De ce a lipsit Iohannis de la ședința Parlamentului pentru Moldova? Explicațiile lui CTP
Absența președintelui de la ședința solemnă a Parlamentului pentru a marca 100 de ani de la unirea cu Basarabia este un calcul politic al lui Klaus Iohannis, care urmărește să-și conserve imaginea în plan extern, cu atât mai mult cu cât există „niște vorbe destul de întemeiate, nu sunt chiar zvonuri” în legătură cu posibila desemnare a sa ca viitor președinte al Consiliului European, în locul lui Donald Tusk, a declarat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)
Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova
Poliția maghiară intervine cu explicații după ce Iohannis l-a ignorat pe Viktor Orban
Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”
Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo
Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Prezența la vot până la ora 17:00
Percheziții de amploare în Republica Moldova. Anchetă privind fapte de corupție în prag de alegeri
Alegeri în Republica Moldova
Avertismentul șefului Poliției din R. Moldova după ce Rusia a plătit 130.000 de moldoveni să voteze anti-UE la referendum
„Având asta în minte, președintele Iohannis nu a venit aici, pentru că chestiunea unirii Republicii Moldova cu România nu e deloc profitabilă în raport cu actorii zonei: SUA, UE și Rusia”, spune Cristian Tudor Popescu.
Lăsând deoparte declarațiile sforăitoare rostite în Parlament, realitatea politică rece e următoarea: pentru unire trebuie să dorească asta și locuitorii Republicii Moldova. Propun un referendum, spune Cristian Tudor Popescu. Românilor din Basarabia li se pune întrebarea dacă să intre în UE sau în România. Ce credeți că votează frații noștri? întreabă retoric CTP.
Sigur că vor vota Uniunea Europeană, pentru că, pentru foarte mulți dintre ei, România nu reprezintă frăția de veacuri a românilor „de la Nistru pân' la Tisa”, ci pasul, trecerea spre Uniunea Europeană. Dacă li se oferă intrarea în UE, România nu-i mai interesează, susține editorialistul.
Mai departe, mulți dintre români, dacă ar fi întrebați, ar răspunde că principalul obstacol în carea unirii este Rusia. Aceasta e percepția generală: Rusia nu vrea și nu vrea să dea voie unirii dintre Republica Moldova și România. Nu este aşa, spune CTP. Rusia e interesată de unire, chiar ar fi de acord cu ea, au fost transmise semnale de diverși oficiali ruşi. Celebrul Jirinovski chiar a fost foarte pragmatic și a explicat fenomenul. E vorba de o monedă de schimb pentru Crimeea, pentru estul ucrainean, pentru Transnistria și pentru ce teritorii o mai avea în vedere Putin. Și atunci, nu respinge de plano Moscova unirea. Moscova spune da, ok, foarte bine, ne luam și noi partea noastră. Oricând se poate spune: Crimeea s-a alipit la țara-mamă, la Rusia, prin vot, a fost referendum democratic, la fel cum poate fi și în Republica Moldova. Asta înseamnă că anexarea Crimeei e validă și de ce ne mai daţi sancţiuni atunci, domnilor americani și UE? De ce tot dați cu sancțiuni în noi când iată, se poate face unirea României cu Basarabia? a explicat jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Deci, nimeni din sala aceea, unde s-au strâns entuziaști domnii politicieni, nimeni nu decide unirea cu Basarabia. Ea e decisă în triunghiul SUA-UE-Rusia, a arătat CTP.
Și în sfârșit, o altă întrebare, care nu se pune: oare Statele Unite și Bruxelles-ul doresc unirea? spune Cristian Tudor Popescu. El a dezvăluit că a avut o discuție în sensul acesta cu fostul președinte Traian Băsescu, când acesta era încă în funcție, pe final de mandat, și când „s-a rățoit” la Putin în legătură cu Republica Moldova, un mesaj foarte colțos care în esență spunea Jos labele de pe Republica Moldova!. „Am scris un articol despre asta, destul de ironic. Și dl Băsescu m-a sunat. Am avut o discuție și eu am pus o singură întrebare: Aș fi foarte mândru ca Vladimir Putin să facă cearcăne din pricina exprimarii dvs, a șefului statului român, să cadă pe spate la ce ați zis, dar ceva îmi spune că n-o să cadă și atunci de ce ați făcut asta? Și mi-a dat un răspuns interesant. A spus, domnule, am vrut să lansez un balon de încercare pentru partea ailaltă, adică pentru Vest, să vad ce zice Vestul atunci când eu atac în felul ăsta Moscova în raport cu Republica Moldova”, a povestit CTP.
„Și am aflat după aceea ce zice Vestul. Nu a fost pe prea pe faţă, dar am aflat. Nu au ieșit pe stradă cu urale nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană. Au spus: domnule, știți ce? Stati liniștiți pe coada dvs și nu vă băgați. Aici avem un joc vechi cu Rusia, în care nu e cazul să veniți cu așa ceva, ar fi în afara ecuației de putere”, a punctat Cristian Tudor Popescu înainte de a trage concluzia: „Aşa stau lucrurile cu unirea. Câtă vreme suntem membri ai NATO, UE și suntem aici, la doi pași de Rusia, nu decidem noi. Numai când o va permite conjunctura internaţională. Dacă ar fi ieșit acum dl. Iohannis cu declarație agresivă, mâine să ne unim cu Moldova, el știe foarte bine că pierde puncte în cancelariile europene și pe el îl interesează aceste puncte de imagine externă. Așa ceva n-ar fi fost deloc apreciat”, a arătat Cristian Tudor Popescu.
Citiți și: Când se vor uni România și Moldova
Cine vrea unirea Moldovei cu România? Mai este posibilă?
Reportaj. Despre unire, în satul lui Dodon
Fac Unirea pe cont propriu. Basarabia, între sărăcie, Rusia și Europa
Cele mai grave probleme ale Republicii Moldova: depopularea și migrația
Andrian Candu: Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică
Liviu Dragnea: Eu vreau să ne unim cu Moldova
Unirea Basarabiei cu România. Cum a oferit comunismul o șansă imensă României
27 Martie 1918. Unirea Basarabiei cu România
Foto: Inquam Photos/Adriana Neagoe
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News