Replica Guvernului, după criticile președintelui referitoare la fondurile europene
România atrage prea puţine fonduri europene. Este semnalul de alarmă tras de comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis, care cere Guvernului să ia măsuri urgente. Declaraţia şefului vine în contextul în care în urmă cu două săptămâni şi comisarul european trimitea o scrisoare tot pe această temă. De partea cealaltă, ministrul Fondurilor Europene spune că Guvernul PSD-ALDE a dus România de la zero absorbţie la aproape media Uniunii Europene.
Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu
Prima declarație a lui Ciolacu după ce a fost desemnat premier
Lista miniștrilor din noul cabinet
Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”
George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”
Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă
Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”
Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis
Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni
După reacţiile politicienilor din opoziţie şi ale specialiştilor, a venit şi rândul preşedintelui Klaus Iohannis să analizeze fondurile europene ajunse în România. Iar președintele a arătat, marți, într-o declarație de presă, că din 31 de miliarde de euro pe care le putem obține de la UE, până acum nu am folosit nici măcar 5 miliarde de euro și suntem deja la jumătatea exercițiului financiar. Din fondurile pentru coeziune – deci bani pentru dezvoltare – putem folosi 23 de miliarde de euro, dar până acum nu am accesat decât 2,2 miliarde. Președintele a criticat și informațiile neactualizate în privința fondurilor europene de pe site-urile instituțiilor guvernamentale, precizând că a găsit în schimb date pe site-urile instituțiilor europene.
Replica Guvernului nu s-a lăsat așteptată.
„Guvernarea PSD-ALDE a adus România de la zero absorbţie fonduri europene la aproape de media europeană. Exact cum a spus şi domnul preşedinte, 16% faţă de 18% cât este media europeană, fiind înaintea ţărilor cu experienţă de peste 40 de ani în absorbţia fondurilor europene.
Am ascultat cu mare atentie ce a spus dl Iohannis. 23 de mld. proiecte depuse și contractate de 11 mld 970 mil de euro. Iată că suntem cu mai mult de jumătate din 23 miliarde de euro, cât avem alocate pt dezvoltare. Cu o rată de contractare pe care am multiplicat-o de 8 ori într-un an de zile. Am început cu 5% rata de contractare şi acum suntem, astăzi când vorbesc cu dumneavoastră, la 41,2% din alocare.
Doamna prim-ministru Dăncilă a desemnat un grup de lucru la nivelul Guvernului, coordonat de un consilier de stat, care să se ocupe de debirocratizarea şi simplificarea procedurilor, respectând regulamentele europene, astfel încât să creştem rata de absorbţie”, a explicat Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, la Digi24, în emisiunea „Jurnalul de seară”.
Cu toate acestea, chiar comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, se plânge că autoritățile române nu au depus niciun proiect major de infrastructură pentru zona Moldovei.
„Din păcate nu au fost transmise la Comisia Europeană proiecte majore de transport pe această regiune. Eu de când sunt eu comisar, am primit doar 4 proiecte majore, de peste 50 milioane de euro”, a declarat, la Bacău, comisarul pentru dezvoltare regională, Corina Crețu. „Așteptăm și suntem dispuși, dacă autoritățile române vor considera, am înțeles că vor depune (un proiect pentru autostradă n.r.) Târgu Neamț-Ungheni, dar noi suntem dispuși să finanțăm din Programul Operațional Infrastructură Mare și Târgu Mureș-Ditrău-Iași. Aceasta este decizia autorităților naționale dacă vor depune aceste proiecte la Comisia Europeană. Eu v-am spus ce am primit până acum, nu avem proiecte majore pe această regiune”, a insistat Corina Crețu.
Ce proiecte anunță Guvernul
La doar câteva ore de la declaraţiile Corinei Creţu, Guvernul a anunţat mari proiecte de infrastructură, în parteneriat public-privat. Printre ele, şi autostradă Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni.
„Acest proiect va lega Moldova la rețeaua de transport a Europei și asta va reprezenta un argument important pentru investiții private. Implicit, această autostradă va contribui la reducerea decalajelor în dezvoltare care există mai ales în nordul Moldovei față de restul țării”, a spus vicepremierul Viorel Ștefan. El a anunțat că autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni va include și un pod peste Prut, astfel ca autostrada „să se descarce în rețeaua rutieră a Republicii Moldova”. Anunțul intervine, de asemenea, după ce în weekend a existat un protest al șoferilor din Moldova care cereau autostradă.
În total, Guvernul are în plan pentru 2019 cinci mari proiecte de investiţii: trei autostrăzi, construirea complexului medical Carol Davila şi operarea reţelei de 15 spitale CFR. Costurile estimate se ridică la 20 de miliarde de euro.
Proiectele prezentate, care ar urma să fie demarate anul viitor, ar mobiliza resurse financiare estimate la 15-20 miliarde de euro şi ar scurta termenele de implementare, consideră Ştefan.
Astfel, pe lista prezentată de Ştefan se află se află autostrăzile Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni, Ploieşti-Râşnov şi Sudului (Bucureşti - Alexandria - Craiova - Lugoj).
În plus, un alt proiecte vizează operarea reţelei de spitale CFR în parteneriat public-privat, acesta urmând să fie primul parteneriat public-privat pentru operarea de servicii publice. Investitorul privat ar urma să preia operarea celor 15 unităţi spitaliceşti, unde lucrează 3.899 de angajaţi, ar investesti în modernizarea lor şi ar prelua veniturile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de timp agreată în parteneriatul.
Un alt proiect vizează construirea complexului medical Carol Davila, care va include şi un centru de cercetare, facultate de medicină, cămine studenţeşti, locuinţe pentru medici, şcoli, grădiniţe, zonă comercială, infrastructură pentru însoţitorii pacienţilor şi un hotel cu minimum 2.000 locuri.
Acesta va fi construit în zona Mogoşoaia, pe şos. Bucureşti-Târgovişte, şi va avea legătură cu aeroportul Henri Coandă, metroul, Gara de Nord şi infrastructura rutieră.
Acesta ar permite relocarea unor unităţi medicale din Capitală aflate în clădiri care nu permit modernizarea sau extinderea şi ar avea o suprafaţă totală construită de circa 130.000 metri pătraţi.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News