cifră pe care o consideră „depășită”) s-ar produce într-un termen de 5-10 ani și că este în interesul Europei să facă acest lucru.
„Riscurile de securitate în Europa, din păcate, au devenit foarte mari din cauza expansionismului și imperialismului rusesc (...) Președinte ales al Statelor Unite atrage atenția europenilor asupra faptului că securitatea are un cost important și dacă vrem să ne-o menținem, trebuie să ne asigurăm condițiile militare corespunzătoare”, a subliniat profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Începând cu 2023, România a alocat 2.5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile legate de apărare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News