Live Text Oficialii proruși îi amenință pe ucraineni că îi lasă fără curent. Centrala de la Zaporojie, „pusă la naftalină”

Situația este gravă la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică într-o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Acesta a cerut de urgență ca o misiune de experți să aibă acces acolo, după ce complexul centralei a fost din nou bombardat ieri. Kievul și Moscova continuă să se acuze reciproc de bombardamentele care pun pe toată lumea în pericol. Se înțeleg numai asupra numărului de bombe care au căzut - zece - peste birouri și stația de pompieri. Instalația și zona înconjurătoare au fost bombardate și săptămâna trecută. Ucraina spune că Rusia a transformat locul într-o bază militară, lansând atacuri de acolo știind că forțele ucrainene nu pot să riposteze. Moscova neagă.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Rusia intensifică atacurile aeriene, încercând să-şi relanseze ofensiva în estul Ucrainei

ACTUALIZARE 20.17 Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa 10 kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk.

Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk.

Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean.

Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi.

Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar ''nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras''.

Pe frontul de sud situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev.

Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie.

Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud.

Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA.

Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

Centrala nucleară de la Zaporojie ar putea fi „pusă la naftalină”, susține un oficial pro-rus din Ucraina

ACTUALIZARE 19.40 Un oficial local pro-rus din Ucraina ocupată a sugerat vineri că centrala nucleară din Zaporojie ar putea fi „pusă la naftalină", fără a preciza ce înseamnă exact asta.

„Sarcina centralei nucleare este minimă, producția este minimă, există o modalitate de a păstra ceea ce este, astfel încât să nu se întâmple nimic”, a declarat Rogov într-un interviu acordat canalului Rossiya 24.

„În curând (autoritățile ucrainene) nu vor primi nimic, pentru că, desigur, vom salva centrala nucleară, o vom pune la naftalină, vom aduce producția [de electricitate] pe care o avem în teritoriile eliberate", a declarat acesta.

Oficialii ruși au sugerat anterior că energia produsă la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu șase reactoare – va fi deviată de la rețeaua ucraineană către Crimeea.

CNN a contactat operatorul nuclear de stat al Rusiei, Rosatom, pentru comentarii.

O creștere recentă a bombardamentelor în jurul centralei a dus la deteriorarea instalațiilor și a comunicațiilor sale, ambele părți dând vina una pe cealaltă.

Rogov a adăugat că au existat „daune constante la linia de [transmisie] a energiei electrice de 750 de kilovolți”.

Anterior, vineri, ministrul ucrainean de interne Denis Monastirskii a acuzat forțele rusești că au bombardat unitatea de alimentare a centralei.

Un tribunal prorus din Donețk va judeca cinci prizonieri străini

ACTUALIZARE 17:50 Autoproclamata republică populară Doneţk din estul separatist prorus al Ucrainei a anunţat vineri că va judeca cinci prizonieri străini (trei britanici, un suedez şi un croat), acuzaţi că au luptat ca mercenari alături de armata ucraineană împotriva trupelor ruse şi care riscă să fie condamnaţi la moarte, a anunţat agenţia Interfax, citată de EFE.

„Audierea judiciară va avea loc luni, 15 august, şi se va desfăşura cu uşile închise”, a declarat un purtător de cuvânt al aşa-zisului Tribunal Suprem din Doneţk.

Autorităţile proruse din Doneţk au prezentat de luna trecută acuzaţiile împotriva a doi dintre cei trei combatanţi britanici, Dylan Healey şi Andrew Hill.

Primul a fost luat prizonier de către militari ruşi în regiunea ucraineană Zaporojie la jumătatea lunii aprilie, potrivit organizaţiei britanice Presidium Network, iar cel de-al doilea, fost soldat în infanteria britanică şi veteran al războiului din Afganistan, a fost rănit în luptă în Ucraina şi luat prizonier în regiunea Nikolaev.

Alţi doi combatanţi britanici şi unul marocan capturaţi de asemenea de trupele ruse au fost condamnaţi la moarte de justiţia separatiştilor proruşi din provincia Doneţk la începutul lunii iunie. Avocaţii acestora au formulat recurs, care încă nu a fost soluţionat.

Încă un britanic, lucrător umanitar luat prizonier de trupele ruse în Ucraina, a murit în detenţie în luna iulie din cauza unor boli cronice.

