Live

Live Text A 50-a zi de război. 503 civili ucişi în zona Harkov. Peste 100 de oameni din Melitopol au fost răpiți de ruși, spune primarul orașului

Data actualizării: Data publicării:
Crucișătorul Moscova este nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră.: Maxar Technologies - CNN

Au apărut rapoarte contradictorii de la ucraineni și de la ruși în legătură cu incidentul în care a fost implicată nava de război a Rusiei, „Moscova”, din Marea Neagră. Autoritățile ucrainene au anunțat că au lovit-o cu rachete „Neptun”, provocându-i pagube grave. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că nava a fost evacuată după un incendiu la bord care a provocat explozia muniției. Este a 50-a zi de război, iar Rusia  pregătește o „ofensivă la scară largă” în est în zilele următoare. Oficialii ucraineni au avertizat că regiunea Donbas va deveni noul teatru de război. Rusia a amenințat că va lovi centrul de comandă de la Kiev. La rândul său, Joe Biden a anunțat transfer de artilerie, blindate şi elicoptere către Ucraina, fiind vorba despre un ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Hartă realizată în noaptea de 13 spre 14 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), care evidențiază cele mai noi evoluții de pe câmpul de luptă.

SUA vor reveni cu diplomații la Kiev când va fi „sigur și practic”

ACTUALIZARE 23:50 Obiectivul Departamentului de Stat al SUA este ca prezența diplomatică a țării să fie restabilită în Ucraina „de îndată ce va fi sigur și practic să avem diplomați americani pe teren acolo”, a declarat joi purtătorul de cuvânt Ned Price, dar nu a dat niciun indiciu că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat, relatează CNN.

„Evaluăm și reevaluăm în mod constant siguranța și situația de securitate”, a declarat Ned Price la o conferință de presă.

Lipsa unei prezențe diplomatice pe teren „nu a împiedicat în niciun fel capacitatea noastră de a ne coordona și de a ne consulta cu partenerii noștri ucraineni”, a comentat Ned Price.

În februarie, înainte cu zece zile de invazia rusă din Ucraina, Washingtonul a anunțat că își închide ambasada din Kiev și își transferă la Lvov personalul diplomatic rămas în Ucraina.

Pe de altă parte, întrebat despre o eventuală deplasare a secretarului de stat Antony Blinken în Ucraina, Ned Price a spus că nu are nimic de anunțat. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat joi că încă lucrează cu echipa sa pentru a stabili dacă ar trebui să trimită un membru cu rang înalt al administrației sale în Ucraina.

Crucişătorul „Moscova” s-a scufundat

ACTUALIZARE 23:44 Crucişătorul „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră s-a scufundat, în timp ce era remorcată, informează agenţia rusă Ria Novosti, care citează ministerul rus al Apărării.

„În timpul remorcării crucişătorului Moscova către portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor suferite de corpul navei, ca urmare a incendiului provocat de detonarea muniţiei la bord. În condiţiile unei mări agitatea, nava s-a scufundat”, se arată într-un comunicat al ministerului rus al Apărării, preluat de Ria Novosti.

503 civili ucişi în regiunea Harkov de la începutul invaziei ruse

ACTUALIZARE 23.25 Peste 500 de civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi în regiunea Harkov, în estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, a afirmat joi guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, citat de AFP.

„De la începutul invaziei ruse, 503 civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi”, a declarat într-un videoclip postat pe canalul său Telegram guvernatorul acestei regiuni, a cărei capitală, Harkov, a fost puternic bombardată de armata rusă.

În ultimele 24 de ore, regiunea a suferit 34 de lovituri care au făcut un mort şi opt răniţi, a precizat Oleg Sinegobov pe Telegram.

Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia. Localitatea a fost ţinta unor lupte violente timp de câteva zile la începutul invaziei ruse din 24 februarie, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene, reaminteşte AFP.

Biden spune că e gata să meargă el însuși la Kiev

ACTUALIZARE 23.21 Administrația SUA este în curs de a decide dacă va trimite un oficial american de rang înalt în Ucraina, ca semn de susținere, iar președintele american Joe Biden le-a spus joi reporterilor că este gata să meargă el personal la Kiev.

În cercurile de la Washington se vorbește însă că mai degrabă secretarul de stat american, Antony Blinken, sau secretarul apărării, Lloyd Austin, ar urma să facă această deplasare, dacă ea va fi decisă, relatează CNN și The Guardian.

Peste 100 de oameni din Melitopol au fost răpiți de ruși, spune primarul orașului

ACTUALIZARE 23.19 Mai mult de 100 de persoane au fost răpite în Melitopol – un mic oraș din sud-estul Ucrainei și unul dintre primele care au căzut în mâinile rușilor -, de când Rusia a invadat localitatea, la începutul lunii martie, afirmă primarul orașului, Ivan Fedorov, potrivit BBC. Însuși Fedorov ar fi fost răpit de trupele ruse în martie și eliberat cinci zile mai târziu, în schimbul a nouă recruți ruși capturați, potrivit șefului administrației prezidențiale a Ucrainei.

„Unii au fost reținuți timp de câteva ore, alții timp de câteva zile”, a declarat Fedorov, conform agenției de știri UNIAN.

Edilul a declarat că șeful consiliului disctrictului Melitopol, Serhiy Pryyma, se află în captivitate în Rusia de peste o lună. Fedorov a mai spus că Rusia a răpit activiști ucraineni în „scopuri propagandistice” și că îi obligă să înregistreze mărturii forțate.

Primarul mai susține că rușii au încercat, de asemenea, să îi determine pe copiii ucraineni răpiți „să meargă la școală și să învețe câteva versuri și cântece pentru 9 mai (Ziua Victoriei, sărbătorită pe scară largă în Rusia, n.r.)”.

Ambasada Franţei urmează să revină la Kiev

ACTUALIZARE 22.10 Ambasada Franţei în Ucraina, care a fost transferată la Liov (vest) la începutul lunii martie după lansarea ofensivei ruse, se va întoarce la Kiev, a anunţat diplomaţia franceză joi seară, notează AFP.

„Această relocare va avea loc foarte curând şi va face posibilă aprofundarea sprijinului acordat de Franţa Ucrainei în toate domeniile pentru a face faţă războiului declanşat de Rusia la 24 februarie”, a anunţat Ministerul francez de Externe într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a făcut acest anunţ în cursul unei discuţii telefonice cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

Pe de altă parte, Franţa continuă să-şi sfătuiască cetăţenii să nu se întoarcă în Ucraina, nici la Kiev.

