Ce ar face românii dacă ar primi 100.000 de euro. Cea mai mare greșeală a românilor care vor să economisească
Educaţia financiară e la pământ în România, arată experţii. România are cel mai slab scor din Uniunea Europeană, iar când vine vorba de investiţii, persoanele primesc sfaturi de la mai toată lumea, mai puţin de la profesionişti.
Iohannis: România și-a asumat „reforme și investiții de anvergură”
Banii în mișcare. Educația este cea mai importantă avere
Banii în mișcare. 5 bune practici pentru copii
Banii în mișcare. De ce nu e suficient să câștigi bine pentru a prospera
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”
Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza
VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București
Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu
Un studiu recent realizat de Standard&Poors arăta că, la nivel mondial, România ocupă locul 124 dintr-un total de 143 de ţări analizate în privinţa gradului de educaţie financiară.
Atunci când vor să economisească, cetăţenii din România aleg în general doar conturile bancare, iar cei puţini, care totuşi se orientează şi spre altceva, aleg depozite care oferă randamente mici, în general sub rata inflaţiei.
Studiile arată că dacă ar primi 100 de mii de euro, doar 1,5% dintre locuitorii României ar investi în fonduri de investiţii. Primele opţiuni sunt afacerile, călătoriile şi investiţiile imobiliare.
Aproape jumătate dintre cetăţenii României se încred în prieteni sau colegi sau în diverse site-uri - printre care se numără şi Facebook. Specialiştii susţin că educaţia financiară se poate învăţa încă din şcoală, dar programa nu alocă spaţii suficiente pentru gestionarea banilor, investiţii, creditare sau economisire.
Şi sunt efecte în lanţ în economie. Spre exemplu, cine îşi gestionează corect finanţele şi nu se supraîndatorează, are resurse pentru a face investiţii. Invers, poate cheltui mai mult decât îsi permite, poate încurca mofturile cu nevoile şi, într-un final, poate deveni, de pildă, şomer. Atunci trebuie să primească ajutor din partea statului. Bani pe care statul îi ia de la ceilalţi cetăţeni.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News