Ministerul rus al Apărării a susţinut marţi, în raportul său zilnic despre evoluţia ofensivei în Ucraina prezentat de purtătorul de cuvânt Igor Konaşenkov, că trupele ruse au eliminat în ultimele patru săptămâni în Ucraina 99 de mercenari polonezi, 36 de canadieni, 33 de români şi 21 de americani.

Medvedev amenință din nou Europa

ACTUALIZARE 16:37 Politicieni ruşi au respins vineri cererile ţărilor G7 ca Rusia să restituie Ucrainei controlul centralei atomice de la Zaporojie, în timp ce vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe „sceleraţii” de la Kiev că doresc să creeze un nou Cernobîl. Fostul președinte rus a lansat o ameninţare voalată la adresa aliaţilor occidentali ai Ucrainei, care au acuzat Rusia că este responsabilă de riscul unei catastrofe nucleare prin operațiunile militare din apropierea centralei nucleare.

„Să nu uităm că şi Uniunea Europeană are centrale nucleare. Iar accidente se pot întâmpla şi acolo”, a spus Medvedev.

Prima navă încărcată cu grâu ucrainean a plecat din portul Cernomorsk

ACTUALIZARE 13.15 Încă două nave au plecat vineri din porturile ucrainene de la Marea Neagră, inclusiv una încărcată cu primele cantităţi de grâu ce vor fi exportate de Ucraina pe mare de la semnarea acordului internaţional intermediat de ONU, a anunţat Ministerul Apărării din Turcia, informează Reuters.

Nava Sormovsky, sub pavilion Belize, a plecat vineri din portul Cernomorsk, transportând 3.050 tone de grâu, cu destinaţia provincia Tekirdag, nord-vestul Turciei, a precizat Ministerul Apărării din Turcia. Aceasta este prima livrare de grâu care a plecat pe mare din Ucraina, după invazia din 24 februarie. Înainte de război, Ucraina şi Rusia erau responsabile pentru o treime din exporturile mondiale de grâu.

The 5th caravan of cargo ships under the Grain Initiative sailed from 🇺🇦 Black Sea ports. 🚢cargo ship SORMOVSKIY 121 & 🛳bulk carrier STAR LAURA carrying more 60 000 tons of agricultural products are heading to the ports of destination. pic.twitter.com/8DhnpbzFZ9

— Oleksandr Kubrakov (@OlKubrakov) August 12, 2022

Tot vineri a plecat şi nava Star Laura, sub pavilionul Insulelor Marshall, din portul ucrainean Pivdennyi, încărcată cu 60.000 de tone de porumb cu destinaţia Iran, a adăugat Ministerul Apărării din Turcia.

În total, 14 nave au plecat din Ucraina în ultimele două săptămâni, după acordul semnat în 22 iulie la Istanbul privind instaurarea unor culoare securizate care să permită exportul de cereale blocate în Ucraina.

Până acum majoritatea cargourilor care au plecat din porturile ucrainene au avut la bord cereale care sunt destinate să fie folosite ca nutreţ pentru animale sau pentru producţia de biocombustibili. În prezent, Ucraina are aproximativ 20 de milioane de tone de cereale rămase din recolta de anul trecut, în timp ce recolta din acest an este aşteptată să se ridice tot la aproximativ 20 de milioane de tone.

Putin l-a demis pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră

ACTUALIZARE 13.10 Vladimir Putin l-a demis pe comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, după exploziile devastatoare de la baza aeriană din Crimeea. Igor Osipov ocupa această funcție din 2019.

Conform jurnaliştilor ucraineni, amiralul Osipov, care se menţinuse în post chiar şi după scufundarea crucişătorului "Moskva", tot în urma atacurilor ucrainene, ar fi fost înlocuit de viceamiralul Viktor Sokolov (59 de ani). În 2013, Sokolov a fost numit comandant adjunct al Flotei Nordului, din 2020 aflându-se la conducerea Academiei Navale 'Amiralul Kuzneţov'. Nu există deocamdată vreun comentariu oficial din partea comandamentului Flotei ruse din Marea Neagră.

