Analiză Alegeri în Italia. „Bunga Bunga” se întoarce. Un partid cu rădăcini fasciste, favorit să aducă la putere primul premier femeie
Italienii ies duminică la vot să își aleagă noii parlamentari și noua conducere politică a țării, care se prefigurează să aibă în componență pentru prima dată după al Doilea Război Mondial un partid de extremă dreaptă. Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru a țării, iar Silvio Berlusconi s-ar putea întoarce la politica de vârf din Italia. După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorare la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE, care încearcă să evite recesiunea și să protejeze gospodăriile de inflație.
Partidul Fratelli d’Italia (Frații Italiei - n.red.), condus de Giorgia Meloni, este o formațiune politică cu cu rădăcini fasciste. În 2018, la precedentul scrutin general, partidul a obținut doar 4% din sprijinul alegătorilor. Acum este cotat la aproximativ 25% din intențiile de vot, după ce luptele politice din Italia au dus în luna iulie la căderea guvernului de unitate națională al premierului Mario Draghi.
De ce ține Italia alegeri anticipate?
Următorul rând de alegeri generale din Italia era inițial programat pentru primăvara anului 2023. Însă alegerile anticipate au fost declanșate de demisia prim-ministrului Mario Draghi pe 21 iulie și de prăbușirea guvernului său de coaliție, care includea partide de stânga, de dreapta și de centru.
Draghi a ajuns la putere după ce o altă coaliție, condusă de premierul Giuseppe Conte, s-a prăbușit în ianuarie 2021.
Mario Draghi a fost apreciat de analiști și comentatori din întreaga lume pentru că a condus relansarea economică a Italiei după COVID-19 în 2021, ceea ce a dus la eticheta pusă de publicația britanică The Economist drept „Țara anului”.
Euronews amintește că fostul premier Conte a fost cel care a declanșat căderea guvernului lui Draghi. Partidul lui Conte, Mișcarea Cinci Stele (M5S), a decis să nu participe la votul de încredere asupra unui decret-lege supus în iulie votului în Senatul italian.
Decretul-lege în cauză conţinea un pachet de măsuri de circa 10 miliarde de euro pentru ajutorarea familiilor şi firmelor în faţa inflaţiei, dar şi o măsură pentru facilitarea construirii unui incinerator de deşeuri la Roma. Însă, lupta contra unor astfel de incineratoare reprezintă un element esenţial al politicii M5S privind mediul înconjurător.
Prin urmare, Giuseppe Conte, fost prim-ministru şi actualul lider al M5S, a anunţat că senatorii partidului său vor ieşi din sală la votul de încredere solicitat de guvern. Guvernul premierului italian Mario Draghi a câştigat votul de încredere în Senat, dar Mişcarea populistă M5S a boicotat votul așa cum a anunțat, aruncând coaliţia de uniune națională în criză.
Demisia lui Mario Draghi a declanșat, prin urmare, alegerile anticipate și o campanie electorală în ultima lună de vară, când majoritatea italienilor se îngrămădesc pe litoral.
Vara și începutul toamnei sunt, de asemenea, un moment incomod pentru aceste alegeri, deoarece este momentul în care legea bugetului va trebui discutată și în cele din urmă aprobată de noul parlamentul italian.
Cum funcționează sistemul electoral din Italia
În conformitate cu legea electorală a Italiei, 36% dintre parlamentarii din camera superioară și inferioară sunt aleși pe o bază unilaterală, restul fiind aleși prin reprezentare proporțională pe liste separate de partid. Acest sistem mixt aduce beneficii partidelor care formează alianțe pentru a evita diluarea sprijinului pentru familia lor politică.
- Partidele trebuie să obțină cel puțin 3% din voturi pentru a trece de pragul electoral care le permite să intre în parlament.
- Celor care merg la vot li se vor da două buletine de vot: un pentru Cameră, un galben pentru Senat
- Italienii cu vârsta peste 18 ani și sunt eligibili să voteze, dar nu își aleg direct premierul.
