Video Exclusiv Cum colaborează România și Germania în criza ucraineană? Avantajele unei relații solide - INTERVIU

România şi Germania au o legătură economică deosebit de puternică şi intenţia celor două ţări este să o transforme în ceva definitoriu pentru relaţia dintre ele. Evoluţiile conflictului din Ucraina ne îngrijorează pe toţi, mai ales că sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse vor avea efecte şi asupra celorlalte economii din lume, într-o măsură mai mare sau mai mică. Cum ne pregătim să facem faţă impactului? Primim răspunsuri la întrebări de la ambasadorii Peer Gebauer, reprezentantul Germaniei la Bucureşti, şi Adriana Stănescu, trimisul României la Berlin. 

Reculul sancțiunilor împotriva Rusiei

Cristina Cileacu: Domnule ambasador Gebauer, Europa a fost unită pentru majoritatea sancțiunilor impuse Federației Ruse. Dar acum ne așteptăm la unele efecte și asupra economiilor noastre. Care sunt cele mai grave perspective din punctul de vedere al Germaniei?

Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România: Ai dreptate. Am pregătit un pachet de sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei pentru un motiv flagrant. Am văzut un atac şocant asupra unui popor nevinovat, care încălcă dreptul internaţional fără nicio scuză. Și din cauza acestei agresiuni rusești, era mai mult decât necesar ca Uniunea Europeană să ia măsuri severe. Și ai dreptate, aceste sancțiuni care sunt acum în vigoare și sunt puse în aplicare nu numai că au efect, desigur, asupra Rusiei, ci au, desigur, repercusiuni și pentru noi, în Europa. În Germania, există un preţ pe care trebuie să-l plătim. Dar cred că, având în vedere brutalitatea agresiunii și având în vedere faptul că Rusia se îndepărtează de orice regulă şi orice ordine internațională, nu a existat altă alegere decât să se treacă la această acțiune.

Cristina Cileacu: Doamnă ambasador Stănescu, România și Germania lucrează foarte bine atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al NATO. Care sunt așteptările atunci când vine vorba de efectele economice asupra legăturilor economice dintre ambele țări?

Adriana Stănescu, ambasadorul României în Germania: Voi continua cu o idee care a fost menţionată şi de colegul meu, dl ambasador Gebauer, şi voi spune că aceste sancţiuni vor afecta economia în Europa. Şi bineînţeles că este și mai impresionant faptul că țara, care are atât de multe legături puternice, legături economice cu Europa de Est şi mă refer aici la Germania, s-a angajat să susţină, să promoveze şi să sprijine aceste sancţiuni puternice împotriva Rusiei. Bineînţeles era imposibi să reuşim altfel. Dar vedem că, în circumstanțele actuale, relațiile germano-române, care sunt deja foarte bune, menţionai şi tu asta, parteneriatele de care ne bucurăm din punct de vedere economic, ne vor oferi posibilităţi suplimentare să dezvoltăm relaţia noastră economică şi în această perioadă de criză. Este situaţia în care, ca și înainte de criza Covid, țările noastre din UE recunosc această dependență de resursele strategice ca, de exemplu, energie, dar și alte materii prime. Dependenţa de ţări care nu respectă normele internaţionale nu este în avantajul nostru. Astfel, Germania şi România, în special Germania, lucrează din greu pentru a redirecţiona originea resurselor pe care le folosesc şi, desigur, în cooperarea noastră în cadrul UE şi în parteneriatul bilateral, am găsit modalităţi să mergem mai departe şi să avem beneficii reciproce în acest parteneriat.

De ce nu renunţă UE la gazul rusesc

Cristina Cileacu: Dle ambasador Gebauer, dacă vorbim despre energie, Uniunea Europeană nu pare atât de unită şi Germania are un argument când spune că nu poate renunţa încă la la punctul de vedere al importul de gaze ruseşti. Explicaţi-ne de ce.

Peer Gebauer: Într-adevăr, problema importurilor de energie din Rusia este una foarte presantă pentru Germania şi alte câteva țări europene. În trecut, s-a bazat într-o anumită măsură pe importurile de energie, gaz, petrol și cărbune din Rusia şi acest lucru, desigur, este ceva ce trebuie tăiat în viitor. Și în timp ce vorbim, suntem cu toții pe calea spre decuplarea de importurile de energie din Rusia. Dar este nevoie de ceva timp. Întrebarea în joc aici, care este discutată şi în formatul european, este dacă este înțelept să oprim imediat importurile de energie. Ca să fiu foarte sincer cu tine, dacă oprirea importurilor de energie din Rusia astăzi, ar duce la oprirea războiului mâine, cred că nimeni nu ar ezita. Cred că toţi am merge înainte. Realitatea este un pic mai complexă. Chiar dacă Germania, chiar dacă Europa ar opri importurile din Rusia astăzi, războiul ar continua pentru o perioadă considerabilă de timp. Iar, pe de altă parte, am vedea probabil consecințe destul de grave pentru Germania, pentru Europa, în sfera economică, consecințe care nu sunt pur și simplu de fluturat la modul: ei bine, ar putea fi un pic mai frig în casele noastre. Întrebarea este dacă rămânem suficient de puternici ca să ne păstrăm şi să ne dezvoltăm capacităţile. Am decis, de exemplu, în Germania, să creştem considerabil cheltuielile noastre economice, la 2% din PIB. Avem nevoie de putere economică să facem asta. Avem nevoie de putere economică să continuăm întărirea flancului estic al NATO. Avem nevoie de putere economică să facem față fluxului de refugiați. Așadar, toate acestea sunt aspecte pe care trebuie să le luăm în calcul. Așadar, lucrurile sunt adesea un pic mai complexe, acesta este raționamentul Germaniei și al altor europeni care ezită să oprească imediat importurile de energie, recunoscând în același timp că acum este momentul pentru a începe procesul de decuplare. Ca să mă refer rapid şi la problema unității UE, pe care ai abordat-o în întrebarea ta, cred că este întotdeauna un semn de putere dacă discutăm deschis și asta facem în Europa, asta facem în democrațiile deschise, spre deosebire de sistemele autocratice, cum ar fi Rusia. Cred că, în cele din urmă, această dezbatere deschisă ne face mai puternici. Este loc pentru găsirea compromisurilor și fii sigură că vom găsi un compromis şi în acest demers.

Gestionarea valului de refugiaţi în UE

Cristina Cileacu: Dnă ambasador Stănescu, un efect al conflictul din Ucraina este valul mare de refugiați. România este, să zicem, unul dintre primii actori care răspunde la primirea acestor refugiați, dar majoritatea nu rămân în țara noastră. Ei merg mai departe, poate spre Germania, ca una dintre destinațiile lor principale. Cum vedeți politica Uniunii Europene în privinţa migrației, a refugiaților și, mai presus de toate, în privinţa integrării acestora în societățile noastre?

Adriana Stănescu: Mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. Este adevărat, este acest război de nedescris a cauzat multă suferință pentru milioane de oameni. În timp ce vorbim, se consideră că 3-4 milioane sau, probabil, chiar mai mulți cetățeni ucraineni sau oameni care trăiesc în Ucraina vor fugi din ţară, ceea ce reprezintă o presiune enormă pentru ţările din vecinătatea Ucrainei, cum este România, dar şi pentru UE ca întreg. De la începutul acestei crize, aproximativ 500.000 de refugiați au ajuns în România sau chiar mai mult de atât. Acum, în acest moment, Germania a primit deja mai mult de 200.000, în special în landurile sudice. Dar, de asemenea, se răspândesc în alte landuri, vin în număr mare și la Berlin și de aici sunt îndreptaţi spre alte zone din Germania. Acesta este un fenomen cu care ne-am confruntat deja în UE, fenomenul de primire şi ajutorare a refugiaților, în ultimii ani. Este deja multă experiență dobândită, la nivelul UE, la Bruxelles, dar şi în capitalele statelor membre ale UE. Desigur, trebuie să stabilim mecanisme de coordonare bune, în special pentru gestionarea crizelor în UE, asta ne ajută mult. Nu toată lumea este mulțumită, ar trebui să spun, se vede asta mereu în mass-media și chiar în discursurile politice. Întotdeauna vedem că oamenii vor mai mult, oamenii doresc o mai bună gestionare a acestei situații. Dar, din propria mea observație, aș spune că este multă vointă pentru a-i ajuta pe acești oameni. Vedem multe măsuri şi în România și te pot asigura că se iau măsuri similare și în Germania, purtăm discuții cu miniștrii responsabili politic local, din partea landurilor care, în același timp, își oferă sprijinul României. Este mult spirit de voluntariat în toată Germania, așa cum este în România, așa că acționăm împreună într-un mod similar. Cred că acest spirit european, prin toate mijloacele, în toate detaliile sale, este foarte vizibil pe măsură ce ne confruntăm cu această problemă. Sunt sigură că, chiar dacă vom merge mai departe și ne așteptăm să crească numărul refugiaţilor, cu ajutorul discuțiilor de la Bruxelles, vom găsi modalități să-i sprijinim pentru toți acești oameni. De asemenea, se discută despre distribuirea refugiaților între țările europene. Acest lucru va continua și România, sunt sigură, va acționa în solidaritate, așa cum a făcut şi înainte.