Noi atacuri în Donețk, șapte civili uciși

ACTUALIZARE 11.40 Noi bombardamente au fost înregistrate în ultimele ore în diferite zone ale regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, cu un bilanţ provizoriu de şapte civili ucişi, în timp ce evacuarea populaţiei locale organizată de autorităţile de la Kiev în această parte a ţării continuă, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Şeful administraţiei militare regionale ucrainene din Doneţk, Pavlo Kirilenko, indică într-o postare pe contul său din Telegram un bilanţ (provizoriu) de şapte civili ucişi, dintre care trei la Bahmut, supus unor bombardamente intense de către armata rusă.

Trei sferturi din populaţia civilă a regiunii a fost deja evacuată, conform planurilor decise la începutul lunii de autorităţile de la Kiev pentru salvarea civililor, în timp ce ofensiva rusă la Doneţk continuă, potrivit acestuia.

Aproximativ 700 de persoane pe zi sunt transferate în regiuni mai sigure ale ţării, mai spune Kirilenko.

Populaţia evacuată este constituită în principal din femei, copii, vârstnici şi alte persoane care au nevoie de ajutor pentru deplasare.

Oficialul ucrainean a mai spus că şi localitatea Kramatorsk, din regiunea Doneţk, a fost supusă unui tir intens din partea trupelor ruse: de 11 ori au fost lansate rachete în decursul nopţii, fiind lovit un cartier rezidenţial.

De asemenea, autorităţile locale (ucrainene) din oraşul Kremenciug, în sud-estul ţării, au raportat mai multe explozii în cursul dimineţii, fără a avea deocamdată informaţii despre posibile victime sau despre amploarea pagubelor materiale, potrivit agenţiei de presă Ukrinform.

În cursul nopţii de joi spre vineri, invadatorii ruşi au lansat patru rachete asupra Harkovului, a informat pe Telegram şeful administraţiei militare regionale ucrainene Oleh Sinegubov, citat de aceiaşi agenţie de presă ucraineană.

Potrivit acestuia, atacul a avut loc în jurul orei 03:00, una dintre rachetele lansate din oraşul rusesc Belgorod a lovit o instituţie de învăţământ dintr-un cartier al oraşului. Din primele informaţii, au fost lansate rachete de tipul sol-aer ale sistemul antiaerian S-300.

Nu a fost ocolită de bombardamente nici regiunea Dnipropetrovsk (centru-est), unde au fost vizate două districte, făcând mai mulţi răniţi, printre care şi un adolescent, a comunicat şeful administraţiei militare regionale ucrainene Valentin Reznicenko, citat de Ukrinform.

„Sectorul Nikopol a fost lovit de lansatoare de rachete multiple Grad şi tunuri de artilerie.Aproximativ 40 de rachete au aterizat în Marganeţ. Trei persoane au fost rănite, două dintre ele au fost spitalizate. Printre cei internaţi se află şi un băiat de 12 ani”, a precizat Reznicenko pe contul său Telegram.

Marganeţ este un orăşel industrial, situat pe malul opus al fluviului Nipru, vizavi de centrala nucleară din Zaporojie, ţinta unor lovituri de care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc.

Centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost bombardată din nou joi, Ucraina şi Rusia acuzându-se reciproc, în timp ce şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a cerut - în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate - ca o misiune a agenţiei să poată accede „cât mai curând posibil” la această centrală, potrivit AFP.

„Situaţia se agravează, mai mulţi senzori de monitorizare a radiaţiilor au fost avariaţi”, la fel ca „staţia de pompare a apelor uzate”, a arătat compania de stat ucraineană Energoatom, potrivit căreia lovituri s-au produs în apropierea unui reactor şi „în proximitatea directă a unui depozit de substanţe radioactive”.

„La ora actuală, nicio contaminare nu a fost relevată la centrală, nivelul de radioactivitate este normal”, a afirmat Evgheni Baliţki, şeful administraţiei civile şi militare instalate de Moscova în această regiune din sud-estul Ucrainei ocupată de forţele ruse, subliniind că „mai multe tone” de deşeuri radioactive sunt stocate în spaţiul respectiv, notează AFP.

Rusia controlează resurse naturale-cheie ale Ucrainei în valoare de peste 12 trilioane de dolari

ACTUALIZARE 10.44 Rusia controlează acum resurse naturale-cheie ale Ucrainei în valoare de cel puțin 12,4 trilioane de dolari, inclusiv zăcăminte de combustibili și minerale, potrivit unei analize realizate de compania canadiană SecDev pentru The Washington Post.

