Armenia și Azerbaidjan au mai făcut un pas spre semnarea unui tratat de pace după războiul din Nagorno-Karabah
Liderii Armeniei şi Azerbaidjanului au convenit, în timpul unei reuniuni care a avut loc duminică la Bruxelles, „să avanseze discuţiile” asupra unui tratat de pace cu privire la Nagorno-Karabah, regiune unde în 2020 cele două țări au purtat un război, a declarat preşedintele Consiliului European, informează luni AFP.
Premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev au avut o discuţie „sinceră şi productivă” sub medierea UE, la Bruxelles, a anunţat duminică preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Liderii au convenit să facă să avanseze discuţiile asupra viitorului tratat de pace care reglementează relaţiile interstatale între Armenia şi Azerbaidjan”, a precizat Michel într-un comunicat citat de Agerpres.
Negocierile vor începe „în săptămânile următoare”, a precizat preşedintele Consiliului European, adăugând că el a subliniat în faţa celor doi lideri importanţa de a ţine cont de „drepturile şi securitatea populaţiei armene din Karabah”.
Va fi, de asemenea, „o reuniune a comisiilor frontaliere” în zilele următoare, ce va aborda problemele privind delimitarea frontierelor şi „cel mai bun mod de a asigura o situaţie stabilă”.
Nagorno-Karabah: 30 de ani de conflicte și război
Regiunea Nagorno-Karabah, pe care Armenia şi Azerbaidjan şi-o dispută de treizeci de ani, a fost în 2020 miza unui război de şase săptămâni care s-a soldat cu peste 6.500 de morţi, înainte ca un armistiţiu să fie negociat de Rusia.
În cadrul acestui acord, Armenia a cedat bucăţi întregi din teritoriile pe care le controla după un prim război victorios la începutul anilor 1990 şi o forţă de pace rusă de 2.000 de persoane a fost desfăşurată în Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a focului, considerat de Armenia umilitor, a declanşat săptămâni de manifestaţii anti-guvernamentale, făcându-l pe Paşinian să convoace alegeri legislative anticipate care au fost câştigate în septembrie de partidul său Contract Civil.
Însă manifestaţii la care participă mii de persoane, la apelul opoziţiei, continuă în luna mai pentru a cere demisia lui Paşinian. Acestea sunt cele mai mari manifestaţii anti-guvernamentale de după alegerile din septembrie 2021.
O altă reuniune organizată de Uniunea Europeană (UE) între Aliev şi Paşinian este prevăzută pentru iulie sau august, a detaliat preşedintele Consiliului European.
Separatiştii armeni din Nagorno Karabah s-au separat de Azerbaidjan în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, în 1991. Conflictul care a rezultat a făcut circa 30.000 de morţi.
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News