- Șeful guvernului este ales după întrunirea noului parlament și după ce un candidat a câștigat atât votul de încredere, cât și aprobarea președintelui Italiei.
- Secțiile de votare vor fi deschise între orele 07:00 și 23:00 (ora Italiei).
În timp ce cadrul larg al sistemului politic al Italiei a rămas în mare măsură același de când țara a devenit republică în anul 1947, legile electorale se schimbă frecvent și în acest an, lucrurile vor fi puțin diferite pentru italienii care merg la urne.
La fel ca la ultimele alegeri generale, desfășurate în 2018, sistemul electoral actual favorizează coalițiile față de partidele individuale și stabilește pragul majoritar la 40% din mandate.
Cu toate acestea, în urma unui referendum din 2020, numărul de locuri parlamentare a fost redus. Astfel, potrivit noilor reguli electorale, componența parlamentului italian s-a micșorat cu o treime, așa că acum vor fi aleși 400 de deputați, în loc de până la 630 de deputați cum era până acum, și 200 de senatori în loc de 315, după cum notează BBC News.
Conform RAI News, pentru alegerea componenței, Camerei Deputaților, pe teritoriul național al Italiei există 147 de circumscripții uninominale cărora le sunt repartizate 147 de locuri și 49 de circumscripții plurinominale în care sunt repartizate restul de 245 de locuri proporționale. Restul celor câteva locuri rămase sunt acordate reprezentanților minorităților.
Pentru alegerea Senatului Republicii, pe teritoriul național al Italiei există 74 de circumscripții uninominale cărora li se atribuie 74 de locuri și 26 de circumscripții plurinominale în care sunt repartizate restul de 122 de locuri proporționale.
Locurile circumscripției din Diaspora (8 pentru Cameră și 4 pentru Senat) vor fi repartizate prin metoda proporțională.
Alegătorii chemați la vot sunt în total 50.869.304, dintre care 4.741.790 în străinătate. Din cei 46.127.514 alegători din Italia, 51,74% sunt femei, iar restul de 48,26% sunt bărbați.
Corpul electoral include 2.682.094 de adulți care pentru prima dată, după modificarea recentă a art. 58 din Constituție, va putea vota nu doar reprezentanții din Camera Deputaților, ci și reprezentanții care vor face parte din Senatul Republicii. Dintre tinerii alegători sunt 1.302.170 femei și 1.379.924 bărbați.
Lombardia, cu 7.505.133 de alegători, este regiunea din Italia cu cel mai mare număr de alegători.
Ca urmare a numeroaselor schimbări de-a lungul deceniilor, sistemul politic al Italiei și-a câștigat reputația de a fi deosebit de instabil. Guvernele s-au prăbușit în mod repetat, rezultând 67 de cabinete în cei aproape 76 de ani de când a fost creată republica italiană. Deficiențele socioeconomice ale Italiei, cauzate de moștenirea culturală fragmentată, dependența de sprijinul extern și diviziunile puternice între nord și sud, au intensificat și mai mult această problemă.
Mai mult, peisajul politic al țării a devenit și mai volatil în ultimele trei decenii. Vidul de putere de la începutul anilor ‘90 care a succedat prăbușirii marilor partide din Italia din cauza corupției a condus la ascensiunea la putere a magnatului media Silvio Berlusconi. Politica sa dezbinatorie a fost urmată ulterior de un șir de guverne de coaliție de scurtă durată.
Partidele și cei mai importanți candidați: Pe cine votează italienii
Fratelli d’Italia și Giorgia Meloni
Așa-numita „coaliție de centru-dreapta” a dominat sondajele din ultima lună și este formată din partidul Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni, partidul Liga Nordului condus de Matteo Salvini, partidul Forza Italia condus de Silvio Berlusconi și partidul Noi con l'Italia condus de Maurizio Lupi.