Dacă Kremlinul ar reuși să anexeze zonele ucrainene cucerite în timpul invaziei, Kievul ar pierde aproape două treimi din depozitele sale, se arată în raport, lăsând țara fără pilonii săi economici esențiali. Pe baza analizei SecDev a 2.209 zăcăminte, Moscova controlează 63% din cărbunele Ucrainei, 11% din petrol, 20% din gazele naturale, 42% din metale și 33% din pământurile sale rare, inclusiv minerale-cheie precum litiul, relatează Business Insider.

Citește și Kazahstanul vrea să-și mute o parte din exporturile uriașe de petrol prin Azerbaidjan, ca să nu mai depindă de Rusia

Angajații centralei nucleare de la Zaporojie spun că sunt ținuți sub amenințarea armelor de către ruși și că se tem de o catastrofă

ACTUALIZARE 10.10 Angajații centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de ruși, spun că sunt ținuți sub amenințarea armelor, iar trupele Moscovei folosesc centrala ca pe o bază militară, relatează BBC.

Forțele ruse au ocupat centrala nucleară, cea mai mare din Europa, la începutul lunii martie. Cu toate acestea, este încă operată de tehnicieni ucraineni. Moscova a fost acuzată recent că a folosit uzina „pe post de scut”, în timp ce trupele sale lansează rachete de acolo spre ținte din apropiere.

Capacitatea aeriană a flotei ruse a Mării Negre a fost „serios afectată” în urma atacului asupra bazei aeriene din Crimeea

ACTUALIZARE 9.15 Avioanele distruse în atacul de marți asupra bazei aeriene din Crimeea aparțineau flotei ruse a Mării Negre. Cel puțin opt astfel de aparate au fost distruse în atacul în urma căruia capacitatea aeriană a flotei militare ruse din regiune a fost „serios afectată”, se arată în analiza de vineri a războiului din Ucraina realizată de ministerul britanic al Apărării.

„Cel puțin cinci avioane de vânătoare-bombardament SU-24 Fencer și trei avioane multirol Su-30 Flanker au fost aproape sigur distruse ori serios avariate în urma exploziilor”, conform ministerului britanic al Apărării.

Anchetă în Ucraina privind scurgeri de informații. Zelenski acuză oficialii care au vorbit în presă despre tactici militare

ACTUALIZARE 8.30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut oficialilor guvernamentali să nu mai discute cu reporterii despre tacticile militare ale Kievului împotriva Rusiei, declarând că astfel de remarci sunt „iresponsabile”, scrie Reuters.

În urma exploziilor care au distrus marți o bază aeriană rusă din Crimeea, publicațiile New York Times și Washington Post au citat oficiali a căror identitate nu a fost dezvăluită, care au spus că forțele ucrainene sunt responsabile pentru atac. Guvernul de la Kiev, pe de altă parte, a refuzat să spună dacă a fost în spatele exploziilor

"Războiul nu este cu siguranță momentul pentru vanitate și declarații zgomotoase. Cu cât veți divulga mai puține detalii despre planurile noastre de apărare, cu atât mai bine va fi pentru punerea în aplicare a acestor planuri de apărare. Dacă vreți să generați titluri zgomotoase, acesta este un lucru iresponsabil. Dacă doriți victoria Ucrainei, este altceva, și ar trebui să fiți conștienți de responsabilitatea pe care o aveți pentru fiecare cuvânt pe care îl spuneți despre planurile de apărare sau de contraatac ale statului nostru", a declarat Zelenski.

Cine a omorât prizonierii de război de la Olenivka? Rușii dau vina pe Ucraina și HIMARS, dar dovezile arată un scenariu complet diferit

ACTUALIZARE 8.00 La câteva ore după ce peste 50 de prizonieri de război ucraineni au fost uciși într-un centru de detenție din regiunea Donețk în dimineața zilei de 29 iulie, un reporter rus a ajuns la fața locului și a publicat scena rămășițelor unei rachete americane HIMARS. Ar fi Ucraina în stare să își atace proprii soldați în timp ce dormeau, mulți dintre ei fiind considerați eroi pentru curajul și reziliența de care au dat dovadă în timpul apărării orașului Mariupol? Experții consultați de CNN explică de ce scenariul propus de Rusia nu este posibil.