Paşii Ucrainei către Uniunea Europeană

Cristina Cileacu: Ucrainenii intră în Uniunea Europeană, dar cum rămâne cu Ucraina? Pentru că doreşte să devină un membru al blocului nostru comunitar. Ce părere are Germania în această privinţă, pentru că este din nou un decalaj între țările occidentale și țările estice, în această chestiune.

Peer Gebauer: Cred că am căzut de acord, în linii mari, cu privire la drumul pe care îl au de urmat, în cadrul ultimei reuniuni a Consiliului European, unde Germania și toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au fost de acord că Ucraina face parte din familia europeană. Toți recunoaștem aspirațiile europene și alegerea europeană pe care Ucraina o face, și, prin urmare, Comisia a fost mandatată să vină cu o sugestie în privinţa modului cel mai bun pentru a continua procesul de aderare. Desigur, ar fi uşor să semnăm pur şi simplu o hârtie şi să spunem că ţara asta sau cealaltă face parte din UE şi nu ar însemna nimic. Ideea este că, devenind membru, desigur, ar necesita o serie de proceduri legale. Suntem o Uniune unică, bazată pe un cadru al tratatelor și cred că am stabilit acum cursul, în cadrul pe care tocmai l-am subliniat. Din nou, nu este vorba despre slăbiciune în a începe procesul cu percepții diferite. Este o singură putere: să aducem situaţia la o formă pe care toată lumea să o poată agrea. Şi cred că asta este ceva ce acum Uniunea Europeană arată din plin.

Cristina Cileacu: Dnă ambasador Stănescu, vedem că ţările estice merg mai mult spre aderarea mai rapidă a Ucrainei la blocul european. Dar cum ar ajuta acest lucru Ucraina, chiar în acest moment, în timp ce este încă un război în desfășurare în Ucraina?

Adriana Stănescu: Este o chestiune de comunicare a dorinței de a fi împreună. Ucrainenii ne-au arătat recent, dar şi înainte, dar mai ales în timpul acestui război, că ei cred în drumul european, că aparţin de el, luptă pentru valorile europene şi pentru unitatea europeană, merită sprijinul nostru politic şi moral. Și, acest lucru este pentru un român foarte simplu, pentru că am susținut întotdeauna deschis perspectiva europeană pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ele aparţin familiei europene, în opinia noastră, şi nu există nicio schimbare în această privinţă. Voi menționa doar faptul că Summitul de la Sibiu, din 2019, când am avut președinția UE, perspectiva europeană pentru toate statele europene a fost menționată în declarația șefilor de stat și de guvern europeni. Aceasta este parte din normalitatea noastră. Dar dincolo de această dispoziţie politică şi dorință să dăm un semnal foarte puternic ucrainenilor, un semnal că suntem dispuși să-i ajutăm să se alăture familiei noastre și semnalul a fost deja dat la Versailles, deci în afară de acestea, este procesul tehnic de negociere, care este condus de Comisia Europeană, iar acesta nu este un pas ușor. Nu se întâmplă peste noapte. În acest proces instituțional foarte complex, trebuie să ne asigurăm că Ucraina poate funcționa în procedurile noastre instituționale, așa cum facem cu toții în cadrul UE și, în acest proces, sunt sigură că România și Germania, așa cum am făcut înainte, vom fi susținători puternici, fezabili și de încredere pentru Ucraina, precum și pentru Republica Moldova și Georgia, pentru ca această aspirație să devină realitate.

China, la distanţă de conflictul ucrainean

Cristina Cileacu: Dle ambasador Gebauer, conflictul din Ucraina a dus, de asemenea, la unele schimbări în privinţa economiilor noastre, nu doar din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse, dar şi din cauza acestei probleme foarte complicate reprezentată de China. Care este punctul de vedere al Germaniei în privinţa acestei relații dintre Uniunea Europeană și China, un actor important atât în economie, cât și în situația actuală

