Din spital, la tribunal. Drama unei femei de 40 de ani, pensionate pe caz de boală: „Mă simt măcelărită”

În ţara în care reclamaţiile de malpraxis împotriva medicilor se depun din două în două zile, o lege ce nemulţumeşte şi pacienţi şi doctori stă neschimbată de 13 ani. Medicii vor ca legea să fie schimbată pentru că lucrurile nu sunt doar în alb şi negru. De multe ori aparatura veche îi încurcă şi atunci cred că nu este normal să plătească doar ei. Victimele sunt şi ele nemulţumite, pentru că legea nu le ajută deloc. Despre lungul drum al pacientului din spital la tribunal vorbim la campania Digi 24 "Pacient în România."

Pacient: După ce am mers în salon, a venit la mine și l-am întrebat "doctore, din moment ce acest rinichi nu drenează, nu este clar că undeva este o cauză, un obstacol?". Și îmi zice că nici noi nu știm întotdeauna tot. Atunci am vrut să-mi scot perfuzia și să plec, nu mai aveam încredere în nimeni.

Tensiunea a crescut o dată cu numărul acuzaţiilor de maplraxis: 540 în ultimii trei ani şi se datorează şi legii care ar trebui să facă dreptate. Pacienţi şi medici sunt însă nemulţumiţi de ea.

Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților: Mai degrabă îngreunează aflarea adevărului. Această lege, așa cum este ea acum, funcționează importanța pacientului, importanța medicului.

Bolnavii se mută din spital în instanță, de multe ori fără succes. Este cazul unei femei în vârstă de 40 de ani care avea o piatră ce îi bloca ureterul. Un caz banal, care s-a transformat în dramă la Spitalul Judeţean Ilfov. Pacienta a fost pur şi simplu mutilată, după ce a trecut pe la trei medici în ultimul an. Caznele au început anul trecut în mai, după o intervenţie de rutină.

Malpraxis tratat incorect de lege

Pacientă: ... Mi-a pus sonda, nicio schimbare, din ce în ce mai rău. M-am reîntors acasă, starea de sănătate nu avea niciun progres și m-am dus pentru a doua părere la un profesor internist, unde în urma investigațiilor și a investigării acelui CT mi-a zis că ar fi vorba de o ptoză renală. Rinichiul, practic, după ce mi-a fost scoasă sonda, l-ar fi fost tras în jos din lojă.

În ultimul an, femeia a fost operată de patru ori de medicii care au încercat să repare ce stricaseră.

Pacientă: M-am reîntors, i-am spus că rezultatele de la ginecologie sunt bune. A hotărât să-mi facă intervenția laparoscopică și că totul o să fie bine, că n-o să mai am probleme. Am intrat în operație, după ce m-au scos, l-am întrebat cum a decurs operația, cât a tăiat din ureter și mi-a spus că nu a taiat deloc din ureter. De fapt, ce a făcut, a desecat ureterul de zona bazinetului până în zona ovariană. Practic, l-a desfăcut de la locul lui și l-a lăsat așa.

După îndelungi chinuri, pacienta a ajuns în sfârşit pe mâna unui chirurg care ştia ce face. Sănătatea stricată la alt spital a fost reparată până la urmă, dar cu preţul unor eforturi uriaşe cerut de la corpul femeii.

Pacientă: A fost o operație extrem de grea, s-a întins pe parcursul a 12 ore, o armată de medici care au fost lângă mine. M-au transferat la sala de chirurgie deschisă și în momentul în care m-a desfăcut s-a îngrozit de ce era în mine, în interior. Nu-i venea să creadă. A ieșit la soțul meu pe hol și a cerut voie să-mi facă autotransplant renal, pentru că rinichiul este bun, dar datorită ureterului care nu mai funcționează din cauza operației laparoscopice.

Urmările greșelilor medicale sunt vizibile

Pacientă: Nu pot să stau foarte mult în picioare, nu pot să merg cu mașina. Eu, dacă merg cu mașina în oraș, când ajung acasă îmi este foarte rău. Mă simt măcelărită. Mă doare foarte rău și piciorul. Nici să stau foarte mult în fund nu pot.

Femeia vrea să își facă dreptate, așa că a apelat la instanță. A rămas cu un handicap pentru totdeauna. Nu mai poate munci, pentru că i-a fost afectat şi piciorul. A fost nevoită să se pensioneze pe caz de boală la numai 40 de ani. Avocatul pe care l-a contactat crede că tabloul greşelilor medicale este limpede pentru orice judecător.

Adrian Cuculis - avocat: Discutăm de extirparea uretrei și legarea rinichiului de vezica urinară pentru a avea o viață cât de cât normală. Vorbim de 4 operații nereușite făcute toate la stat, decontate de sistemul de sănătate românesc. Discutăm despre un dosar pe care îl construim pe cale civilă și penală și să constrângem conducerea spitalului să facă o anchetă.

Astfel de cazuri sunt multe, unele sesizate la Colegiul Medicilor, altele direct la instanță.

În ultimii 3 ani, cele mai multe sesizări din partea pacienților au fost anul trecut, 267. Dintre ele numai 29 a decis Colegiul Medicilor că sunt sancționabile. În 2017 au fost 102 sesizări, concluzionate cu 19 sancțiuni, iar in 2016 au fost 171 de plângeri la adresa medicilor și numai 26 de sancțiuni.

În forma actuală, legea malpraxisului îi opreşte din drumul spre tribunal pe mulţi dintre cei care se consideră victimele medicilor. Unii renunţă pentru că nu au bani să plătească taxele de timbru pentru despăgubirile pe care le cer. În acest caz trebuie să facă plângere la procurori şi să trimită aceştia cazul în judecată.

Legea malpraxisului. Din spital, la tribunal

Vasile Barbu - preşedinte Asociaţia Pacienţilor: Pacientul victimă al unui malpraxis să fie scutit de taxa de timbru sau să plătească 100 de lei, astfel ca pacienții să poată apela direct la instituțiile civile. Pacientul se trezește că dosarul e blocat 3 ani la parchete, fapta se prescrie și nu mai poate merge în instanțele civile. Altă modificare ce trebuie făcută în lege este stipularea clară că pacientul sau familia lui are dreptul să primească documentele medicale din timpul internării. Nu de puține ori am văzut rude care au dat spitalele în judecată pentru că nu le au fost puse la dispoziție actele necesare în cazul unor acuzații de malpraxis.

Cristi Hotoboc, presedinte PALMED: Pacienții nu știu acum dacă într-adevăr e malpraxis sau e o vină a managementului spitalului, slaba dotare, sau infecții nosocomiale. Din '90 încoace tot discutăm cu fiecare ministru care se perindă pe la Ministerul Sănătății.

De cealalta parte, medicii sunt și ei nemulțumiți, pentru că uneori malpraxisul nu reprezintă doar vina lor, ci a directorilor care nu au dotat spitalul cu aparatură performantă de exemplu.

Radu Stoica - şeful unei secţii de reanimare: Suntem supuși malpraxisului în fiecare zi.

Cristian Hotoboc - preşedinte PALMED: Odată cu modificarea legii malpraxisului vom avea si o migraţie a forţei de munca mai mica 06.34.44 foarte multi medici, cu toate maririle salariale, cu tot ce s a intamoplat bun in ultima perioada, nu e suficient doar sa le dai bani mai multi daca nu au conditii sa si desf activ si atunci prefera sa plece

Propunerile de modificare a legii malpraxisului prevăd şi introducerea medierii între medic, firma de asigurări şi pacient pacient, în cazurile de malpraxis mai puţin grave. Aşa, nu mai este nevoie de acţiune în justiţie, iar victima primeşte mai repede despăgubirea. Tot legat de daune, asociaţiile de pacienţi propun ca valoarea lor să fie stabilită de un expert independent în medicină legală. Deocamdată, nimic nu se întâmplă, deşi toţi miniştrii Sănătăţii au făcut promisiuni în acest sens din anul 2006 încoace. Cu toate acestea, nu a ajuns la Parlament să fie votată. Este greu de ajuns la o formă finală, dă de înţeles actualul ministru al Sănătăţii.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății: De mult timp este în lucru și la Ministerul Sănătății. Au fost întâlniri cu toate organizațiile profesionale, cu societățile de asigurare, fiecare a adus o modificare.

Nici actuala lege a malpraxisului, Răspunderea civilă a personalului medical, cum se numeşte oficial, nu este respectată însă. Desi prevede că toate cazurile de malpraxis trebuie strânse intr-un raport anual şi prezentat de ministrul Sănătăţii Parlamentului sau Guvernului, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

• Etichete:
• malpraxis
• legea malpraxisului

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei