Video Exclusiv O.J. Schmitt: Prostie politică există pretutindeni. O tâmpenie că Austria a refuzat România în Schengen, un provincialism exagerat
Propaganda rusă a pătruns în Romania printr-o cale care nu există în alte țări neortodoxe, și aceasta este Biserica Ortodoxă, spune istoricul Oliver Jens Schmitt. Într-un interviu acordat în exclusivitate Oanei Zamfir, profesorul de istorie sud-est europeană a explicat cât de periculos este discursul extremist, pro-Putin pe care îl repetă unii parlamentari români.
„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei
„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa
Kievul vrea să recruteze încă 160.000 de soldaţi
Cea mai modernă dronă a Moscovei a fost doborâtă
Avertismentul șefului Poliției din R. Moldova după ce Rusia a plătit 130.000 de moldoveni să voteze anti-UE la referendum
Alegeri parlamentare cu miză uriașă în Austria, inclusiv pentru România
Alertă de radiații la granița NATO-Rusia
Putin l-a trimis pe Şoigu în Coreea de Nord după arme
„Ce aproape e, miroase a praf de pușcă. Aoleu, ce e aici”. Mărturia unei localnice care a filmat atacul rușilor la granița României
În ceea ce-l privește pe Putin, el „va merge până la capăt și nu există nimic care să îl facă să dea înapoi în acest razboi", spune istoricul.
Profesor la Universitatea din Viena, Schmitt a comentat și decizia politicienilor austrieci de a bloca accesul României în spațiul Schengen, pe care o consideră o „tâmpenie” și un „un provincialism exagerat”.
Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena și este, din 2017, președintele Secției Filozofie-Istorie a Academiei Austriece de Științe. A studiat istoria României și a publicat trei cărți despre țara noastră: „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie”, „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și decăderea «Căpitanului»”, iar zilele acestea este prezent la București pentru a lansa a treia carte „O istorie a Bisericii Ortodoxe Române 1918-2023”.
Oana Zamfir, jurnalist Digi24: La Moscova, Vladimir Puțin celebrează, pentru al doilea an la rând, Ziua Victoriei fără nicio victorie concretă în Ucraina. În paralel, Evgheni Prigojin nu se oprește cu amenințările la adresa oficialilor din armata rusă. Care credeți că sunt vulnerabilitățile lui Vladimir Putin în acest moment?
Oliver Jens Schmitt: Este evident că în ceea ce privește scopul politic principal, Rusia deja a pierdut războiul pentru că a fost o demonstrație de forțe militare. Acum, toată lumea știe că această armată rusă nu este în stare să învingă o țară care este din punct de vedere militar, demografic mai slabă. Este la fel de evidentă dependența Rusiei de China, țara care, până acum a câștigat din punct de vedere politico-strategic acest război. Știm din istoria rusă că lucrurile se pot schimba foarte brusc. Când majoritatea populației va începe să înțeleagă că țara nu va câștiga, nu va învinge, situația se va schimba. După o prăbușire militară va urma o prăbușire politică. Aceasta este și o frică a Occidentului: ce se va întâmpla după o eventuală prăbușire a lui Putin?
Oana Zamfir: Este corect să ne așteptăm ca acest război să se termine doar atunci când va dispărea Vladimir Putin?
Oliver Jens Schmitt: Cred că Putin a investit întregul capital politic, militar și economic al țării, dar și pe al lui, personal, iar el nu vede niciun motiv să se oprească. Este evident că nu se poate negocia o pace cu Vladimir Putin. El a spus foarte clar: dușmanul principal este Occidentul, iar acest Occident este și România ca stat membru al Uniunii Europene, iar pentru el națiunea și statul ucrainean pur și simplu nu există și nu trebuie să existe. El va merge până la capăt. Nu cred că există ceva care să îl facă dea înapoi. Nu în momentul de față.
Oana Zamfir: 25 % dintre români sunt împotriva acordării oricărui tip de ajutor, inclusiv umanitar pentru Ucraina. Sunt în România parlamentari care se duc la Ambasada Rusiei, sunt înalți prelați care spun despre Vladimir Putin că este un ctitor. Cât de mult a propagat propaganda rusă în România?
Oliver Jens Schmitt: A penetrat destul de mult, ca și în alte țări. Cred că România nu este o excepție însă Rusia are în România și o altă cale care nu există în alte țări și asta este, din păcate, ortodoxia și Biserica Ortodoxă. În țările neortodoxe această dimensiune nu joacă un rol foarte important.
Este evident că, să spunem că în sânul Bisericii, sau în jurul Bisericii sunt grupuri care sunt deschis pro-Putin, unul foarte cunoscut este Arhiepiscopul Tomisului, care este cu siguranță vocea cea mai cunoscută în ce privește pro-putinismul.
