Florin Cîțu explică de ce au crescut prețurile: Această creștere este temporară, veniturile cresc permanent
Prim-ministrul Florin Cîțu a făcut referire, în cadrul conferinței de presă de după ședința de Guvern, la datele BNR privind inflația, când a fost întrebat de ce au crescut prețurile. Acesta a spus că Banca Centrală nu a crescut dobânzile, astfel nefiind “îngrijorată” de creșterea inflației, arătând că “este temporară”.
Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu
Prima declarație a lui Ciolacu după ce a fost desemnat premier
Lista miniștrilor din noul cabinet
Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR
PSD-PNL-USR-UDMR au o nouă rundă de negocieri. Neînțelegeri privind împărțirea ministerelor
Scumpiri în lanț pentru masa de Crăciun. Cât ajunge să coste un cozonac de casă în piețele din Capitală
Kelemen Hunor spune că PSD e îndreptățit să dea prim-ministrul în noul Guvern. Ce crede despre ideea unei rotații a premierilor
Prețuri piperate în târgurile de Crăciun. Cât costă un langoș Dubai sau șoriciul și jumările de România
Stolojan: E ultima şansă pe care o au aceste partide pro-europene de a forma o majoritate. Următorul guvern are un corset financiar
“Luni, BNR a prezentat raportul pe inflație. Decizie BNR săptămâna trecută a fost de a nu crește dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creștere a prețurilor este temporară, pentru că dacă Banca Centrală ar fi crezut că este o creștere a prețurilor care să fie permanetizată, atunci ar fi luat o decizie de creștere a dobânzilor. Avem de acolo un semnal.
M-am dus la raportul prezentat de BNR să văd de unde vin aceste creșteri. De exemplu, majorarea prețurilor la materii prime reflectate mai ales în prețurile interne ale combustibililor, ameliorarea condițiilor de cerere pe plan intern și global, perturbări ale lanțurilor de valoare adăugată, ușoara depreciere a monedei naționale în raport cu euro. De aici ar veni cele mai mari creșteri în România.
Tot BNR ne spune că creșterea cotației țișeiului este încorporată rapid în prețul combustibililor, deci imediat se vede în România, în timp ce factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere, adică ceea ce vedem la pompă vine în special datorită a ceea ce vedem la prețul țițeiului la nivel global. România, chiar și după această creștere a prețului care a crescut am văzut această creștere în Europa. Rămânem cu al doilea cel mai ieftin combustibil în UE, după Bulgaria, chiar și cu această creștere. Aceste informații sunt de la BNR.
Mai este un lucru pe care trebuie să-l luăm în calcul la creșterea prețului la energie, care se vede în creșterea prețului cu rata inflației și care ne spune BNR, că este o sursă foarte credibilă pe care trebuie să o luăm în calcul, traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi pe plan comunitar. Asta înseamnă că tranziția la o energie verde costă și acest lucru se vede în prețul energiei și se va vedea și în perioada următoare. De aceea în discuțiile mele cu Comisia Europeană am spus de fiecare dată că România nu-și permite același ritm de tranziție a energiei verde, pentru că avem un cost social mult prea mare pe care trebuie să-l gestionăm. România va face tranziția către energia verde, dar într-un ritm mai lent.
Contribuția unor legume, fructe văd că este negativă la variația anuală a prețurilor. Asta o spune BNR.
Tot BNR ne spune că rata inflației este mare cam în toată Europa. Este un fenomen global.
Faptul că BNR a menținut rata dobânzii constantă la ultima decizie și arată inflație care revine sub 3% în orizontul de politică monetară ne arată foarte clar că este o creștere temporară de prețuri, unde veniturile sunt creșteri permanente.
Interesant este că salariul mediu nominal net a crescut față de anul trecut cu 7,4% și chiar cel real crește cu 3,3%. Având în vedere că această creștere a prețurilor este temporară, veniturile cresc permanent, eu cred că lucrurile se vor îmbunătăți.
Dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o explozie a prețurilor, am fi văzut o reacție a ei. În acest moment nu avem acest lucru”, a declarat Florin Cîțu.
Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 este 5,0%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%.
Editor : Alexandru Costea
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News