Fratelli d’Italia este acum cel mai mare partid al coaliției, potrivit sondajelor. O forță naționalistă, conservatoare din punct de vedere social, care își are rădăcinile direct în Mișcarea socială italiană -- un partid neo-fascist creat în urma dispariției lui Benito Mussolini -- Fratelli d’Italia a fost în mod obișnuit criticat pentru legăturile sale cu fascismul, despre care criticii susțin că încă nu s-a îndepărtat.
De altfel, un candidat la un post de deputat al Fratelli d'Italia a fost suspendat săptămâna aceasta după ce s-a descoperit că l-a elogiat pe Adolf Hitler pe reţelele sociale.
Andrea Mammone, expert în istoria politică de extremă-dreapta italiană și profesoară la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat pentru Euronews că partidul este „în conformitate cu tradiția neofascistă” și că „mulți dintre membrii săi arată o abordare pozitivă față de regimul lui Mussolini”.
În plus, doi dintre membrii partidului sunt descendenți direcți ai dictatorului Benito Mussolini și poartă cu mândrie numele de familie.
Mai mult, un interviu din 1996 cu Giorgia Meloni, care a apărut recent în presa italiană, evidențiază cum posibilul viitor premier al Italiei spunea la vârsta de 19 ani că Mussolini a fost un „om politic bun” care „a făcut tot ce a făcut pentru Italia”.
Cu toate acestea, actualul manifest al formațiunii politice Fratelli d’Italia nu are nicio aluzie directă la fascism și a atenuat o parte din conservatorismul social al programului său din 2018, schimbând preocupările sociale cu cele economice.
Giorgia Meloni folosește în teorica sa politică un stil retoric de dreapta, care pune accent pe „Dumnezeu, patrie și familie”. În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni a fost singurul lider major de partid care a refuzat să intre în coaliția largă a tehnocratului popular Mario Draghi, așa că a fost singurul mare lider al opoziției când guvernul de uniune națională s-a prăbușit în iulie.
Între 2008 și 2011, Meloni a fost ministru pentru tineret în guvernul condus la acea vreme de Silvio Berlusconi.
În cartea sa din 2021 „Eu sunt Giorgia”, Meloni subliniază că nu este fascistă, dar se identifică cu moștenitorii lui Mussolini: „Am preluat ștafeta unei istorii de 70 de ani”, spune aceasta.
Spre deosebire de aliații ei de dreapta, s-a poziționat până acum în opoziție cu Vladimir Putin și este pro-NATO și pro-Ucraina.
Pe lângă reducerile de taxe, alianța sa vrea să negocieze din nou planul european masiv de redresare post-COVID și să fie ales președintele Italiei prin vot popular.
Pentru a schimba Constituția Italiei, Giorgia Meloni ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în noul parlament.
Giorgia Meloni militează împotriva drepturilor LGBT, dorește o blocare navală a Libiei și a avertizat în mod repetat împotriva migranților musulmani.
Citește și: Cine este Giorgia Meloni și de ce dă fiori Bruxelles-ului?
Liga Nordului și Matteo Salvini
Alături de Giorgia Meloni se află colegul de coaliție Matteo Salvini, care conduce partidul Liga Nordului.
Liga Nordului a început în anii ‘90 ca o mișcare secesionistă care cerea independența regiunilor prospere nordice ale Italiei de restul țării, dar formațiunea a fost ajutată în 2010 de Salvini să devină un partid politic cu ecou național.
Salvini a fost un admirator de multă vreme al lui Vladimir Putin și este deja celebră o poză cu el în Moscova, purtând un tricou cu chipul președintelui rus. Deși s-a opus invaziei Ucrainei și s-a distanțat de acțiunile Kremlinului, Salvini a susținut adesea în ultimele luni că sancțiunile occidentale aplicate regimului Putin îi rănesc pe italieni mai mult decât ruși.