Dar pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxă Române, cel puțin purtătorul de cuvânt al Patriarhului a încercat să arate că așa nu merge. Dar această luare de poziție nu a fost susținută de membri Sfântului Sinod și rămâne o chestie deschisă. Sunt, pe de o parte, o minoritate foarte mică a Sfântului Sinod, care susține un discurs ortodox, în primul rând Teodosie, dar sunt mulți cei care tac.
Oana Zamfir: Cât de periculos este acest curent antioccidental, extremist care a ajuns până în Parlamentul României?
Oliver Jens Schmitt: Cred că România se află în momentul de față într o situație în care securitatea țării este mai bine garantată ca niciodată. România nu a fost niciodată membru al unei coaliții militare care oferă o garanție stabilă și trainică pentru securitatea teritorială a țării și, pe de altă parte dintr-o Uniune Europeană care, cu toate defectele, a contribuit la schimbări economice pozitive și la libertăți care în anii 80 nu existau în România. Și de aceea cred că fiecare politician care, pentru a câștiga voturi, folosește un discurs extremist care i-ar folosi lui personal, sau partidului, contribuie la o situație în care stabilitatea țării este pe lungă durată, amenințată. Și aliații în Occident se întreabă „Ce se întâmplă în România?”. Adică Vestul încearcă să ofere stabilitate militară și politică și, pe de altă parte, aceasta este respinsă.
Este interesant, pentru că, din punct de vedere istoric, românii sunt destul de antiruși, cu experiențele lor istorice și de aceea această propagandă funcționează pe cale indirectă. Adică este susținut un discurs antioccidental. Este evident, cu toate frământările sociale din ultimii 30 de ani și cu experiențele diferite ale românilor cu Occidentul. Chiar și greșelile politicienilor occidentali, care în ultimii ani, au tratat nu numai în România, dar și alte țări din estul Europei, uneori nu cu respectul cuvenit. Asta a creat o situație în care această propagandă prinde. Este o propagandă în primul rând antioccidentală și, în al doilea rând, antiucraineană.
Oana Zamfir: În ceea ce privește problema Schengen și blocarea accesului României în spațiul de liberă circulație de către Austria. Românii au în momentul de față o frustrare în ceea ce privește Austria. Întrebarea care plutește în spațiul public este „Ce au austriecii cu noi?”. Sunteți profesor la Universitatea din Viena, vă rog ajutați-ne să înțelegem care este atitudinea politicienilor austrieci față de România pe acest subiect?
Oliver Jens Schmitt: Austrieci, în general, nu au nimic cu românii, dar prostie politică există pretutindeni și probabil că mulți români nu știu că această hotărâre a guvernului austriac a fost criticată foarte crunt de toate ziarele, de televiziuni, opinia publică este împotriva guvernului. Chiar și în sânul guvernului, ministrul responsabil a fost criticat de Partidul Verzilor, care face parte din guvern. Și eu am citit că în România se spune că este vorba de o politică neoimperială. Dimpotrivă, este un provincialism exagerat. Este o tâmpenie! O spun nu numai eu, dar și majoritatea ziariștilor și intelectualilor. Acești politicieni au crezut că așa se pot câștiga alegerile regionale. Doar că majoritatea alegătorilor habar n-au ce este România, sau ce este Schengen. Adică a fost o greșeală politică: conservatorii au pierdut aceste alegeri și au distrus, pe de o parte, relațiile oficiale cu România și mulți români au fost dezamăgiți, pe de altă parte a există și o pagubă, bineînțeles, pentru toți austriecii care au investit în România.
Oana Zamfir: Cum se rezolvă situația asta? Cum se deblochează?
Oliver Jens Schmitt: Eu cred, pur și simplu, că Austria trebuie să accepte intrarea României, în spațiul Schengen.
Oana Zamfir: Ce ar trebui să facă politicienii noștri, ce ar trebui să se schimbe în clasa politică din Austria pentru ca asta să se întâmple?
Oliver Jens Schmitt: Eu sunt, din păcate, destul de pesimist în ceea ce privește Austria, pentru că în ultimele alegeri regionale, extrema dreaptă și extrema stângă, adică populiștii și comuniștii, au câștigat aproape o treime din toate voturile. Și în momentul de față nu se știe dacă extrema dreaptă va ajunge la putere. Pentru a opri extrema dreaptă, conservatorii au ales această cale foarte greșită de a folosi România ca argument pentru a arăta cât de puternici sunt ei în ceea ce privește politica migrației. Au căzut într-o capcană, e evident, o capcană pe care ei înșiși au pus-o. Din păcate, chiar și Partidul Social-Democrat, care se află într-o criză foarte adâncă, nu are niciun interes sporit pentru politica externă și de aceea, în ceea ce privește situația politică, eu nu sunt prea optimist, din păcate.
Editor : Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News