„Considerăm că întoarcerea rămâne de neconceput pentru francezii care au locuit în Ucraina. Întoarcerea compatrioţilor francezi rămâne în prezent interzisă oficial”, a indicat marţi diplomaţia de la Paris, subliniind că „întreaga Ucraină rămâne o zonă de război”.

Zelenski: Putin și armata sa, de sus până jos, sunt niște criminali de război

ACTUALIZARE 22.03 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acuzat joi pe Vladimir Putin și pe toți soldații ruși, „de sus până jos”, că sunt niște criminali de război, potrivit BBC.

Zelenski spune că vizita la Bucha, orașul de lângă Kiev unde sute de civili au fost uciși de ruși, s-a încheiat cu un sentiment puternic de ură față de armata rusă.

Ucraina aşteaptă lansarea unei ofensive ruse în Donbas. Mariupolul încă rezistă

ACTUALIZARE 22.00 Ucraina încă aşteaptă lansarea unei noi ofensive ruse în Donbas, unde continuă luptele la Mariupol, Kievul admiţând că în acest oraş asediat unii soldaţi ucraineni s-au predat. În acelaşi timp, trupele ruse îşi consolidează prezenţa în apropierea oraşului Severodoneţk din provincia Lugansk, informează agenţia EFE.

„Inamicul continuă să-şi sporească gruparea aeriană în apropierea frontierei de est a ţării noastre, îşi creşte forţele de artilerie şi îşi optimizează sistemele de comandă”, a anunţat Statul Major ucrainean.

La rândul ei, Rusia susţine că încă 134 de puşcaşi marini ucraineni s-au predat miercuri noapte la Mariupol, astfel că numărul celor luaţi prizonieri de trupele ruse în acest oraş ar fi ajuns la 1.160.

Ucraina a confirmat că unii dintre soldaţii săi au fost capturaţi de ruşi la Mariupol, fără a menţiona un număr. Consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici a declarat într-un interviu că „o parte din Brigada 36 de Infanterie Marină a fost capturată în timpul unei tentative de a sparge încercuirea, dar nu sunt o mie de persoane, sunt mult mai puţine”, conform Agerpres.

Parlamentul ucrainean a calificat drept „genocid” acţiunile armatei ruse în Ucraina

ACTUALIZARE 20.36 Parlamentul ucrainean a votat joi o rezoluţie care califică drept "genocid" acţiunile armatei ruse în Ucraina, potrivit contului pe Telegram al legislativului de la Kiev, citat de AFP.

„Acţiunile Rusiei vizează distrugerea într-un mod sistematic şi coerent a poporul ucrainean, privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă”, subliniază textul votat de o majoritate de 363 de deputaţi.

„Acţiunile comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse reprezintă nu doar crimă de agresiune, ci urmăresc distrugerea într-un mod sistematic şi consecvent a poporului ucrainean, a identităţii sale şi privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă. Aceasta necesită recunoaşterea imediată a acţiunilor comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse în ultima fază a agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, ca genocid al poporului ucrainean”, se arată în nota explicativă la rezoluţie, citată de Interfax-Ukraina.

Rezoluţia prevede de asemenea ca Rada Supremă de la Kiev să solicite ONU, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernele şi parlamentele statelor străine să recunoască acţiunile armatei ruse în Ucraina ca genocid al poporului ucrainean.

SUA cred că nava rusă se îndreaptă spre Sevastopol și că incendiul încă nu a fost stins

ACTUALIZARE 20.15 Statele Unite cred că incendiul de pe nava de război rusă „Moscova” încă nu a fost eliminat și că aceasta a suferit avarii semnificative, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit Reuters.

Se crede că nava de război, un crucișător din epoca sovietică, se află încă pe linia de plutire, iar Statele Unite presupun că se îndreaptă spre Sevastopol, a precizat oficialul.

„Evaluarea noastră este că încă pare să fie un incendiu la bord”, a adăugat oficialul american.

Finlanda spune că este pregătită pentru „diferite tipuri de amenințări” din partea Rusiei

ACTUALIZARE 20.09 Finlanda, care a anunțat că o decizie privind aderarea la NATO va fi luată în „câteva săptămâni”, se așteaptă la o reacție din partea Rusiei și este pregătită pentru „diferite tipuri de amenințări” din partea Moscovei, a declarat joi la CNN ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.

Potrivit premierului, Finlanda speră să încheie discuțiile politice interne privind o eventuală cerere de aderare a țării la NATO „până la mijlocul verii”.

Pentagonul: Rusia şi-a mutat mai spre sud navele din Marea Neagră, după avarierea crucişătorului „Moscova”

ACTUALIZARE 20.07 Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucişătorul „Moscova”, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon.

Zelenski: Țările care încă cumpără petrol din Rusia o fac pe seama sângelui ucrainenilor

ACTUALIZARE 20.05 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat țările europene care continuă să achiziționeze gaze și petrol din Rusia că își „câștigă banii din sângele altor oameni”, în condițiile în care banii cu care sunt plătite aceste resurse finanțează războiul brutal pe care rușii îl duc împotriva Ucrainei de mai mult de o lună și jumătate.

În interviul acordat BBC, președintele Zelenski s-a referit la Germania și la Ungaria, țări pe care le acuză că au blocat eforturile de a pune embargouri pe importurile energetice din Rusia, din care țara agresoare va câștiga aproximativ 326 de miliarde de dolari în acest an.

„Unii dintre prietenii și partenerii noștri înțeleg că trăim alte vremuri acum, că nu mai este vorba despre afaceri și bani. Astăzi, vorbim de o situație de supraviețuire”, a spus președintele ucrainean.

SUA: Sancțiunile majore împotriva Rusiei au fost aplicate. Important este să fie puse în practică

ACTUALIZARE 18.00 SUA consideră că "sancţiunile majore" împotriva Rusiei au fost de acum luate, concentrându-se asupra punerii lor în practică, în special asupra luptei împotriva oricărei tentative de "eschivare" a lor, a asigurat joi un înalt consilier al preşedintelui american Joe Biden, citat de AFP.

"Considerăm am adoptat sancţiunile majore, dar atenţia noastră în următoarele zile se va concentra asupra eludării acestora", adică asupra riscului ca Rusia să ocolească măsurile impuse de SUA, a spus consilierul pentru securitatea naţională Jake Sullivan la un colocviu.

"Vom avea anunţuri în următoarele două săptămâni prin care vom identifica ţinte care încearcă să permită această eludare atât în Rusia, cât şi în afara ei", a mai declarat acesta.