Berlusconi se întoarce
Al treilea dintre partidele coaliției care ar urma să câștige alegerile de duminică este Forza Italia al fostului premier Berlusconi. Platforma lui de partid are o abordare mai moderată decât cea a aliaților săi din coaliție, dar în ciuda acestui lucru, istoria sa personală plină de scandaluri - de la condamnarea pentru evaziune fiscală în 2013 până la prietenia veche de decenii cu Putin și acuzațiile de a solicita servicii sexuale de la minore - a atras mai multă atenție.
În timp ce electoratul Forza Italia s-a micșorat considerabil în ultimii ani, iar acum este o forță mai mică în coaliție, sprijinul lui Berlusconi pentru Meloni și Salvini pare necesar pentru a se asigura că coaliția ajunge la o majoritate. Asta înseamnă că controversatul partid al fostului prim-ministru ar putea încă înclina balanța și să dețină o putere considerabilă în Italia.
Coaliția de centru-stânga
De cealaltă parte a spectrului politic se află coaliția de centru-stânga. Cea mai mare forță a sa este Partidul Democratic (PD) și i se alătură o serie de alte partide mici cu o varietate de poziții progresiste.
În prezent, PD este condus de Enrico Letta, un profesor în vârstă de 56 de ani, care a fost prim-ministru timp de 10 luni (între 2013 și 2014) și care nu este străin de politica tăioasă a Italiei, se arată într-o analiză realizată de Al Jazeera.
Letta a condus o coaliție din care făcea parte și partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, dar a fost în cele din urmă doborât de la putere de un rival din propriul său partid, Matteo Renzi.
Partidul pe care îl conduce are o atitudine în general moderată, pro-europeană și se opune vehement lui Putin și războiului din Ucraina. De asemenea, susține în mod deschis drepturile LGBTQ+, inclusiv căsătoria între persoane de același sex și legislația pentru combaterea homofobiei.
Un mare susținător al guvernului lui Mario Draghi, Letta a spus că italienii îi vor pedepsi pe cei care l-au doborât în iulie, arătând cu degetul în mod direct către Mișcarea Cinci Stele condusă de Giuseppe Conte. De altfel, Enrico Letta a găsit o cauză comună alături de fostul lider de al Mișcării Cinci Stele, Luigi di Maio, care s-a certat cu fostul premier Conte și a format un nou partid centrist numit Angajamentul Civic (Impegno Civico).
Obiectivul principal al liderului de centru-stânga este să oprească ascensiunea extremei drepte în Italia. El vrea investiții în energie regenerabilă și propune un plan de educație în opt puncte sub bannerul „cunoașterea este putere”, iar pe lângă asta dorește să faciliteze obținerea cetățeniei copiilor imigranților.
Totuși, coaliția condusă de Letta are puține șanse să câștige, conform sondajelor și analiștilor, mai ales după ce partidul centrist pro-european Azione (Acțiune) s-a retras din coaliție din cauza divergențelor cu alți doi dintre parteneri, formațiunile Stânga italiană și Europa Verde.
Mișcarea Cinci Stele și Giuseppe Conte
Partidul populist, a cărui orientare politică a fost întotdeauna oarecum neclară, a fost înființat de comediantul Beppe Grillo și de antreprenorul digital Gianroberto Casaleggio în 2009, ca o forță anti-establishment la bază, care se unește împotriva corupției sistemice.
Doctrina de lungă durată a Mișcării Cinci Stele a fost mai mult o pretenție de a transcende politica „tradițională”, cu o platformă construită pe democrație digitală, durabilitatea mediului și un amestec de poziții sociale progresiste și conservatoare.
Vârful crizei din zona euro și condițiile socio-economice în declin ale Italiei au făcut ca formațiunea politică condusă în prezent de Giuseppe Conte să devină cel mai mare partid unic al țării atât la alegerile generale din 2013, cât și la cele din 2018.
Cu toate acestea, diviziunile interne în cadrul Mișcării - mai ales după ce fostul lider al partidului, Luigi di Maio, și-a unit forțele cu formațiunile de centrul-stânga - precum și imaginea din ce în ce mai instituțională a partidului i-au diminuat atractivitatea în rândul italienilor.