Mesajul promovat de ruși era pe cât de cinic, pe atât de brutal. Potrivit Moscovei, Ucraina și-a măcelărit proprii soldați cu un bombardament cu rachete HIMARS pentru că nu ar fi vrut ca aceștia să își recunoscă crimele de război și pentru a-i descuraja pe alții să se predea.

Un oficial de top al regiunii separatiste din Donețk, Eduard Basurin, a spus că „după ce prizonierii de război ucraineni au început să vorbească despre crimele pe care le-au comis la ordinele autorităților politice ale Ucrainei, un atac a fost lansat aici.”

Ucraina a negat categoric acuzațiile, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacul reprezintă „o crimă de război deliberată a Rusiei”.

Mulți dintre prizonierii din centrul de detenție Olenivka făceau parte din gruparea naționalistă Regimentul Azov. Aceștia au fost transferați acolo după ce s-au predat în luna mai în fața rușilor după luni de zile de atacuri neîncetate asupra Mariupolului și a oțelăriei Azovstal, ultimul bastion al apărării orașului.

Fără posibilitatea de a analiza scena atacului, formularea unei concluzii finale este imposibilă. Cu toate acestea, experții spun că majoritatea semnelor indică faptul că s-a produs un incendiu imens, iar, potrivit mai multor martori, înainte de atac nu s-a auzit sunetul tipic al unei rachete în zbor.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 7.40. Volodimir Zelenski: "Ceea ce se întâmplă acum în jurul CNE Zaporojie este una dintre cele mai mari crime ale statului terorist. Astăzi (ieri, n.r.), au fost înregistrate noi lovituri în imediata apropiere a obiectivelor CNE.

Rusia s-a coborât din nou la cel mai jos nivel în istoria mondială a terorismului. Nimeni altcineva nu a folosit o centrală nucleară într-un mod atât de evident pentru a amenința o lume întreagă și pentru a impune anumite condiții. Și absolut toată lumea trebuie să reacționeze imediat pentru a-i da afară pe ocupanți de la CNE Zaporojie".

Situația de la centrala nucleară Zaporojie a fost discutată într-o ședință de urgență în Consiliul de Securitate al ONU, unde, deloc surprinzător, reprezentantul Moscovei a întors acuzațiile și a dat vina pe Kiev și pe aliații săi.

Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU: "Atacurile criminale ale Kievului asupra infrastructurii nucleare împing lumea în pragul unei catastrofe nucleare, comparabilă ca amploare cu cea de la Cernobîl. Considerăm că este justificat ca reprezentanții AIEA să meargă la centrala nucleară Zaporiojie cât mai repede posibil și, eventual, chiar înainte de sfârșitul lunii august."

Alarmată, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a cerut din nou să i se permită să trimită acolo o misiune. Încearcă asta de săptămâni întregi, iar Kievul și Moscova se acuză reciproc că îi împiedică pe experții internaționali să inspecteze centrala nucleară.

Rafale Grossi, șeful AIEA: "Acțiunile militare care au și cel mai mic potențial de a pune în pericol securitatea nucleară la o astfel de instalație nucleară trebuie să înceteze imediat. Aceste acțiuni pot avea consecințe grave. AIEA este pregătită să contribuie la evitarea unei astfel de escalade a crizei. Situația este gravă, iar AIEA trebuie să poată să-și desfășoare misiunea la Zaporojie cât mai curând posibil."

Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU: "Un război este în desfășurare și vorbim despre o centrală nucleară în mijlocul câmpului de luptă".  

Șeful Energoatom, opreatorul ucrainean al centralei Zaporojie, a avertizat că poate urma un dezastru mai mare ca la Cernobîl. El cere demilitarizarea centralei și o misiune internațională care să o păzească.

Petro Kotin - directorul Energoatom: "Avem mai mult material nuclear (n.red. la Zaporojie) decât la Cernobîl. La Cernobîl era un singur reactor. Aici sunt șase unități, șase reactoare pline cu combustibil nuclear și alte materiale nucleare. De asemenea, avem și depozitele de combustibil folosit.  
Dacă este lovit (n.red. combustibilul) și se răspândește în jur, o să avem un nor radioactiv."

Editor : G.M.

• Etichete:
• rusia
• ucraina
• razboi ucraina
• live text razboi ucraina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei