Politico: Războiul din Ucraina redeschide centralele pe cărbune, inclusiv în România. Tanczos Barna: Europa e într-o criză energetică
S-a găsit primul câștigător al războiului sângeros declanșat de Putin în Ucraina: cărbunele, scrie Politico. Uniunea Europeană se străduiește să își diversifice sursele de energie pentru a diminua dependența față de Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina, iar cea mai simplă soluție la îndemâna statelor europene, inclusiv a României, este redeschiderea termocentralelor pe bază de cărbune.
Primul combustibil care a fost luat la țintă a fost cărbunele: statele membre UE au decis vineri să oprească livrările de cărbune rusesc începând cu luna august a acestui an. UE a importat 49 de milioane de tone de cărbune rusesc în 2020, iar comerțul cu această resursă se ridică la valoarea de 8 miliarde de euro pe an.
Astfel, blocul comunitar trebuie să se bazeze pe propriile resurse de cărbune pentru a înlocui importurile din Rusia. Mai multe țări europene se pregătesc să extindă „viața” centralelor termice care funcționează cu cărbuni de teamă că vor rămâne fără gaze naturale, pe care până acum le importau din Rusia.
Cărbunii, care păreau că vor fi primele victime ale campaniei globale de a înlocui resursele poluante cu cele regenerabile și sustenabile pentru a combate schimbările climatice, au primit acum un impuls neașteptat.
„Pe termen scurt, vom avea nevoie de o combinație de soluții care să îmbine atât carburanți convenționali, cât și resurse sustenabile”, a spus Simone Tagliapietra, cercetător la Bruegel, un think tank de la Bruxelles. „Dacă redeschidem centralele termice pe bază de cărbuni, chiar și pentru unul sau doi ani, cred că nu va fi o problemă uriașă, dacă în același timp, extindem soluțiile verzi”.
Statele europene care își redeschid termocentralele pe bază de cărbune
Exemple de acest gen se regăsesc acum în mai multe locuri din Europa.
Guvernul grec a spus miercuri că va spori exploatarea minieră și va extinde viața termocentralelor pe bază de cărbune până în 2028, renunțând la planul inițial de a închide centralele până la finalul anului. Grecia generează în jur de 10% din electricitate din lignit, cel mai poluant tip de cărbune, potrivit Politico.
„Este o măsură temporară”, a declarat prim-ministrul grec Kiriakos Mițotakis. Argumentul Greciei este folosit acum în toată Europa.
„S-ar putea să fie necesar să redeschidem centralele pe bază de cărbune pentru a acoperi eventualele deficite din perioada imediat următoare”, a spus prim-ministrul italian Mario Draghi după declanșarea invaziei rusești în Ucraina.
Italia obține 45% din gazul de care are nevoie din Rusia și caută acum să găsească noi surse de energie. Draghi a vizitat Algeria luni și a semnat un nou acord privind creşterea exporturilor de gaz către Italia.
Țara în care schimbarea de strategie este cel mai ușor de observat este Polonia, care își generează 70% din electricitate prin arderea cărbunilor. Planul oficial este de a încheia folosirea cărbunelui până în 2049, cu un an înainte de momentul în care toată Uniunea Europeană trebuie să reducă emisiile de gaze de seră la un nivel sustenabil.
Acum, chiar și acest termen îndepărtat este pus sub semnul întrebării. „Vrem ca energia pe bază de cărbune să funcționeze în Polonia mult mai mult decât până în 2049”, a spus prim-ministrul adjunct polonez Jacek Sasin.
Germania: „Dezafectarea centralelor electrice pe bază de cărbune va fi suspendată”
Germania este mai puțin dispusă să schimbe macazul. Coaliția de la putere a fost de acord să încheie folosirea cărbunelui până în 2030, în mod „ideal”, o țintă pe care guvernul spune că o va păstra.
Cu toate acestea, criza energetică l-a făcut pe ministrul economiei și climatului Robert Habeck să anunțe constituirea unei rezerve de cărbuni pentru ca Germania să se asigure că are destule provizii. De asemenea, guvernul a amânat închiderea unor centrale pe bază de cărbune pe care le ține în standby pentru a reduce dependența Germaniei de importurile de gaze rusești.
Cărbunele generează în jur de 25% din toată electricitatea pe care o produce țara. „Dezafectarea centralelor electrice pe bază de cărbune va fi suspendată până la noi ordine”, a spus guvernul în ultima parte a lunii martie.
Cehia își propusese să scape de cărbuni până în 2033, dar guvernul spune acum că, dată fiind situația, trebuie să „ia în calcul toate avantajele și dezavantajele” unei astfel de acțiuni.
Două dintre centralele pe bază de cărbune din Cehia trebuiau să treacă pe gaze până anul următor, dar acum acest lucru nu mai este așa de sigur. Cărbunele generează 46% din energia țării.
România urmează exemplul celorlalte state europene
Și în România vor fi redeschise centralele termice pe bază de cărbune, care, potrivit ministrului mediului Tanczos Barna, vor ajuta la „dobândirea independenței într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcțiune și își vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile.”
În fața acestor măsuri, Bruxelles-ul a rămas rezervat. Țările care plănuiesc să ardă cărbuni pentru a înlocui gazele rusești o pot face conform obiectivelor climatice UE, a spus luna aceasta Frans Timmermans, oficialul UE responsabil pentru Pactul verde european. „Nu există tabuuri în această situație.”
Pentru fanii cărbunilor care se bucură de renașterea combustibilului există destule avertismente că reîntoarcerea cărbunelui va fi una de scurtă durată.
„Energie curată până în 2035 este imperativul climatic pentru UE”, a spus Harriet Fox, analist la think tank-ul Ember. „Asta înseamnă că orice creștere a generării de cărbune trebuie să fie temporară.”
„Tăierea gazului rusesc în următorii ani și renunțarea la cărbune conform [acordului de la] Paris nu se resping reciproc”, a explicat Fox. „Acum este momentul pentru un efort masiv pentru a crea o energie regenerabilă mai curată, mai ieftină și mai de nădejde, pe cât de repede se poate.”
