Cristian Popa (BNR) anunță o nouă creștere a inflației. „Vedem creșteri mari la produsele energetice”
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a declarat, luni, la Digi24, că BNR va publica în raportul privind inflația pe noiembrie noi prognoze influențate de creșterile mari la energie.
„Ne uităm la inflație, la cadrul macroeconomic, și vedem riscuri și incertitudini mari. Deși avem o revenire economică puternică în 2021, aceasta se raportează la un an 2020 slab, de scădere economică.
Împărțim inflația în două lucruri. În primul rând, inflația pe care nu o putem controla. Prețul la gaze și electricitate nu este în controlul BNR. E mult spus că am putea influența prețul facturii de energie. Însă aceste prețuri la energie pot cauza celorlalte prețuri să crească. Se pot revărsa în tot coșul de consum, pentru cam toate produsele conțin o componentă energetică. În orice intră electricitate sau gaze sau căldură. Există o rată de transfer din acest produse energetice în coșul de consum.
Noi vom face ca prețul coșului de consum în care să scoatem energia să fie ancorat, prețurile acestor produse să rămână ancorate, să le influențăm astfel încât să nu crească foarte mult.
În acest context, creșterile de dobândă sunt cel mai important instrument pe care-l avem. Am luat deja o decizie de creștere. Analizăm în prezent impactul acelei decizii.
În al doilea rând analizăm noile perspective ale inflației. Odată cu decizia următoare vom publica și noul raport asupra inflației, ediția noiembrie. Acolo veți vedea cifre noi, veți vedea că ne-am actualizat prognozele, veți vedea niște cifre mai mari. Prognoza precedentă nu mai este de actualitate. Vedem creșteri mari la produsele energetice”, a declarat Cristian Popa.
Un expert explică de ce România a ajuns să ceară CE prețuri corecte la energie
Heat-flation și sog-flation
Gramaj mai mic, preț la fel de mare. Fenomenul scumpirilor mascate a luat amploare
Dăianu avertizează Guvernul: Sper să nu ajungem să plătim taxa prin inflație
Alimentul care s-a scumpit de aproape trei ori din 2021
Ce a răspuns Isărescu când a fost întrebat despre un nou mandat la BNR
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Rusia răspunde cererilor României de a recupera Tezaurul cu un documentar de propagandă: „Ne sunteți datori"
Consilierul guvernatorului BNR: România nu mai poate suporta costurile la 3.000 de comune
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 2,3% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 2,30% pe an, de la 2,29% cât a fost vineri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,42%, de la 2,41% pe an în şedinţa anterioară, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,50% pe an, de la 2,49% cât a fost vineri.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,08% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2021, în scădere faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,25%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, conform Agerpres.
BNR schimbă condiţiile de creditare pentru al doilea imobil care nu e folosit ca locuință
BNR schimbă condiţiile de creditare. Avansul creşte de la 15% la 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, la 35% pentru cele în euro şi la 50% pentru cele în alte valute. Se modifică şi calculul pentru gradul maxim de îndatorare, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
BNR a publicat un proiect de regulament pentru schimbarea condiţiilor de creditare pentru unele credite de investiţii imobiliare, prin care avansul ar urma să fie modificat, precum şi criteriile de calcul pentru gradul maxim de îndatorare al persoanelor fizice.
„În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, potrivit documnetului BNR.
Astfel, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor acordate în lei, faţă de 85% cât era în trecut, 65% pentru creditele în euro, şi 50% pentru creditele în alte valute.
Potrivit noilor calcule, românii vor avea de plătit un avans de 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, de 35% pentru cele în euro şi 50% pentru cele în alte valute.
Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.
De asemenea, BNR propune ca pentru acordarea creditelor, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului.
Noile condiţii întră în vigoare de la 1 ianuarie 2022.
Editor : A.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News