Peer Gebauer: China are un rol din ce în ce mai mare în arena internațională și, în calitate de UE, chiar înainte de criză, desigur, ne-am adaptat abordarea politică la stabilirea acestui lucru, acestei strategii de răspuns în anumite domenii. Este importantă pentru noi, dacă vorbim de combaterea schimbărilor climatice, de exemplu. În multe alte domenii este un concurent pe arena de afaceri și, desigur, este mai mult decât atât. Este, de asemenea, un rival sistemic, atunci când vine vorba de promovarea valorilor și sistemelor politice. Așa că acești trei termeni descriu foarte bine complexitatea pe care o avem în faţă. Acum, noua criză provocată de Rusia, războiul brutal al lui Putin împotriva poporului ucrainean este şi pe masa Chinei de asemenea. Ce am văzut până acum este ezitarea Chinei să se alăture foarte vocal de partea Rusiei. Recent, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a votat şi au fost 141 de naţiuni care au condamnat agresiunea Rusiei şi doar alte 4, plus Rusia, au apărat poziţia Rusiei. China a fost printre cei care s-au abţinut. Acest lucru a arătat o anumită distanță. Pe de altă parte, China nu dă, în acest stadiu, impresia că ar fi pregătită să rezolve criza, pentru noi. Ar putea fi un pic prea departe pentru ei sau s-ar putea să nu se potrivească abordării lor politice. Nu ar trebui să fim naivi în a simți sau gândi că China ar rezolva problema. Situaţia este la ușa noastră și ar trebui să facem orice să lucrăm la rezolvarea acestei crize.

Muncitorii români, mai bine protejaţi în Germania

Cristina Cileacu: Dnă ambasador Stănescu, o altă problemă care trebuia rezolvată între țările noastre, România și Germania, este problema lucrătorilor, a lucrătorilor mai puțin educați care au avut unele probleme în privinţa drepturilor lor în Germania. Cum este situaţia acum, şi trebuie să vă întreb pe amândoi, cât de des vorbiți unul cu celălalt ca să rezolvaţi o problemă punctuală?

Adriana Stănescu: Este un plan de acțiune care a fost stabilit pentru 2020-2022, iar acum sunt eforturi pentru reînnoirea și aprofundarea acestui parteneriat pe baza întregului plan de acțiune. Este un efort continuu de a informa muncitorii români care vin în Germania cu privire la drepturile lor, pentru că este important pentru ei să acționeze în favoarea lor. Nu știi ce se întâmplă pe câmpuri, în agricultură, dacă nu ceri sprijin și avem mijloacele necesare să îi susținem, noi, România, prin ambasadă, dar și statul german pune la dispoziție o mulțime de instrumente. N-aş spune că totul este perfect. Sunt încă subiecte concrete care necesită atenție, dar avem deja un cadru foarte bun, avem sprijin instituțional bun și avem parteneri dedicați, care doresc să ne ajute cu fiecare caz în parte. Ceea ce este mai important decât toate acestea este faptul că muncitorii români care vin în Germania, și sunt zeci de mii care vin în Germania în fiecare an, trebuie să știe care le sunt drepturile și obligațiile și trebuie să ne sune când au nevoie, când au nevoie de sprijin.

30 de ani de prietenie româno-germană

Cristina Cileacu: Şi în privinţa întrebării despre cât de des vorbiţi unul cu celălalt?

Peer Gebauer: Nu este un secret că ne lucrăm foarte strâns, ne sunănăm reciproc, ne scriem reciproc pe diferite probleme și este o cooperare minunată și fructuoasă de care ne bucurăm, pentru care sunt foarte recunoscător. Și este, cred, un exemplu excelent pentru cât de bune sunt relațiile dintre cele două țări ale noastre. Permite-mi să spun acum faptul că sărbătorim cea de-a 30-a aniversare a tratatului de prietenie germano-român, în acest an, semnat după căderea Zidului Berlinului, în 1992. Acești 30 de ani care au trecut au fost un succes extraordinar. România a aderat la UE, a devenit membru NATO și relația noastră ne-a apropiat şi mai mult. Şi nu este un capăt aici, este mai degrabă un punct de plecare pentru noi eforturi viitoare, pentru creșterea cooperării noastre în materie de politici de securitate, de intensificarea schimburilor economice și a tranziției ecologice necesare către o industrie mai mare şi economie durabilă. Desigur, toate relațiile culturale care ne leagă și ne conectează vor fi îngrijite şi în viitor. Acesta este cursul stabilit pentru viitor și este cu adevărat un privilegiu să lucrezi aici, în România, și să lucrez cu Adriana, la Berlin.

Cristina Cileacu: Vă mulţumesc amândurora pentru această ediţie specială „Paşapoart diplomatic”. În primul rând, Berlin, de data aceasta, doamna Adriana Stănescu, ambasadorul nostru la Berlin, Peer Gebauer, ambasadorului Germaniei la București, mulțumesc pentru că aţi fost alături de noi.

Citiți și: Germania vrea să cumpere un scut antirachetă israelian ce va putea acoperi și Polonia, România şi ţările baltice

• Etichete:
• pasaport diplomatic
• invazie rusa ucraina
• ambasadori romani
• relatii romania germania
• ambasadori straini romania
• peer gebauer
• adriana stanescu

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei