Teste diagnostice pentru boala arterială periferică
Boala arterială periferică apare prin îngustarea arterelor în urma depunerii de colesterol și calciu pe interiorul vaselor, ceea ce duce la o suferință a membrului inferior, până la riscul de amputație. Cauzele cele mai importante ale acestei boli sunt fumatul, diabetul și dislipidemia, la care se asociază hipertensiunea arterială, vârsta înaintată, antecedentele familiale.
Printre semnele și simptomele întâlnite la pacienții cu boală arterială periferică se numără picioarele reci, durerea la mers (la un anumit număr de pași), scăderea progresivă a numărului de pași pe care pacientul îi poate face, durerile de repaus, răni care nu se mai vindecă sau se vindecă cu dificultate.
Mai multe teste pot ajuta medicul să diagnosticheze această afecțiune. Cel mai important test aflat la îndemâna clinicianului este determinarea indicelui gleznă-braț. Este o metodă simplă, rapidă, neinvazivă, prin care se compară tensiunea arterială de la nivelul membrelor inferioare cu cea de la nivelul membrelor superioare. O valoare subunitară sugerează existența bolii arteriale periferice și constituie indicație pentru inițierea testelor specifice ulterioare.
Alte teste adiționale completează diagnosticul de boală arterială periferică. Indicele gleznă-braț la efort se indică în situația în care pacientul este simptomatic, însă indicele gleznă-braț nu este modificat. Se mai indică și la pacienții la care se dorește o evaluare a toleranței la efort.
La pacienții cu calcificări importante, care rigidizează peretele arterial, nu se poate măsura tensiunea arterială în mod corect. În această situație, se măsoară indicele deget-braț cu ajutorul unui aparat numit laser Doppler, care evaluează tensiunea arterială la nivelul degetului mare al piciorului și o compară cu cea de la mână. De asemenea, această măsurătoare este indicată la pacienții cu ischemie critică de membru inferior, pentru evaluarea perfuziei. Tot la această ultimă categorie de pacienți se poate determina presiunea transcutanată a oxigenului sau presiunea de perfuzie a tegumentelor.
În cazul pacienților intens simptomatici, la care se ia în considerare revascularizarea, sunt efectuate investigații imagistice avansate: ecografia Doppler la nivelul arterelor, angio-CT sau angio-RM și arteriografia periferică.
Există mai multe situații clinice ce pot mima boala arterială periferică în cadrul altor boli: chistul Baker simptomatic, claudicația de tip venos, sindromul de compartiment cronic, stenoza spinală, compresia de rădăcină nervoasă sau bolile artrozice – coxartroza și gonartroza.
Află mai mult despre diagnosticul și tratamentul bolii arteriale periferice într-un material realizat de Dr. Andrada Bogdan, medic specialist Cardiologie cu competență în cardiologie intervențională la Spitalul Clinic Sanador.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News