Sondajele arată că Mișcarea Cinci Stele a pierdut mai mult de jumătate din electoratul său din 2018.
Coaliția „Al Treilea Pol”
Cea de-a treia forță politică majoră care participă la aceste alegeri sub forma unei coaliții este așa-numitul „Al Treilea Pol”, o coaliție centristă formată din partide (Azione) al fostului ministru Carlo Calenda și Italia Viva, formațiunea politică a fostului premier Matteo Renzi.
Ambele partide se află în prezent pe o platformă liberală din punct de vedere economic și pro-europeană, care își propune să revitalizeze și să digitalizeze mediul de afaceri din Italia.
Pe lângă blocurile politice majore, s-au înscris și alte partide politice mai mici în competiție, printre care Uniunea Populară de extremă stângă sau partidul Italexit, care, după cum sugerează și numele, pledează pentru plecarea Italiei din Uniunea Europeană.
Care sunt principalele probleme ale italienilor
Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă și a declanșat o criză energetică majoră la nivel european, creșterea facturilor și costul vieții din ce în ce mai inaccesibil au ocupat un spațiu central al dezbaterilor electorale din Italia.
Un sondaj recent Quorum/YouTrend a arătat că 90% dintre italieni sunt îngrijorați de facturile la energie.
Toate partiele au oferit o varietate de soluții, deși nu toate au fost clar prezentate - mai ales în lumina blocajelor actuale la nivelul UE.
Centrul-stânga propune o limitare a prețurilor facturilor, în timp ce dreapta solicită autosuficiență energetică, în special prin impulsionarea energiei nucleare. De asemenea, coaliția de dreapta a fost criticată de oponenții săi pentru că creează legături între sancțiuni și creșterea prețurilor.
Citește și: O afacere care a rezistat celui de-al Doilea Război Mondial a fost doborâtă de factura la energie
Un alt element major al divergențelor este planul de redresare și reziliență post-COVID-19 al Italiei, parte a unui efort la nivelul UE de a injecta fonduri în economiile statelor membre. Italia ar obține un pachet de 190 de miliarde de euro de la Bruxelles.
În timp ce Partidul Democrat îl susține în forma sa actuală, coaliția condusă de Meloni a cerut reformarea acestuia.
Dreapta are un alt punct major în oferta sa electorală: introducerea unei taxe unice. Acest lucru ar limita impozitarea la 15%. Centrul-stânga se opune mișcării și susține impozitarea progresivă.
Deși s-ar putea ca imigrația să nu mai fie subiectul fierbinte, chiar dacă a fost la alegerile din 2018, aceasta nu a ieșit de pe agenda partidelor.
Salvini și, într-o măsură mai mică, Meloni -- care a retrogradat problema în partea secundară a noului său manifest -- au încadrat imigrația ca o problemă de securitate și au cerut o înăsprire a legilor actuale privind imigrația.
Mediul este o problemă importantă pentru centrul-stânga și Mișcarea Cinci Stele, dar este menționată de toate partidele.
Ce arată sondajele
Sondajele arată că ascensiunea fulgerătoare a Giorgiei Meloni îi va aduce funcția de prim-ministru al Italiei. Coaliția condusă de aceasta este cotată la 46-48% din intețiile de vot, cu mult peste pragul de 40% necesar pentru o majoritate.
Partidul lui Meloni este cotat cu 24-26% din sufragii, în timp ce Liga lui Salvini și partidul lui Berlusconi sunt la cotate la 12-14% și, respectiv, 7-9% din voturi.
În urmă este coaliția de centru-stânga, care este cotată la aproximativ 27-29%, Partidul Democrat fiind cotat cu 22-24% din intențiile de vot.
Mișcarea Cinci Stele este în prezent cotată la 13-14%, în timp ce blocul centrist „Al Treilea Pol” este cotat la 5-7% din voturi.
Cu toate acestea, analiștii se așteaptă la un număr deosebit de mare de alegători indeciși, cu aproximativ 41% din electorat care nu plănuiește să voteze.
PD încearcă în special să atragă alegători tineri, despre care crede că ar putea încă influența rezultatele în favoarea sa.
Dar această categorie de votanți nu este ignorată nici de alte partide. Recent, fostul prim-ministru Silvio Berlusconi și-a făcut cont de Tik Tok, în încercarea de a atrage alegătorii mai tineri și a glumit că nu s-a alăturat platformei pentru a-și prezenta prietenele tinere, ci pentru a-i ruga pe tineri să voteze pe 25 septembrie.
Politico Europe scrie că în calitate de lider al celei de-a treia economii ca mărime a Uniunii Europene, Meloni va avea un rol puternic în modelarea răspunsurilor blocului politic pe care îl conduce la crizele din Italia și Europa, pe măsură ce acestea se desfășoară.
„Sunt o patrioată!”
Vineri, liderii principalelor formaţiuni politice au aruncat în luptă toate forţele pentru ultimele reuniuni electorale din campanie, în ultima zi a campaniei electorale.
„Sunt o patrioată!”, a proclamat, la Napoli, Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia (FdI), creditat cu 25% din intenţiile de vot.
Aliatul ei Matteo Salvini, liderul Ligii (partid anti-imigrație), a ocupat spaţiul mediatic cerând „demisia sau prezentarea de scuze” din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a reproşat că a ameninţat Italia cu sancţiuni dacă această ţară va aduce atingere principiilor democratice ale Uniunii Europene.
Ursula Von der Leyen a declarat joi că în cazul în care alegerile generale din Italia vor duce la o schimbare autocratică, naţionalistă şi eurosceptică, „avem la îndemână instrumente la fel ca în cazurile Poloniei şi Ungariei”. Totuşi, şefa executivului european a afirmat că „suntem gata să lucrăm cu orice guvern democratic care este dispus să lucreze cu noi”.
O victorie a lui Meloni în alegerile din Italia ar putea schimba echilibrul de putere în Europa
O analiză publicată vineri de Reuters indică faptul că marile puteri ale Uniunii Europene vor trebui să se plimbe cu grijă în jurul Giorgiei Meloni dacă coaliția condusă de aceasta va câștiga alegerile din Italia, altfel riscă să împingă puterea politică de la Roma spre Ungaria și Polonia.
În joc este echilibrul de putere în interiorul UE, care se confruntă cu consecințele războiului Rusiei pe flancul estic al Europei și cu cele mai grave crize energetice și ale costului vieții de pe continent din ultimele decenii.
Dacă Meloni va câștiga, alegerile de duminică vor oferi Italiei cel mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși a minimalizat trecutul său de extremă dreapta, au apărut fisuri în coaliția sa în ceea ce privește politica externă.
Subliniind provocările care o așteaptă pe Meloni și Europa, fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi, al cărui partid Forza Italia face parte din coaliția lui Meloni, a declarat că Rusia a fost „împinsă” în războiul din Ucraina. Comentariile sale sunt de natură să îi îngrijoreze pe aliații occidentali.
„Toți ochii sunt ațintiți asupra Romei în acest moment”, a declarat un oficial UE pentru Reuters.
După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorare la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE, care încearcă să evite recesiunea și să protejeze gospodăriile de inflație.
Mario Draghi, premierul italian demisionar și fost președinte al Băncii Centrale Europene, a ridicat profilul și credibilitatea Italiei pe scena europeană, îmbrățișând integrarea mai profundă dorită de președintele francez Emmanuel Macron.
Spre comparație, intențiile lui Meloni sunt mai puțin clare. Ea își prezintă partidul ca pe o forță conservatoare de masă și îndepărtată de rădăcinile sale post-fasciste, dar unele voci europene sunt sceptice cu privire la modul în care va guverna Giorgia Meloni.