"Bineînţeles, există problema energiei în Europa şi aceasta este o convorbire în curs" între ţările occidentale, a adăugat Sullivan, referindu-se la achiziţia de hidrocarburi ruseşti pe care europenii nu au întrerupt-o şi care alimentează bugetul Rusiei, transmite Agerpres.

Putin vrea să reorienteze exporturile energetice ruseşti din Europa spre Asia

ACTUALIZARE 17.37 Vladimir Putin a făcut apel joi la reorientarea exporturilor energetice ruseşti din Europa spre Asia, din cauza crizei provocate de ofensiva sa în Ucraina, acuzându-i pe europeni că "destabilizează piaţa" dorind să renunţe la hidrocarburile ruse, relatează AFP.

"Se va pleca de la principiul că, în viitor, livrările către Vest vor scădea", a spus preşedintele rus la o reuniune guvernamentală consacrată sectorului energiei în contextul sancţiunilor internaţionale. Trebuie, deci, "să reorientăm exporturile noastre spre pieţele din sud şi est care cresc rapid", a adăugat el.

"Ţările europene vorbesc constant despre renunţarea la aprovizionările ruseşti şi, făcând acest lucru, destabilizează piaţa şi fac să crească preţurile", a acuzat preşedintele rus.

"Tentativele ţărilor occidentale de a-i înlătura pe furnizorii ruşi, de a înlocui resursele noastre energetice cu aprovizionări alternative, vor afecta inevitabil ansamblul economiei mondiale", a avertizat Vladimir Putin, dând asigurări că "consecinţele unui astfel de demers pot deveni foarte dureroase, şi în primul rând pentru iniţiatorii unei astfel de politici".

Directorul FMI: Războiul din Ucraina și inflația vor frâna creșterea economică mondială în 2022 și 2023

ACTUALIZARE 17.30 Războiul din Ucraina a determinat Fondul Monetar Internaţional să îşi reducă prognozele privind avansul economiei mondiale, atât pentru 2022 cât şi pentru 2023, în condiţiile în care preţurile mai mari la alimente şi energie pun presiuni asupra economiilor fragile, a declarat joi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, transmite Reuters.

Într-un discurs pronunţat în avanpremiera reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a precizat că Fondul va revizui în scădere estimările pentru 143 de economii, care împreună reprezintă 86% din PIB-ul mondial, dar a adăugat că pentru majoritatea ţărilor FMI mizează în continuare pe o creştere economică pozitivă.

Georgieva a subliniat că invadarea Ucrainei de către Rusia "trimite unde de şoc în întreaga lume" şi provoacă dificultăţi ţărilor care se chinuiau deja să îţi revină de pe urma pandemiei de COVID-19.

"În termeni simpli, ne confruntăm cu o criză peste criză", a spus Georgieva într-un discurs la centrul de reflexie Carnegie Endowment for International Peace de la Washington. "În termeni economici, creşterea se îndreaptă în jos iar inflaţia în sus. În termeni umani, veniturile oamenilor sunt în scădere iar greutăţile se înmulţesc", a adăugat Georgieva.

Chișinăul acuză armata rusă că încearcă să recruteze cetățeni moldoveni

ACTUALIZARE 17.15 Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a acuzat joi armata rusă că încearcă să recruteze cetățeni moldoveni, transmite Reuters, care precizează că acuzațiile vin la câteva zile după ce serviciile de informații ale armatei britanice evaluaseră că Moscova încearcă să își refacă forțele din Ucraina făcând recrutări în regiunea separatistă Transnistria. 

„Astfel de acțiuni nu sunt în spiritul păcii, nici pentru concetățenii noștri, nici pentru familiile noastre. Astfel de lucruri sunt foarte periculoase și trebuie să înceteze”, a cerut ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

El nu a dat mai multe detalii, dar a spus că oficialii Ministerului de Externe de la Chișinău au întâlniri regulate cu ambasadorul Rusiei, iar poziția Moldovei în această chestiune este cât se poate de clară.

Ministerul rus de Externe nu a răspuns deocamdată la o solicitare pentru a-și spune punctul de vedere, iar agenția Reuters precizează că nu a putut verifica imediat dacă armata rusă a încercat să recruteze cetățeni moldoveni.

Condiția Kremlinului pentru o întâlnire între Putin și Zelenski

ACTUALIZARE 17.10 Condiția pentru o posibilă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski este documentul unui acord gata de a fi semnat de cei doi lideri, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

„În principiu, președintele Putin nu a refuzat niciodată o astfel de întâlnire cu președintele Zelenski, dar trebuie pregătite anumite condiții pentru asta, și anume, textul (acordului) unui document (de semnat)”, a declarat Peskov, în timpul unei conferințe de presă.

„Deocamdată, nu există actualizări în această privință”, a continuat acesta.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, președintele Zelenski a cerut în repetate rânduri să poarte un dialog cu președintele rus, dar până acum nu au existat discuții la cel mai înalt nivel, notează CNN.

Pentagon: Crucișătorul Moskva încă e pe linia de plutire, nu știm dacă a fost lovit de o rachetă, dar pagubele sunt importante

ACTUALIZARE 16.32 Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat joi pentru CNN că „a avut loc o explozie” pe crucișătorul rus Moskva, dar a adăugat că Statele Unite nu au putut evalua până în acest moment dacă nava a fost lovită sau nu de o rachetă.

„Nu știm exact ce s-a întâmplat aici. Evaluăm că a avut loc o explozie - cel puțin o explozie - pe acest crucișător, una destul de importantă, care a provocat pagube importante navei”, a declarat Kirby.

Rusia declarase anterior că nava sa de război „a rămas pe linia de plutire”, după ce s-ar fi produs la bord un incendiu ce a provocat explozii ale muniției de la bord. Pe de altă parte, oficialii ucraineni au declarat că „Moskva” a fost lovită de rachete antinavă ucrainene Neptun și s-a scufundat.

„Evaluăm că nava poate să se descurce singură și face acest lucru, se îndreaptă acum, credem, spre est. Credem că probabil va face escală la Sevastopol pentru reparații. Dar nu știm ce anume a cauzat acest lucru”, a declarat Kirby.

Oficialul de la Pentagon a precizat că nava se afla, împreună cu alte câteva vase rusești, la aproximativ 96 de kilometri sud de Odesa.

„Explozia a fost suficient de mare. Avem indicii că alte nave militare din jurul ei au încercat să-i vină în ajutor, dar se pare că, în cele din urmă, nu a fost nevoie de asta, așa că ea navighează singură pe Marea Neagră. Vom continua monitorizarea”, a adăugat el.

