Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni, având o poziţie strategică şi resurse naturale importante. Călătoria lui Donald Trump Jr. în Groenlanda a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, transmite CNN.
Marţi, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, preşedintele ales Donald Trump, şi-a exprimat dorinţa puternică de a o cumpăra, în ciuda declaraţiilor tăioase ale Groenlandei că nu este de vânzare. Trump Jr. a încadrat călătoria ca fiind „un pic de distracţie”, spunând CNN, „ca un om în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda pentru această săptămână”.
Dar călătoria a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, notează News.ro.
În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa preşedinţie pentru ca SUA să deţină Groenlanda, numind-o „o necesitate absolută”.
Întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă ar exclude folosirea „coerciţiei militare sau economice” pentru a obţine Groenlanda - sau Panama, pe care Trump şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a o deţine - preşedintele ales a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
Preşedintele ales spune că deţinerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experţii spun că este posibil ca acesta să aibă în vedere şi alte aspecte ale Groenlandei, cum ar fi rezervele sale de resurse naturale - inclusiv metale rare - care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheaţa din teritoriu.
O poziţie geopolitică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.
Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potenţial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaţionale.
Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică.
Trump nu este primul preşedinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda.
În 1867, când preşedintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare şi achiziţionarea Groenlandei. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, administraţia Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză.
Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.
SUA doresc să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.
Bogată în minerale rare
Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.
Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.
„Nu există nicio îndoială că Trump şi consilierii săi sunt foarte preocupaţi de dominaţia pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN.
Groenlanda oferă o sursă potenţial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el.
„Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ţine China afară”, a mai spus sursa citată.
Oportunităţi pe măsură ce gheaţa se topeşte
Topirea gheţii şi creşterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei un loc în primul rând la criza climatică, dar unii văd şi oportunităţi economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează ţara.
Pierderea gheţii a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheţii.
„Trump, cred, înţelege instinctiv ideea că Arctica se topeşte” şi oportunităţile percepute, a spus Dodds.
Deşi el a avertizat, în realitate, condiţiile de-a lungul acestor rute sunt încă adesea înşelătoare, iar topirea gheţii poate face ca apele să fie şi mai periculoase pentru navigare.
Există, de asemenea, sugestia că topirea gheţii ar putea facilita accesul la resursele naturale, însă criza climatică nu s-a dovedit încă o ”schimbare de joc” în acest sens, a declarat Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham.
Nu că schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile, a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă ”mai necesare”.
S-ar putea întâmpla de fapt?
Guvernele Danemarcei şi Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că naţiunea arctică poate fi cumpărată.
„Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârşitul lunii decembrie.
Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult cetăţenilor americani decât groenlandezilor.
„Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur şi simplu o ţară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.
Dar comentariile lui Trump vin într-un moment interesant pentru Groenlanda, a spus Dodds. Guvernul său condus de inuiţi a intensificat recent cererile de independenţă faţă de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut ca „lanţurile erei coloniale” să fie îndepărtate.
„Aceasta panichează Danemarca”, a declarat Dodds, care pare să se fi concentrat mai mult pe relaţia sa cu Groenlanda.
În decembrie, Danemarca a anunţat o creştere uriaşă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminenţa ursului polar care simbolizează Groenlanda.
Groenlanda a încercat să îşi consolideze independenţa prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului. În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creştere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenţie anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenţei.
Acest lucru ridică o întrebare foarte interesantă, a spus Dodds: „Ce ar face Groenlanda dacă Trump i-ar oferi, să zicem, 1 miliard de dolari pe an pentru a avea un alt tip de asociere?”
Unii politicieni groenlandezi au vehiculat ideea unei asocieri speciale, similară celei pe care SUA o are cu Insulele Marshall, în care Groenlanda are suveranitate, dar şi sprijin financiar din partea SUA, în schimbul unor acorduri privind anumite interese strategice ale SUA.
Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist şi-a exprimat scepticismul puternic cu privire la faptul că acest tip de asociere ar putea funcţiona.
„Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiţi-vă doar la modul în care SUA şi-au tratat propriile popoare indigene”, a afirmat el.
Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorinţa sa declarată de a achiziţiona Groenlanda odată ajuns la putere.
„Nimeni nu ştie dacă este doar o bravadă, dacă este o ameninţare pentru a obţine altceva, sau dacă este de fapt ceva ce vrea să facă”, a declarat Pram Gad.
Editor : B.E.