Susținătorii premierului naționalist maghiar Viktor Orban văd în Meloni o oportunitate pentru Budapesta de a obține un nou aliat în lupta sa cu executivul UE.
„Orban va putea conta probabil pe sprijinul Italiei în disputele privind statul de drept în UE”, a declarat Zoltan Kiszelly, analist la think tank-ul pro-guvernamental ungar Szazadveg, pentru Reuters.
La Varșovia, unde guvernul ultraconservator este deseori de partea lui Orban, oficialii sunt, de asemenea, încrezători. „Partidele de dreapta câștigă mai mult sprijin ca niciodată”, a declarat Zdzislaw Krasnodebskia, deputat din partea partidului polonez de guvernământ Lege și Justiție. „Aceasta este o șansă de a corecta politica europeană”, a mai spus acesta.
Giorgia Meloni a încercat în ultima lună să îi liniștească pe potențialii parteneri din UE cu privire la intențiile sale.„Am citit că o victorie a Fratelli d’Italia în septembrie ar fi un dezastru, ar echivala cu o cotitură autoritară, ar însemna că Italia va părăsi euro și alte prostii. Nimic din toate acestea nu este adevărat”, a spus aceasta.
Meloni se află în contact direct cu Mario Draghi și cu guvernul italian interimar pentru a ușura tranziția puterii și pentru a se asigura că Italia nu intră în criză într-un moment de volatilitate economică, au declarat oficiali și analiști europeni pentru Reuters.
„Narațiunea cerului care se prăbușește”
La Bruxelles, oficialii nu sunt siguri de modul în care Meloni va gestiona partea Italiei din planul european de redresare, care este menit să deblocheze 192 de miliarde de euro în schimbul unor reforme interne.
Există, de asemenea, îngrijorare cu privire la acumularea de datorii a Italiei, ratele dobânzilor italiene crescând mai rapid decât cele ale colegilor din zona euro.
Se așteaptă ca Macron să poarte discuții cu Scholz cu privire la modul de abordare a Italiei în zilele următoare, a declarat o sursă guvernamentală franceză.
Parisul a fost avertizat de către oficialii italieni din administrația demisionară să nu caute o confruntare publică cu Meloni pentru a nu o împinge într-un colț în care ar putea simți că nu are de ales decât să aprofundeze legăturile cu Orban. „Ceea ce mi-au spus italienii cu care am vorbit la Roma a fost: nu o aruncați în brațele Ungariei”, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală franceză.
Macron se va abține de la retorica combativă pe care i-a adresat-o lui Matteo Salvini, un alt partener de coaliție de dreapta dură al lui Meloni, în timpul campaniei pentru alegerile europene din 2019, pe care a încadrat-o drept o luptă existențială între ‘naționaliști’ și ‘progresiști’, a declarat un al doilea oficial francez.
Pablo Simón, profesor de științe politice la Universitatea Carlos III din Madrid, a declarat că o victorie a lui Meloni ar putea energiza partidele de extremă dreapta din alte părți, în condițiile în care spirala prețurilor de consum afectează gospodăriile.
La Washington, însă, oficialii de la Casa Albă au minimizat îngrijorările. „Acest tip de narațiune – „cerul se prăbușește” – despre alegerile din Italia nu corespunde așteptărilor noastre”, a declarat un oficial american.
Participanții la Săptămâna Modei de la Milano s-au mobilizat împotriva extremei drepte
Stilişti de la marile case de modă italiene şi influenceri de pe reţelele sociale au profitat de ediţia din acest an a Săptămânii Modei de la Milano pentru a mobiliza opinia publică din Italia împotriva extremei drepte înaintea alegerilor parlamentare de duminică, informează AFP.
În contextul în care sondajele de opinie plasează pe primul loc în preferinţele alegătorilor partidul post-fascist Fratelli d'Italia, directorul artistic al casei Valentino, Pierpaolo Piccioli, celebra Donatella Versace şi vedeta online Chiara Ferragni au luat cuvântul pe reţelele sociale pentru a-i îndemna pe admiratorii lor să se prezinte la urne.