La rândul său, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui american Joe Biden, Jake Sullivan, a declarat joi că nava de luptă a fost grav avariată miercuri, fie ca urmare a „incompetenței”, fie ca urmare a unui atac reușit al ucrainenilor.

„Am fost în contact cu ucrainenii peste noapte, care au spus că au lovit nava cu rachete anti-navă”, a declarat Sullivan la un eveniment public. „Nu avem capacitatea în acest moment de a verifica independent acest lucru, dar cu siguranță este o lovitură mare pentru Rusia”, a adăugat el. „Aceasta este nava lor amiral, iar acum au fost nevoiți să recunoască faptul că a fost grav avariată și a trebuit să aleagă între două versiuni. Una este că a fost doar incompetență, iar cealaltă este că au fost atacați. Și niciuna dintre ele nu este un rezultat deosebit de bun pentru ei”, a comentat Sullivan.

Citește și: Firmele de tranzacționare a petrolului vor face mai puține achiziții din Rusia

Kuleba îndeamnă Germania să iasă din „somnambulism”: „Ucraina şi Europa au nevoie de un leadership german acum, nu peste câţiva ani”

ACTUALIZARE 16.27 Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a invitat joi Germania - într-un editorial publicat în revista Der Spiegel, pe fondul unor divergenţe bilaterale între Berlin şi Kiev - să iasă din „somnambulismul” pe care l-a practicat - potrivit lui - în ultimele decenii faţă de Rusia. 

„Ucraina şi Europa au nevoie de un leadership german acum, nu peste câţiva ani”, subliniază Kuleba, care consideră că Germania s-a lăsat purtată de „un amestec iraţional de sentimente de vinovăţie, lăcomie şi frică” faţă de Moscova, situaţie căreia este necesar să i se pună capăt imediat, relatează EFE, citată de Agerpres.

„Dacă cineva mai crede că (preşedintele rus Vladimir) Putin nu va îndrăzni să pună la încercare articolul 5 al NATO, va trebui să îi explic. Tocmai asta va face, dacă nu îşi atinge obiectivele în Ucraina”, avertizează el, făcând aluzie la posibilitatea ca preşedintele rus să atace o ţară a Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul de externe ucrainean a elogiat „schimbarea de curs” anunţată de cancelarul german Olaf Scholz, după începerea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, într-o aluzie la cotitura Berlinului, care a autorizat furnizări de arme către Ucraina, ceea ce până atunci exclusese.

Un nou schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia

ACTUALIZARE 16.10 Vicepremierul Iryna Vereșciuk a anunțat joi că 30 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați într-un nou schimb de prizonieri cu Rusia, potrivit The Guardian.

Oficialul guvernamental de la Kiev a precizat că este vorba despre 17 soldați, cinci ofițeri și opt civili. Este al patrulea schimb de prizonieri, de la începuul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Anterior, tot joi, ministerul ucrainean al Apărării a declarat că doi piloți militari, Ivan Pepelyashko și Oleksiy Chyzh, care au fost capturați în regiunea Cernigiv din Ucraina și ținuți în Rusia, au fost eliberați.

Declarația ministerului apărării îl cita pe Chyzh, spunând că ambii bărbați au fost supuși la interogatori ostile și li s-au refuzat tratamente medicale în timp ce erau în captivitate.

Putin a pierdut al 40-lea comandant în războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 16.00 Vladimir Putin a mai pierdut un comandat în războiul din Ucraina. Este cel de-al 40-lea ofițer de rang înalt care murit în cele 50 de zile de la declanșarea invaziei rusești. 

Locotenent-colonelul Denis Mezhuev, comandantul Brigăzii Motorizate Sevastopol, a murit în luptă, potrivit informațiilor publicate de presa din Ucraina.

Nu au fost însă oferite detalii și nici nu a existat o confirmare oficială a Rusiei, însă un apropiat al Kremlinului, poetul rus Andrei Kovalev a cerut într-o postare pe rețeaua socială VK ca Mezhuev să fie decorat postmortem.

„Pentru fapta sa, el este demn de titlul de Erou al Rusiei”, a scris acesta. „Fiul său poate fi mândru de tatăl său”, se mai arată în mesajul de pe rețeaua socială rusă.

Preşedintele Poloniei: Rusia duce un război total. Ucraina suferă şi sângerează. Are nevoie de sprijin politic, dar şi material

ACTUALIZARE 14.17 Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit joi în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat Rusia că duce un „război total” în Ucraina.

„A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa”, a spus Duda, referindu-se la imaginile „frontului de la Borodianka”, un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse, relatează dpa, citată de Agerpres.

Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de „hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria”.

„Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material”, a accentuat el.

„Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini”, a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina.

Citește și: Diaconescu, după declarația lui Zelenski: Nu sunt elemente concrete privind escaladarea războiului, care să pună în pericol România

Cancelarul Austriei, după întâlnirile cu Zelenski şi Putin: „Ambele părţi se pregătesc pentru o luptă intensă şi devastatoare”

ACTUALIZARE 14.10 Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, apreciază după întâlnirile cu preşedinţii Ucrainei şi Rusiei că încă mai există o fereastră pentru pace, dar luptele vor fi mai grele înainte de a se ajunge până la ea. Şeful guvernului de la Viena a făcut sâmbătă o vizită la Kiev, unde a discutat cu Zelenski. Luni, el a mers la Moscova pentru o întrevedere cu Putin, fiind primul lider european care s-a întâlnit cu preşedintele rus după începutul invaziei în Ucraina.

Nehammer s-a întâlnit zilele trecute cu Volodimir Zelenski, apoi cu Vladimir Putin şi este de părere că "ambii ştiu că războiul trebuie să se termine la un moment dat".

Cancelarul a adăugat că se teme că mai întâi conflictul armat va escalada în regiunea Donbas din estul Ucrainei. "Ambele părţi se pregătesc pentru o luptă intensă şi, din punct de vedere uman, devastatoare", a declarat el agenţiei APA, preluată de dpa.

Şeful guvernului de la Viena a făcut sâmbătă o vizită la Kiev, unde a discutat cu Zelenski; luni, el a mers la Moscova pentru o întrevedere cu Putin, fiind primul lider european care s-a întâlnit cu preşedintele rus după începutul invaziei în Ucraina, pe 24 februarie.

Patru civili uciși în Harkov după un bombardament

ACTUALIZARE 13.53 Guvernatorul regiunii Harkov din Ucraina, Oleh Synyegubov, a declarat că patru civili au fost uciși și 10 răniți după un bombardament care a avut loc joi.

Reuters relatează că, într-o declarație, guvernatorul regiunii Harkov i-a îndemnat pe locuitori să evacueze, pentru că se așteaptă ca operațiunile militare ale rușilor să se intesifice în zonă.

Ministerul rus al Apărării spune că nava-amiral „Moscova” nu s-a scufundat: „Se încearcă tractarea crucișătorului în port”

ACTUALIZARE 13.18 Ministerul rus al apărării susține că sursa incendiului de pe crucișătorul „Moscova” a fost localizată. „Nu există foc deschis. Exploziile de muniție au fost oprite”, precizează ministerul.

De asemenea, rușii transmit că nava amiral nu s-a scufundat și că se încearcă tractarea sa în port. „Echipajul a fost evacuat către alte nave Flotei Mării Negre din zonă. Se fac aranjamente pentru a tracta crucișătorul. Cauza incendiului este în curs de cercetare”, transmit rușii.

Autoritățile ucrainene au anunțat joi că au lovit crucișătorul cu rachete „Neptun”, provocându-i pagube grave. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a susținut că nava a fost evacuată după un incendiu la bord care a provocat explozia muniției.

VIDEO. Au apărut imagini care ar arăta crucișătorul „Moscova” imediat după ce a fost lovit

Medvedev amenință NATO: „Nu se va mai vorbi” despre o Baltică fără nucleare. Premierul Lituaniei îi răspunde: „Nimic nou”

ACTUALIZARE 13.00 Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a răspuns joi la amenințările fostului președinte rus, Dimitri Medvedev, care a spus că dacă Finlanda și Suedia vor adera la NATO „nu se va mai vorbi” despre o Baltică fără nucleare, aluzie la statutul enclavei Kaliningrad. „Nimic nou” în discursul Moscovei, spune prim-ministrul Lituaniei.

„Că Rusia amenință, nu este nimic nou. Kaliningradul este o zonă foarte militarizată, este de mulți ani așa și se află în regiunea Baltică”, spune prim-ministrul lituanian, potrivit Reuters.

„Cred că prezența acestor țări (n.red. Finalanda și Suedia) ca membre ale alianței ar întări, de fapt, foarte mult atât Alianța, cât și securitatea acestor țări și a noastră. De îndată ce o astfel de decizie va fi anunțată, și sper să fie, cred că țările baltice vor avea un motiv foarte serios să o susțină”, a mai declarat Simonyte.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică. 

Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a spus însă că declarația lui Medvedev nu are sens. „Arme nucleare au fost desfășurate în exclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică încă de dinainte de criza actuală”, a spus Anusauskas.

„Amenințările actuale ale Rusiei nu au sens, când știm că, chiar și fără situația actuală de securitate, rușii își țin armele la 100 de km de granița Lituaniei. Armele nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad. Comunitatea internațională, țările din regiune, sunt perfect conștiente de acest lucru”, a declarat ministrul lituanian al apărării.

Superiahtul oligarhului Kerimov, cunoscut drept „magnatul aurului” rusesc, a fost reținut în Fiji (presa locală)

ACTUALIZARE 12.30 Poliția din Fiji investighează joi sosirea unui vas de lux care ar fi deținut de un oligarh rus. Autoritățile îl chestionează pe căpitan despre cum a fost adus vasul în statul insular din Pacific, transmite Reuters. 

Ziarele din Fiji relatează că poliția a sechestrat superiahtul Amadea, deținut de un miliardar rus, Suleiman Kerimov, care a fost sancționat de SUA, Marea Britanie și UE. Forțele de ordine au reținut echipajul, potrivit presei naționale.

Un agent de superiahturi din Fiji, care spune că reprezintă Amadea, a declarat pentru Reuters că relatările „nu erau în totalitate corecte inclusiv proprietarul vasului”.

„Nu știu cine este proprietarul. Există dovezi furnizate poliției din Fiji”, a declarat agentul, Chase Smith de la Baobab Marine, pentru Reuters, într-un interviu telefonic.

"I-am scos pantofii și i-am văzut picioarele". Dureroasa poveste a tânărului ucrainean din Bucha notat în registre la numărul 552

ACTUALIZARE 12.25 La fiecare câteva minute, șeful poliției din Bucha, Vitali Lobas, primește câte un telefon. Stând într-o bancă, într-o școală abandonată din localitate, el adună informații despre cadavrele găsite ale civililor torturați și uciși de ruși. Înainte de venirea rușilor, Lobas era un polițist obișnuit, care se confrunta cu infracțiuni minore.

De la eliberarea orașului, el coordonează ampla operațiune de găsire a morților și de identificare a lor. Zona a fost ocupată de forțele ruse timp de o lună, iar după retragerea lor a început un proces lent și dureros de descoperire a ororilor.

Rusia deschide dosare penale pentru presupusa tortură a soldaților săi de către Ucraina

ACTUALIZARE 12.10 Comitetul de Investigații al Rusiei a transmis joi că a deschis dosare penale privind presupusele torturi ale militarilor ucraineni asupra omologilor lor ruși, scrie The Guardian.

Comitetul susține că unii soldați ruși au fost capturați de forțele ucrainene în regiunile Zaporojie și Nikolaev și deținuți ilegal de către serviciul de securitate ucrainean.

Ministerul britanic al Apărării: Vladimir Putin continuă să aibă în vedere estul Ucrainei

ACTUALIZARE 11.55 În cea mai recentă evaluare a războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării transmite că discursul de marți al lui Vladimir Putin a evidențiat interesul său încă viu pentru Donbas, unde Rusia atacă forțele ucrainene în pregătirea unei ofensive reînnoite. 

De asemenea, guvernul de la Londra notează că centrele urbane ucrainene s-au confruntat cu atacuri repetate fără discriminare din partea Rusiei pe tot parcursul conflictului. Orașele Kramatorsk și Kostiantynivka vor fi probabil și ele ținte rusești pentru niveluri similare de violență, scrie Ministerul britanic al Apărării.

Combinația dintre loviturile pe scară largă cu rachete și artilerie și eforturile de concentrare a forțelor pentru o ofensivă reprezintă o revenire la doctrina militară tradițională rusă, mai punctează Ministerul britanic al Apărării.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a adoptat un cățeluș din Mariupol

ACTUALIZARE 11.48 Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a adoptat un cățeluș din Mariupol, oraș devastat de forțele ruse.

Este vorba despre un cățel ai cărui stăpâni au dispărut în asediul Mariupolului și pe care Kuleba l-a botezat Marik. „Războiul aduce suferință nu numai oamenilor, ci și animalelor. Iar umanitatea înseamnă să ai grijă atât de primul, cât și de cel din urmă”, a scris Kuleba pe Instagram.

 
 
 
 
 
Vezi această postare pe Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

O postare distribuită de Dmytro Kuleba (@dmytro_kuleba)

Discuţii în SUA pentru a trimite la Kiev un oficial de rang înalt

ACTUALIZARE 11.20 Autorităţile din SUA analizează posibilitatea de a trimite la Kiev o delegaţie oficială la nivel înalt în semn de solidaritate cu Ucraina. Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării, Austin Lloyd, sunt candidaţii potenţiali pentru această vizită, fiind improbabilă o vizită a preşedintelui Joe Biden, relatează Reuters.

Deocamdată nu a fost luată o decizie, mai scrie sursa citată de Agerpres. Discuţiile pe acest subiect au fost relatate prima dată de Politico. Alţi lideri occidentali, printre care premierul britanic Boris Johnson şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au deplasat recent în Ucraina pentru a exprima solidaritatea cu această ţară.

SUA trimit Ucrainei ajutor militar de 800 de milioane de dolari ce include armament greu, pentru a combate atacul Rusiei în estul țării

ACTUALIZARE 11.00 Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri un ajutor militar suplimentar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina și a extins și tipul de arme care vor fi trimise pentru a include artilerie grea, în așteptarea unui asalt extins al rușilor în estul Ucrainei, transmite Reuters.

Pachetul, care mărește suma ajutorului militar pe care SUA l-au trimis Ucrainei de la începutul invaziei ruse la 2,5 miliarde de dolari, include sisteme de artilerie, muniție, transportoare blindate și bărci de apărare de coastă fără pilot, a transmis Biden într-o declarație scrisă după o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Biden a spus că a aprobat și transferul unor elicoptere și că echipamentul furnizat Ucrainei „a fost critic” în confruntarea invaziei.

„Nu ne putem odihni acum. Așa cum l-am asigurat pe președintele Zelenski, poporul american va continua să fie alături de poporul ucrainean brav în lupta lor pentru libertate”, a declarat Biden.

Noul pachet de ajutor include 11 elicoptere Mi-17 care au fost alocate Afganistanului înainte ca guvernul de acolo susținut de americani să se destrame anul trecut. Ajutorul mai include 18 obuziere de 155 de mm cu 40.000 de proiectile, radare contra artileriei, 200 de transportoare blindate și 300 de drone „Switchblade”.

BBC: Semnificația atacului asupra crucișătorului „Moscova”: „Este simbolul puterii navale ruse în Marea Neagră”

ACTUALIZARE 10.06 Atacul asupra crucișătorului „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, are valoare simbolică și militară, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC.

Petersen este directorul Institutului de Studii Maritime pentru Rusia de la Colegiul Naval de Război al SUA. El spune că este prea devreme pentru a ști exact natura incidentului care implică nava, dar că „se pare că ucrainenii au reușit să obțină o victorie semnificativă pe mare”.

„Cred că este un atac cu valoare atât militară, cât și simbolică. Acesta este nava-amiral a flotei Rusiei de la Marea Neagră, este simbolul puterii navale ruse în Marea Neagră”, a spus el.

Autoritățile ucrainene au anunțat că au lovit crucișătorul cu rachete „Neptun”, provocându-i pagube grave. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a susținut că nava a fost evacuată după un incendiu la bord care a provocat explozia muniției.

„Moscova” este nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, lansată la apă în 1983, sub numele „Gloria”. Armamentul principal de la bordul navei este constituit din 16 lansatoare de rachete Vulkan P-1000.

Petersen spune că ucrainenii au pierdut cea mai mare parte a marinei când Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014, așa că atacul de acum „este important din punct de vedere simbolic, pentru că arată că ucrainenii sunt în continuare capabili să lovească puterea militară rusă astfel încât să provoace supărare la Moscova”.

El adaugă că incidentul poate avea și „o valoare militară importantă”, deoarece marina rusă poate fi împinsă mai departe de țărm.

Parc din Harkov, bombardat de ruși

ACTUALIZARE 10.02 Rușii continuă bombardamentele asupra zonelor locuite de civili. O filmare distribuită pe Twitter arată atacul asupra unui parc pentru copii din Harkov.

Deocamdată, nu există informații despre eventuale victime. Imaginile surprind o intervenție a pompierilor.

Procuratura Ucrainei investighează aproape 6.500 de presupuse crime de război 

ACTUALIZARE 09.55 Aproape 6.500 de presupuse crime de război comise de trupele ruse în Ucraina sunt investigate, a anunţat procuratura Ucrainei. 

Un total de 6.492 de cazuri au fost raportate și s-a confirmat că 197 de copii au fost uciși, a adăugat biroul de presă al autorității juridice de la Kiev.

Vicepremierul Ucrainei: Nouă coridoare umanitare sunt anunțate pentru ziua de joi

ACTUALIZARE 09.50 Irina Vereshchuk, viceprim-ministrul Ucrainei, a anunțat că joi vor fi disponibile nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele din Ucraina atacate de Rusia.

Mesajul vine după ce miercuri nu au fost amenajate coridoare, în parte, spusese Vereshchuk, pentru că Rusia nu a putut să-și controleze forțele de pe teren și să respecte încetarea focului local convenită în timp ce oamenii erau scoși din mijlocul teatrelor de operații. 

Institutul pentru Studiul Războiului: evaluarea frontului din Ucraina

ACTUALIZARE 09.40 Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a publicat miercuri noapte o nouă evaluare a situației militare din Ucraina, în care spune că afirmațiile rusești cu privire la capitularea în masă a Ucrainei la Mariupol sunt probabil false, dar forțele ruse au forțat trupele ucrainene să abandoneze fabrica metalurgică din nordul orașului pe 13 aprilie, constrângând și mai mult cele două unități de apărători ucraineni rămase în luptă.  ISW mai notează că forțele ruse vor captura probabil orașul-port Mariupol săptămâna viitoare. 

Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:

  • Forțele rusești au continuat să câștige teren în Mariupol, dar afirmațiile rusești privind o capitulare în masă a ucrainenilor sunt probabil false.
  • Trupele de invazie au continuat atacurile locale nereușite în estul Ucrainei, pe fondul continuării pregătirilor pentru o probabilă ofensivă mai amplă.
  • Forțele ruse au continuat să se regrupeze în regiunea Harkov pentru operațiuni ofensive și au efectuat doar atacuri minore la sud de Izium.

"Torturați, legați, împușcați în cap". Autoritățile din Sumî găsesc tot mai multe cadavre ale civililor omorâți de ruși

ACTUALIZARE 09.34 Tot mai multe cadavre ale civililor torturați și uciși de ruși sunt descoperite de autoritățile din Sumî. Oamenii găsiți au mâinile legate la spate și sunt împușcați în cap, scrie CNN.

Autoritățile din Sumî au declarat că numărul cadavrelor descoperite după retragerea forțelor ruse este tot mai mare de la o zi la alta.

Șeful administrației militare regionale Sumî a declarat că sunt peste 100 de morți găsiți și că este vorba despre civili care nu erau înarmați.

"Mulți oameni au fost găsiți morți cu mâinile legate la spate, având semne că au fost torturați și apoi împușcați în cap", a spus Dmitro Zhyvytskyi. Potrivit acestuia, încă sunt oameni ținuți captivi și au loc zilnic negocieri pentru ca ei să fie eliberați la schimb cu alți prizonieri.

Viața de lux a „copiilor Kremlinului” în Occidentul pe care părinții lor îl critică. Nici familia lui Putin nu face excepție

ACTUALIZARE 09.27 Avioane private, apartamente pariziene elegante, vacanțe la schi în Austria și educație la universități de elită din Londra și New York. Este viața „copiilor Kremlinului”, ai căror părinți, apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin, critică țările occidentale, relatează CNN.

„Copiii Kremlinului” trăiesc chiar în țările pe care părinții lor le critică. „Este, evident, o ipocrizie extremă”, spune Daniel Treisman, profesor specializat în politică rusă la Universitatea din California.

„S-ar putea însă ca lor să nu li se pară așa. Ei cred că există competiție între SUA și Rusia, dar că acest lucru nu ar trebui să afecteze educația copiilor lor sau locul în care își cumpără o vilă”, adaugă el.

Putin i-a criticat pe rușii care se aliniază „mental” cu Occidentul, acuzându-i că se comportă ca și cum ar face parte dintr-o „rasă superioară” și că au un singur obiectiv: „distrugerea Rusiei”.

„Poporul rus va putea întotdeauna să distingă adevărații patrioți de mizerii și trădători și să-i scuipe pur și simplu”, a spus Putin.

Dar printre apropiații lui Putin care și-au educat copiii în Occident este chiar purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov. Din acest rol de principală portavoce a lui Putin, Peskov face aproape zilnic declarații pline de venin împotriva Occidentului.

Politico: Războiul din Ucraina redeschide centralele pe cărbune, inclusiv în România. Tanczos Barna: Europa e într-o criză energetică

ACTUALIZARE 09.20 S-a găsit primul câștigător al războiului sângeros declanșat de Putin în Ucraina: cărbunele, scrie Politico. Uniunea Europeană se străduiește să își diversifice sursele de energie pentru a diminua dependența față de Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina, iar cea mai simplă soluție la îndemâna statelor europene, inclusiv a României, este redeschiderea termocentralelor pe bază de cărbune.

Blocul comunitar trebuie să se bazeze pe propriile resurse de cărbune pentru a înlocui importurile din Rusia. Mai multe țări europene se pregătesc să extindă „viața” centralelor termice care funcționează cu cărbuni de teamă că vor rămâne fără gaze naturale, pe care până acum le importau din Rusia.

Cărbunii, care păreau că vor fi primele victime ale campaniei globale de a înlocui resursele poluante cu cele regenerabile și sustenabile pentru a combate schimbările climatice, au primit acum un impuls neașteptat.

„Pe termen scurt, vom avea nevoie de o combinație de soluții care să îmbine atât carburanți convenționali, cât și resurse sustenabile”, a spus Simone Tagliapietra, cercetător la Bruegel, un think tank de la Bruxelles. „Dacă redeschidem centralele termice pe bază de cărbuni, chiar și pentru unul sau doi ani, cred că nu va fi o problemă uriașă, dacă în același timp, extindem soluțiile verzi”.

Și în România vor fi redeschise centralele termice pe bază de cărbune, care, potrivit ministrului mediului Tanczos Barna, vor ajuta la „dobândirea independenței într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcțiune și își vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile.”

Zelenski: Refuzul preşedintelui Macron de a denunţa un genocid în Ucraina este foarte dureros

ACTUALIZARE 09.15 Volodimir Zelenski a catalogat refuzul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a denunţa un genocid în Ucraina de către armata rusă drept "foarte dureros". Macron a avertizat asupra unei "escaladări a cuvintelor", întrebat fiind de declarația făcută de omologul său american, Joe Biden, care l-a acuzat pentru prima dată pe Vladimir Putin de genocid. 

"Dacă sunt adevărate, astfel de remarci sunt foarte dăunătoare pentru noi", a spus preşedintele Zelenski la o conferinţă de presă comună cu şefii de stat polonez, lituanian, estonian şi leton, aflaţi în vizită la Kiev.

"Voi face tot posibilul pentru a discuta această problemă cu domnul Macron astăzi. Dacă nu, atunci mâine când îşi va găsi timp", a adăugat Zelenski, miercuri, în conferința de presă.

Miercuri, preşedintele francez a ales să nu folosească termenul "genocid" folosit de omologul său american Joe Biden pentru a-l acuza pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru acţiunile armatei ruse în Ucraina.

Sean Penn vrea să se întoarcă în Ucraina și să lupte contra rușilor

ACTUALIZARE 08.30 Celebrul actor Sean Penn ar vrea să se întoarcă în Ucraina și să se alăture luptei împotriva trupelor ruseşti. Starul american a adăugat că nu ar fi părăsit Ucraina dacă ar fi avut o armă în mână.

Sean Penn este cunoscut pentru implicarea sa în criza din Ucraina. Acesta a mers la Kiev, la începutul lunii februarie, pentru a filma un documentar despre invazia rusă, dar a fost nevoit să părăsească Ucraina pe jos, după ce situația s-a agravat. În plus, actorul sprijină refugiații ucraineni din Polonia prin calitatea sa de co-fondator al organizație neguvernamentale CORE pentru asistență în caz de criză. 

Penn a avut un moment controversat și înainte de gala Premiilor Oscar, când a ameninţat că-şi distruge trofeele, dacă lui Volodimir Zelenski nu i se va permite să vorbească în cadrul evenimentului.

Rusia interzice pe teritoriul său 398 de membri ai Congresului SUA

ACTUALIZARE 08.20 Rusia a anunţat că 398 de membri ai Congresului Statelor Unite vor avea interdicţia de a intra pe teritoriul său.  

"Ca reacţie la un nou val de sancţiuni anti-ruseşti adoptate pe 24 martie de administraţia Biden împotriva a 328 de deputaţi ai Dumei (...) sunt adoptate măsuri punitive împotriva a 398 de membri ai Camerei Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite, a transmis diplomaţia rusă într-un comunicat. În comunicatul de presă sunt publicate numele congresmenilor americani interzişi acum în Rusia "în mod permanent".

Într-un alt comunicat, ministerul rus de externe informează despre adoptarea, tot ca măsură de represalii, a aceleiaşi interdicţii în cazul a 87 de senatori canadieni ale căror nume sunt, de asemenea, publicate.

Totodată, ministerul rus de externe a anunţat expulzarea unui diplomat din cadrul ambasadei Cehiei la Moscova, care trebuie să părăsească Rusia până sâmbătă, ca răspuns la o acţiune similară a autorităţilor de la Praga din luna martie.

Drona militară prăbușită la Zagreb purta o bombă

ACTUALIZARE 08.00. Drona militară de mari dimensiuni care s-a prăbușit acum o lună în capitala Croației, venind probabil din zona de război din Ucraina, avea la bord o bombă improvizată. Era umplută cu un tip necunoscut de explozibil - spun anchetatorii. 

Aeronava fără pilot a trecut prin România și Ungaria înainte de a exploda lângă un cămin studențesc din Zagreb. Zeci de mașini au fost avariate, dar nu au fost victime.

Anchetatorii au găsit urme de explozibili, fragmente de bombă aeriană, precum și alte urme care indică faptul că nu era o dronă de cercetare. Anchetatorii au stabilit că este vorba despre un aparat sovietic fabricat în anii 70.

Nu se știe însă, cine a lansat-o. Acest tip de dronă este folosit în prezent de forțele ucrainene, dar și armata rusă ar fi putut lansa aeronava.

Spitalul din Mariupol, distrus complet

ACTUALIZARE 07.30. Au apărut imagini noi din Mariupol, portul la Marea Azov, care a fost bombardat fără oprire din prima zi de război.

În înregistrarea apărută pe rețelele de socializare se vede cum spitalul din oraș a fost distrus complet.

Rapoarte contradictorii privind incidentul în care a fost implicat crucișătorul „Moscova”

ACTUALIZARE 07.00. Ucraina a anunțat miercuri seară că a lovit cu rachete și avariat nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, crucișătorul „Moscova”, scrie The Guardian, citându-l pe guvernatorul regiunii Odesa, Maxim Marcenko. Purtătoarea de cuvânt a marinei ucrainene a confirmat că „Moscova” este nava care le-a cerut grănicerilor ucraineni să se predea și care a primit în replică celebra înjurătură „Russian warship, go fuck yourself”. La rândul ei, Rusia a admis că nava a fost serios avariată de o explozie, dar a pus-o pe seama unui incendiu la bordul crucișătorului, care a trebuit evacuat complet.

„Rachetele Neptun care păzesc Mara Neagră au provocat avarii serioase navei rusești. Glorie Ucrainei!”, a anunțat guvernatorul regiunii Odesa, Maxim Marcenko, pe canalul său de Telegram.

Consilierul prezidențial Oleksii Arestovici a declarat și el într-o intervenție pe YouTube că „s-a petrecut o surpriză cu nava-amiral a flotei ruse din marea Neagră”. Potrivit consilierului, nava ar avea un echipaj de 510 marinari, iar salvarea lor ar fi dificilă, din cauza vremii rele.

Purtătoarea de cuvânt a marinei ucrainene, Natalia Humeniuk, a confirmat că „Moscova” este nava de război care le-a cerut grănicerilor ucraineni de pe Insula Șerpilor să se predea și a primit celebra replică „Russian warship, go fuck yourself!”, potrivit site-ului ucrainean Suspilne News.

Crucișătorul „Moscova” din flota Mării Negre a fost serios avariat ca rezultat al exploziei muniției de la bord, care a fost provocată de un incendiu, iar echipajul a fost evacuat, a anunțat agenția de presă rusă Tass, citând Ministerul Apărării de la Moscova.

„Ca urmare a unui incendiu, muniția de bordul crucișătorului Moscova a explodat. Nava a fost serios avariată. Întreg echipajul a fost evacuat”, se arată în declarația ministerului rus, care a adăugat că investghează cauzele incendiului.

„Moscova” este nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, lansată la apă în 1983, sub numele „Gloria”. Armamentul principal de la bordul navei este constituit din 16 lansatoare de rachete Vulkan P-1000.

Cele mai recente informații legate de conflictul din Ucraina:

  • Forțele ruse au „moralul scăzut”, iar o parte din soldații tineri se confruntă cu sentimente de „dezamăgire”, a spus miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.
  • Preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari, în special echipamente grele, a arătat Casa Albă într-un comunicat.
  • Moscova a amenințat miercuri că va lovi centrele de comandă ale Ucrainei, inclusiv la Kiev, ca răspuns la ceea ce consideră acte de sabotaj și atacuri ale soldaților ucraineni pe teritoriul Rusiei.
  • Preşedintele american Joe Biden l-a sunat miercuri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l „asigura și a transmite sprijinul continuu al SUA” pentru Ucraina.
  • Ministerul rus al Apărării a declarat că portul maritim Mariupol este acum sub controlul său. Cu toate acestea, se pare că orașul-port din sudul Ucrainei nu se află încă sub controlul total al armatei ruse.
  • Rusia a respins „categoric” acuzaţiile americane de genocid în Ucraina. „Categoric nu suntem de acord cu ei”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov după declaraţiile preşedintelui SUA Joe Biden.

Editor : G.M. | I.C | M.D.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Ce fac „eroii” lui Putin când se întorc de pe frontul din Ucraina. Val de violențe în Rusia, provocat de deținuții care recidivează

Război în Ucraina: vești proaste pentru Kiev, oriunde s-ar uita pe linia frontului. Dar și Rusia este sub presiune

„O altă încercare nereușită a inamicului”. Ucrainenii au distrus cu o dronă un steag plantat de „sabotori” ruși în regiunea Cernihiv

Zelenski spune că Putin nu vrea să discute despre pace, ci doar să iasă din izolare: „Ce fel de negocieri pot exista cu un criminal?”

Partenerii noștri