Cum a obținut Republica Dominicană 1 miliard de dolari prin schema "pașaportul de aur"
Republica Dominicană e unul dintre statele care acordă un așa numit "pașaport de aur". Practic, o persoană primește cetățenie în schimbul unei sume de bani donate autorităților sau dacă investește sau cumpără ceva în respectiva țară. Fiecare stat în parte își impune propriile tarife sau praguri financiare în schimbul cărora acordă acest tip de pașapoarte. Numai că, de departe, abordarea Republicii Dominicane se diferențiază în mod clar. Mai multe rapoarte oficiale consultate de The Guardian în cadrul unei investigații arată cum statul a acordat cetățenie, în baza unui "pașaport de aur", unor persoane cu trecut controversat. Printre ele se numără un fost spion afgan, un milionar turc condamnat pentru fraudă și un fost colonel de armată care a servit regimul lui Muammar Gaddafi.
Planul Republicii Dominicane de a aduna bani la buget prin metoda "pașaportului de aur" e unul de amploare și întrece alte strategii de acest fel. Datele oficiale arată că statul a reușit să încaseze nu mai puțin de 1 miliard de dolari din 2009 și până în prezent.
E o sumă mare pentru o țară insulară ale cărei venituri provin în special din turism.
Pașapoartele de aur oferite de stat sunt, însă, la mare căutare. Grație acordurilor diplomatice internaționale, cei care obțin cetățenie dominicană pot călători fără viză în 140 de țări, inclusiv în unele state membre ale Uniunii Europene.
Prețul pentru obținerea unui pașaport de aur în Republica Dominicană se ridică la 100.000 de dolari, bani care intră direct în conturile autorităților sau o investiție de cel puțin 200.000 de dolari într-un proiect imobiliar dezvoltat de stat.
Mulți dintre cei care au plătit suma exorbitantă nu au călcat niciodată pe insulă, scrie The Guardian.
Investigație de pe două continente
Jurnaliștii britanici, în colaborare cu Government Accountability Project, un grup de advocacy din SUA care a studiat arhive, documente publice oficiale și diverse materiale care au făcut obiectul unor scurgeri de informații, au reușit să întocmească o listă cu numele a mii de persoane care au primit cetățenie, cumpărând un pașaport de aur.
Din 2007, statul a acordat cetățenie unui număr de 7.700 de persoane, deși numărul s-ar putea să fie mai mare de atât. E drept că printre ele se numără și persoane care au obținut cetățenie fără să plătească, prin naturalizare sau căsătorie, dar această categorie e minoritară.
Orice guvern are dreptul legal de a-și stabili propriile reguli atunci când vine vorba de acordarea cetățeniei. Iar pentru multe persoane care trăiesc sub regimuri opresive, o a doua naționalitate poate oferi siguranță.
Pe lista celor care au obținut cetățenie în Republica Dominicană se află nume care păreau a fi de origine iraniană, chineză și rusă. Pentru persoanele din aceste țări, un astfel de pașaport înseamnă mai puțină birocrație atunci când trec granița, fac afaceri sau deschid un cont bancar în străinătate.
Doar că schema Republicii Dominicane e una extrem de opacă, sistemul nu oferă transparență totală acestui proces.
Pașaport de aur pentru persoane cu trecut infracțional
Unul dintre cumpărători fusese acuzat public de crime de război înainte de a obține cetățenia, în timp ce un alt cumpărător a fost colonel și înalt funcționar de securitate în regimul lui Muammar Gaddafi.
Oficial, un aplicant e respins dacă figurează că are cazier judiciar sau are un trecut controversat, dar, chiar și așa, printre cei care dețin un pașaport de aur pentru Republica Dominicană se numără un fost condamnat pentru fraudă și o persoană care figurează pe lista roșie a Interpol.
Nevoie de bani la buget
Statul insular depinde mult de încasările provenite din acordarea pașapoartelor de aur. Această sursă de venit, folosită pentru finanțarea serviciilor publice, reprezintă aproximativ jumătate din toate veniturile Guvernului.
Premierul Roosevelt Skerrit a apărat acest plan în cadrul mai multor conferințe de presă, aparent ca răspuns la anchetele jurnalistice care vizează acordarea pașapoartelor de aur unor persoane controversate.
"Am declarat că avem un sistem robust pe care îl parcurgem în diferite niveluri de diligență, iar dacă cineva ar deveni cetățean de astăzi și mâine dimineață persoana respectivă se duce și face ceva care încalcă legea, nu puteți da vina pe program pentru asta", a spus oficialul.
Pe de altă parte, i-a atacat și pe jurnaliștii care au scris despre schema controversată, acuzându-i că sunt plătiți de opoziție pentru a distruge această strategie.
Cine sunt cei care au obținut cetățenie în Republica Dominicană
Asadullah Khalid
Pe listă se află Asadullah Khalid, care a ocupat, pe rând, funcțiile de guvernator în două provincii din Afganistan, șef al serviciului de spionaj și, în cele din urmă, ministru al apărării. El a deținut aceste funcții de conducere în anii tensionați de după invazia SUA și a aliaților din 2001, până la preluarea puterii de către talibani în 2021.
Khalid a fost acuzat de oficiali britanici și canadieni de încălcări repetate ale drepturilor omului. În 2012, a fost acuzat că sub casa sa de oaspeți ar exista o cameră de tortură. El a obținut cetățenia în 2017, într-un moment în care aceste acuzații erau deja publice.
Acuzațiile împotriva lui Khalid nu au fost niciodată demonstrate în instanță, iar el le-a catalogat ca fiind "doar propagandă".
Sasi Milud Sasi Grada
Un alt deținător al unui pașaport de aur este Sasi Milud Sasi Grada, un fost colonel sub regimul Gaddafi din Libia.
Grada a obținut cetățenia în 2015, după ce a fugit din Libia după războiul civil care l-a răsturnat pe Gaddafi. Într-un interviu telefonic, Grada a declarat că, deși l-a cunoscut personal pe Gaddafi începând cu anii 1960, când s-au antrenat împreună în armată, nu a discutat politică cu el.
Susține că a părăsit armata în 1989, la gradul de colonel, ca mai apoi să se ocupe de securitatea guvernamentală pentru facilități precum bănci, universități și câmpuri petroliere până la războiul civil.
Cavit Çağlar
Fost ministru, omul de afaceri Cavit Çağlar a cumpărat cetățenia în 2011, la șapte ani după ce a fost condamnat la închisoare și a primit o amendă pentru fraudă legată de Interbank, o bancă pe care a deținut-o până când a fost preluată de autoritățile de reglementare din Turcia, în 1999.
În 2010, pedeapsa a fost suspendată și redusă la un an și nouă luni de închisoare și plata unei amenzi, potrivit ziarului turc Hürriyet.
Într-un interviu din 2019, Çağlar a declarat că a făcut nouă luni și jumătate de închisoare și că nu se consideră un infractor.
Mehdi Ebrahimi Eshratabadi
Alte persoane care au dobândit cetățenia au intrat în problema cu legea după cumpărarea pașaportului.
Una dintre ele este Mehdi Ebrahimi Eshratabadi, un investitor iranian căutat în țara pentru presupusă fraudă, potrivit Interpol.
Eshratabadi, care poartă și numele de Tony Newman, a obținut cetățenia dominicană în 2015. Avocatul său spune că menționarea pe site-ul Interpolului este "abuz al sistemului iranian".
Kyle Davies
Printre deținătorii de pașapoarte de aur se află și Kyle Davies, investitor în criptomonede, care a obținut cetățenie în 2009. În 2012 a înființat un fond de investiții, dar compania s-a prăbușit zece ani mai târziu, odată cu colapsul monedelor virtuale. Investitorii susțin că au pierdut miliarde de dolari.
Un sistem controversat
Republica Dominicană, fostă colonie franceză și apoi britanică, și-a câștigat independența în 1978. Oferă cetățenie în schimbul banilor din 1993, dar această schemă a luat amploare după 2015, când a fost semnat un tratat cu Uniunea Europeană, care le garantează cetățenilor dominicani dreptul de a călători fără viză în statele care fac parte din Schengen.
Organizațiile neguvernamentale axate pe lupta împotriva corupției dar și unele agenții guvernamentale s-au declarat îngrijorate de acest sistem care permite acordarea pașapoartelor de aur și recunoașterea lor ca un act de identitate legal.
Marea Britanie a renunțat la acest sistem anul trecut, iar Cipru a luat aceeași decizie în 2020.
Dar Republica Dominicană rămâne pe poziții, pentru că acest sistem joacă un rol major în economia statului insular. Autoritățile susțin că acești bani pot compensa pierderile provocate de scăderea masivă a exporturilor de banane, afectate de schimbarea regulilor de comerț.
Premierul susținea că banii sunt folosiți pentru construcția de case și hoteluri, îmbunătățirea sistemului de sănătate și investiții în domenii cheie precum securitatea națională, turism și agricultură.
Editor : Ciprian Ioana
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News