„Mergeţi să votaţi, pentru că aceste alegeri sunt foarte importante pentru ţara noastră! Pe 25 septembrie, votaţi pentru a apăra drepturile obţinute, gândindu-vă la progres şi privind spre viitor”, a scris pe Instagram Donatella Versace, a cărei casă de modă a organizat o prezentare vineri la Milano, transmite Agerpres.
Pierpaolo Piccioli, prezentându-se ca „un om de stânga”, i-a îndemnat şi el pe tinerii italieni să meargă să voteze.„Gândul că există oameni, fiinţe umane care în aceste momente se tem, le este frică de consecinţele acestor alegeri mă înnebuneşte de furie”, a scris el pe rețelele sociale. „Sper că toţi tinerii de peste 18 ani vor merge să voteze pe 25 septembrie, pentru că nu trebuie să facem niciun pas înapoi în privinţa drepturilor câştigate”, a adăugat Piccioli, referindu-se la programul reacţionar promovat de Giorgia Meloni în mai multe chestiuni sociale.
La rândul ei, Chiara Ferragni i-a îndemnat pe milioanele sale de admiratori de pe Instagram şi TikTok să apere „dreptul femeilor la avort, dreptul persoanelor LGBT de a nu fi bătute, insultate, discriminate, dreptul celor au de suferit atunci când decid pentru propria viaţă, dreptul unui copil de a simţi că aparţine acestei ţări chiar dacă provine din părinţi străini”.
Chiara Ferragni, care este şi o femeie de afaceri, s-a adresat în mod special tuturor celor care „nu se simt reprezentaţi” şi celor „dezamăgiţi”. „Depinde doar de noi să alegem să apărăm şi să extindem aceste drepturi sau să le abandonăm în mâinile celor care vor să le limiteze. A nu vota înseamnă doar să a delega altora ceea ce trebuie noi înşine să decidem”, a concluzionat ea.
Casele de modă italiene s-au mobilizat şi pentru a permite angajaţilor care lucrează în perioada prezentărilor de la Milano să voteze la alegerile de duminică.
„Casa Gucci a reorganizat complet programul de lucru pentru a ne permite să ajungem acasă şi apoi să votăm”, a dezvăluit Giacomo, un angajat de la sediul din Roma al casei Gucci, dar care se află acum la Milano cu ocazia Săptămânii Modei, alături ceilalţi colegi ai săi.
Aproximativ 80% din angajaţii caselor de modă italiene - designeri, stilişti, directori de producţie, echipe de produs şi echipe de marketing - s-au mobilizat pentru a asista la defilările de modă de la Milano, precum şi pentru a participa la fazele de comercializare a colecţiilor prezentate.
Programele şi cutumele au fost modificate pentru a le permite tuturor să ajungă în localităţile lor de rezidenţă, în contextul în care votul prin procură nu este autorizat în Italia.
„Unii dintre noi trebuie să meargă să voteze în Apulia, în Sicilia, în Sardinia! Este de neconceput că în 2022, cu toate mijloacele tehnologice de care dispunem, trebuie încă să ne deplasăm pentru a vota”, a declarat Roberto Strino, un angajat în vârstă de 39 de ani al casei Giorgio Armani. „Voi merge la vot, pentru că aceste alegeri sunt foarte importante şi trebuie să facem front comun împotriva extremei drepte”, a adăugat el.
„Am decis să închidem showroom-ul Fendi pentru toată ziua de duminică”, a anunţat Serge Brunschwig, CEO-ul Fendi, în marja defilării organizate de această casă de modă. „Vom acoperi cheltuielile ocazionate de deplasările angajaţilor noştri italieni, pentru ca ei să poată să meargă la birourile lor de vot şi să se întoarcă la Milano luni sau marţi”, a adăugat Brunschwig.
Citește și: Medvedev intervine în alegerile din Italia. Presa din peninsulă denunță „ingerinţa Rusiei”
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News