Zelenski renunță la lista neagră cu „sponsori ai războiului”, unde erau trecute companiile care mai sunt prezente în Rusia
Zelenski renunță la lista neagră cu „sponsori ai războiului”, piesa centrală a campaniei de presiune a Ucrainei asupra companiilor care fac afaceri în Rusia, a declarat vineri agenția responsabilă, după o reacție din partea mai multor țări, printre care și China, informează Reuters.
Sfârșitul acestei liste negre, care a stânjenit aproximativ 50 de companii importante care operează în Rusia și ajută indirect în războiul Kremlinului din Ucraina, reprezintă o concesie a Kievului, care încearcă să mențină un sprijin internațional fragil.
Criticii spun că această campanie „a rușinii” a fost neplăcută și subiectivă, în timp ce susținătorii spun că a scos la iveală modul în care industria a rămas loială Moscovei.
Reacții mixte după decizia lui Zelenski
B4Ukraine, o coaliție de grupuri ale societății civile, a declarat că dispariția listei este o chestiune dezamăgitoare și că majoritatea guvernelor au făcut prea puține presiuni asupra companiilor pentru a tăia legăturile cu Rusia.
Karin Doppelbauer, un deputat austriac din partidul liberal Neos, a criticat guvernul de la Viena pentru că a exercitat presiuni asupra listei negre.
„Guvernul trebuie să înțeleagă că orice relație confortabilă cu Putin s-a încheiat”, a spus ea.
În timp ce unele companii și-au schimbat cursul în relațiile lor de afaceri cu Rusia ca urmare a apariției pe listă, majoritatea și-au exprimat în schimb indignarea și uneori au folosit presiunea politică pentru a ieși de pe lista neagră.
Sfârșitul acestei liste, anunțat vineri, a coincis cu cel mai mare atac aerian al Rusiei asupra instalațiilor energetice ucrainene de până acum.
Atacul cu rachete și drone a lovit un mare baraj de pe râului Nipru, a ucis cel puțin cinci oameni și a lăsat pe alți peste un milion fără energie, forțând Kievul să caute aprovizionare de urgență cu energie electrică din Polonia, România și Slovacia, au declarat oficialii de la Kiev.
Tara Van Ho, profesor asociat de drept și drepturile omului la Universitatea din Essex, a descris renunțarea la listă drept „tristă”.
„Legislația internațională recunoaște că întreprinderile au responsabilitatea de a respecta drepturile omului de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare, iar asta nu include sprijinirea financiară a unui stat precum Rusia”, a spus ea.
Ce țări au făcut presiuni pentru ca Ucraina să renunțe la lista cu ”sponsori ai războiului”
Persoane familiarizae cu discuțiile care au dus la dispariția listei au spus că au existat presiuni concertate din partea țărilor care au fost supărate de numirea companiilor lor.
„Este China, dar nu numai China”, a spus o persoană care are cunoștințe directe despre această problemă, arătând, de asemenea, presiunile din partea Franței pentru a elimina de pe listă retailerii Auchan și Leroy Merlin.
Beijingul, un mare consumator de cereale ucrainene, a cerut în februarie ca Kievul să elimine de pe listă 14 companii chineze pentru „eliminarea impacturilor negative”.
Deși China este văzută ca un aliat al Rusiei, Kievul a spus că speră ca a doua economie a lumii să participe la un summit pe care îl organizează în lunile următoare al liderilor mondiali pentru a promova viziunea președintelui Volodimir Zelenski despre pace.
O a doua sursă a spus că Austria, China, Franța și Ungaria au exercitat presiuni asupra Kievului, de asemenea.
O a treia persoană a spus că a existat o frustrare față de Ucraina pentru că a selectat companii din țările care susțin Kievul.
Ministerele de externe din cele patru țări nu au răspuns sau au refuzat solicitările de comentarii, iar sursele au cerut toate anonimatul din cauza sensibilității problemei.
Amenințări și negocieri
Relațiile Ungariei cu Kievul au fost de mult timp tensionate și pe fondul menținerii unei legături între Budapesta și Moscova. În timp ce premierul Viktor Orban a condamnat invazia rusă, guvernul său a refuzat să trimită arme în Ucraina și a susținut în repetate rânduri discuțiile de pace.
În 2023, Ungaria a amenințat că va bloca sprijinul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei dacă banca sa OTP nu va fi scoasă de pe lista neagră. A fost îndepărtată câteva luni mai târziu.
Austria, care continuă să folosească gazul rusesc și acționează ca un hub pentru banii rușilor, a adoptat o poziție similară.
La sfârșitul anului trecut, guvernul austriac a transmis că nu va fi de acord cu sancțiunile Uniunii Europene până când Raiffeisen Bank International, cea mai mare bancă occidentală din Rusia, va fi eliminată de pe lista neagră. Raiffeisen a fost suspendată de pe listă.
Lista includea și nouă companii din SUA și câte patru din Franța și Germania.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News