Expert în securitate: SUA au un motiv pentru atenţia deosebită acordată statelor din estul UE

Este România, împreună cu alte ţări din estul Uniunii Europene, favorizată de a preşedintele american Donald Trump Răspunsul preşedintelui Conferinţei de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, într-un interviu pentru Paşaport Diplomatic.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: România a fost recent confirmată, în timpul vizitei preşedintelui nostru la Casa Alba, la Washington, ca un aliat şi un partener foarte puternic al SUA, între ţările europene. Dacă privim în perspectivă, vedem că preşedintele Trump preferă zilele acestea mai degrabă ţările din Estul UE, în loc de vechii membri ai UE. De ce credeţi că este această diferenţă?

Wolfgang Ischinger, preşedinte Conferinţa de Securitate de la Munchen: Nu sunt sigur că este corect în totalitate, pentru că din ceea ce spune preşedintele Trump, şi-a exprimat şi aprecierea pentru Boris Johnson, care nu este un estic.

Cristina Cileacu: Aşa este, dar el vrea să iasă din UE.

Wolfgang Ischinger: Dar, acum serios, cred că SUA au un motiv, indiferent că este al lui Donald Trump sau altcineva, pentru această atenţie deosebită pentru membrii Alianţei (n.r. NATO) şi ai Uniunii Europene, din est. Ţara dvs, în mod special, nu este singura, dar este în mod particular într-o poziţie geografică importantă, strategică. Am avut privilegiul, în timpul vizitei mele la Bucureşti, să fiu informat despre întreaga situaţie de securitate din regiunea Mării Neagre, unde nu sunt doar riscuri de accidente militare, dar avem, dacă ne uităm în jurul Mării Negre şi un număr de aşa-numite conflicte îngheţate. Mai avem şi această uriaşă problemă nerezolvată din Donbas şi Crimeea, deci cred că România merită să primească atenţie specială şi susţinere, în ideea în care este unul dintre pilonii Uniunii Europene şi ai NATO, în Sud-Estul Europei.

Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la Marea Neagră avem trei state membre NATO, România, apoi Bulgaria şi de asemenea, Turcia. Ne mai putem baza pe Turcia, având în vedere că această ţară încearcă o apropiere de Rusia, în mod special prin achiziţionarea de echipamente de la ruşi pentru a le folosi alături de echipamentele NATO. Deci, mai este Turcia un partener de încredere în regiune sau, aşa cum aţi spus, România ar putea fi pilonul numărul 1 în regiune, în aceste momente?

Wolfgang Ischinger: Turcia, sincer, nu a fost niciodată unul dintre aliaţii cu care ne-am înţeles uşor. Trebuie să admitem că Turcia este într-o parte din lume expusă la pericole, cu un Iran pe picior de război, cu războiul din Siria care afectează dramatic interesele de securitate turceşti, deci, Turcia are propriile ei probleme, lucru care face chiar mai important faptul că România, ca un aliat puternic şi de încredere şi chiar aici, deşi nu sunt de acord cu Donald Trump asupra a mai multor chestiuni, dar în această privinţă sunt de acord cu el, dacă numeşte România unul dintre cei mai importanţi aliaţi din această parte de lume.

Cristina Cileacu: Aşa cum a spus Angela Merkel şi de asemenea, Jean-Claude Juncker, Europa nu este completă fără ţările din Balcanii de Vest. Totuşi, dacă ne îndreptăm atenţia spre aceste ţări, vedem pericolul radicalizării. Oameni care se întorc din războaiele din Siria şi Irak se mută în acolo. Care trebuie să fie abordarea Uniunii Europene pentru aceste ţări?

Wolfgang Ischinger: Aţi subliniat ceea ce, din punctul meu de vedere, este cea mai importantă provocare pentru Uniunea Europeană. Am fost negociatorul şef din partea Germaniei, când am încercat să punem punct războiului din Bosnia, în urmă cu mai mult de 20 de ani. Am fost de asemenea, implicat în eforturile făcute în cazul conflictului din Kosovo şi în găsirea unei soluţii pentru conflictul dintre Kosovo şi Serbia, din ultimii ani. Sunt foarte conştient asupra faptului că noi, în Uniunea Europeană, avem nevoie să facem ca această parte a continentului nostru, mai ales ţările care nu sunt încă membre ale UE sau ale NATO, o prioritate specială. Nu am acordat suficientă atenţie regiunii. Sunt recunoscător Cancelarului Merkel şi altor lideri că au creat acum câţiva ani ceea ce numim „Procesul Berlin", format unde se întâlnesc o dată pe an, ca să discute punctual regiunea. Dar, regiunea are nevoie din partea Uniunii Europene, a Bruxelles-ului, mai mulţi bani, mai multă atenţie politică, mai multă susţinere şi uneori, chiar şi puţină presiune, pentru a fi implementate reformele necesare luptei mai eficiente împotriva corupţiei, pentru a renunţa la problemele etnice sau politice, chestiuni care împiedică drumul finalizării tranziţiei acestei regiuni în ceea ce noi sperăm şi anume, să devină parte a unei Europe unite, pentru a completa întregul Europei de Sud-Est, toate ţările din Balcanii de Vest, în cele din urmă, va dura, dar trebuie să rămână un scop în sine.

Cristina Cileacu: Vorbiţi în cartea dvs, pe care aţi lansat-o la Bucureşti, înţeleg că este prima lansare străină pe care o aveţi, despre vocea Uniunii Europene, care nu este suficient de puternică. De ce Uniunea Europeană, şi sunt de acord cu dvs în această privinţă, continuă să eşueze când este vorba despre a avea un cuvânt de spus în chestiunile internaţionale?

Wolfgang Ischinger: Uniunea Europeană reprezintă 500 de milioane de oameni. Este cea mai puternică forţă economică, de schimburi comerciale, din lume, rivalizează China şi SUA. La nivelul comerţului, de pildă, UE este capabilă să vorbească pe o singură voce. În cazul relaţiilor internaţionale, politicii externe şi securităţii, nu avem un mandat pentru Comisia Europeană sau pentru oricine altcineva, să vorbească în numele Uniunii Europene. Suntem mereu divizaţi. Vă pot da o listă lungă a chestiunilor importante unde, dintr-un motiv sau altul, una sau mai multe ţări au o problemă cu o anume propunere de acţiune din partea Uniunii Europene. Vă dau un exemplu, recent, a apărut întrebarea: putem avea o poziţie unită în cazul Venezuelei? Ei bine, nu am putut face asta, pentru că fix o ţară a avut o problemă şi n-a fost de acord. Cu alte cuvinte, ne separăm prea des doar din cauză că una sau două ţări au o neînţelegere. Cred că avem nevoie să ne mişcăm pas cu pas, fără să lezăm interesele cuiva, dar să ne mişcăm pas cu pas în direcţia în care, în cazul politicii externe, ţările vor renunţa să-şi folosească dreptul de veto. Pe termen mai lung, sper că vom reuşi să avem acelaşi mecanism de decizie pe care îl folosim deja în domeniul comerţului. Cu alte cuvinte, majoritatea obţinută prin vot. Asta nu se va întâmpla peste noapte, sunt multe ţări care au o problemă serioasă cu acest lucru, dar, dacă noi credem că UE ar trebui să fie un actor global respectat, care apără interesele a 500 de milioane de oameni, aceasta este singura cale.

Cristina Cileacu: Credeţi că noul preşedinte al Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va reuşi să adune la un loc liderii europeni pentru a atinge acest obiectiv?

Wolfgang Ischinger: Ceea ce chiar ştiu este că Ursula von der Leyen vine din poziţia de ministru de apărare a ţării mele (n.r. Germania), în ultimii 5 ani. Se identifică puternic cu acest gen de filosofie pe care am încercat să vi-l explic. Cu alte cuvinte, ea crede cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să aibă o identitate geopolitică şi geostrategică şi că trebuie să vorbească pe o singură voce. Cred că va acorda foarte multă atenţie şi va dedica o parte semnificativă a eforturilor şi activităţii ei pentru politica externă, securitate şi pentru a construi capacităţi de apărare adecvate pentru Uniunea Europeană. Lucrurile nu se vor face peste noapte, ci pas cu pas, au fost luate deja iniţiative importante, dar suntem departe de punctul în care ar trebui să fim.

• Etichete:
• nato
• marea neagra
• wolfgang ischinger

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei