Eliberări în masă în trei dosare celebre. Rudel Obreja şi Dan Şova au ieşit din închisoare

Instanţa supremă a decis miercuri seară eliberarea mai multor persoane în trei dosare celebre în care avocaţii condamnaţilor au invocat ilegalitatea completurilor de cinci judecători.

UPDATE 0.30. Rudel Obreja şi Dan Şova au ieşit din penitenciarul Jilava unde fuseseră încarceraţi.

Citiţi şi:

VIDEO Dan Şova a ieşit din închisoare: "A fost umilitor. Nu e de povestit"

VIDEO. Rudel Obreja a ieşit din închisoare: "Lui Iohannis să-i fie ruşine, ar trebui să apere cetăţeanul”

Eliberările în masă, decise de completul care judecă şi dosarul lui Liviu Dragnea

Astfel, vor fi eliberaţi din penitenciare Rudel Obreja, Constantin Niţă şi Dan Şova. 

Dan Şova era condamnat în dosarul CET Govora.

Rudel Obreja era condamnat în dosarul Gala Bute.

Constantin Niţă era condamnat pentru trafic de influenţă.

Cei trei vor părăsi în această noapte penitenciarele în care erau încarceraţi, după deciziile de condamnare în dosare de corupţie.

Judecătorii instanţei supreme au luat aceste decizii în urma unor cereri formulate de apărătorii condamnaţilor, care au invocat că au fost constituite ilegal completurile de cinci judecători care au luat deciziile finale în respectivele dosare de corupţie.

Astfel, instanţa supremă a admis cererile de suspendare a pedepselor în cazul celor trei.

Deciziile sunt executorii, motiv pentru care condamnaţii vor ieşi din închisoare de îndată.

Cei trei au cerut rejudecarea proceselor şi au făcut contestaţii în anulare, în acest ultim caz fiind fixate termene după 20 ianuarie 2019.

Judecătorii au decis că, chiar dacă cererile de contestaţii în anulare au primit termene după 20 ianuarie 2019, cei trei trebuie să părăsească închisoarea.

Şi Elena Udrea şi Alina Bica au făcut cereri prin avocaţii lor. Pentru Elena Udrea, decizia a fost amânată pentru 27 ianuarie 2019.

În cazul Alinei Bica nu a fost luată încă o decizie.

Dosarul lui Constantin Niţă

Constantin Niţă, fost ministru al Energiei, a fost condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

În iunie 2016, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.

Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.

„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.

În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.

„De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.

Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.

„Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei judeţene de partid, la solicitarea lui Niţă Constantin”, au mai arătat procurorii.

Dosarul Gala Bute, în care au fost condamnaţi Elena Udrea şi Rudel Obreja

Fostul ministru al Turismului condamnat definitiv în iunie în dosarul Gala Bute a depus printre primii cerere de anulare a deciziei definitive. Elena Udrea a primit, în iunie, o condamnare la şase ani de detenţie, însă era deja plecată din ţară, cu destinaţia Costa Rica. 

Rudel Obreja a contestat şi el procesul la finalul căruia a primit o condamnare la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi complicitate la luare de mită, în acelaşi dosar Gala Bute.

În 28 martie 2017, instanţa supremă a condamnat-o pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete, în dosarul “Gala Bute”. 

Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală, Gheorghe Nastasia, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit o pedeapsă de patru ani de închisaore cu suspendare, iar Ana Maria Topoliceanu, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la luare de mită, în timp ce omul de afaceri Dragoş Botoroagă a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Dosarul “Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

"Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice. 

Dosarul lui Dan Şova

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat în iunie 2018 de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.

Dan Şova a fost trimis în judecată în ianuarie 2017 în dosarul CET Govora, în care este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

În primă instanţă, Şova a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, aplicându-i-se pedeapsa complementară de interzicere a exercitării unor drepturi timp de 2 ani de la eliberare. Şova a fost obligat şi la plata către stat a sumei de 100.000 euro sau contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de confiscare specială.

Alături de Şova a fost judecat şi fostul director general al CET Govora, Mihai Bălan, pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Acesta a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Procurorii notează în rechizitoriu că, în urma demersurilor lui Dan Şova pe lângă Mihai Bălan, în lunile decembrie 2011 şi mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanţă cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunţător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 şi respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plăţile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor interne de funcţionare a societăţii respective.

DNA mai arată că aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care îşi desfăşurau activitatea şase jurişti, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.

Reguli noi pentru completurile de 5 judecători

Regulile noi au fost stabilite de Secția pentru judecători a CSM, după ce Curtea Constituțională a explicat în motivarea deciziei de luna trecută referitoare la completurile de cinci judecători că sub supravegherea acestui for ar trebui să se desfășoare tragerea la sorți pentru a se evita noi incidente de nerespectare a legii sau a Constituției în ceea ce privește compunerea acestor completuri.

Astfel, s-a stabilit că vor fi mai mulți judecători care vor face parte din aceste foruri. Dacă până acum erau 40, pe viitor vor fi 60, câte trei completuri în fiecare materie. De asemenea, toți magistrații Înaltei Curți vor fi convocați la ședința publică în care se va desfășura procedura. Nu este obligatoriu să și participe, cu o excepție: decanul de vârstă al Înaltei Curți este cel care trebuie să vină la ședință și să se asigure că numele tuturor magistraților din instanță sunt în acele boluri - câte un bol pentru fiecare secție care judecă dosarele la nivelul instanței supreme.

De asemenea, această procedură a fost stabilită până la finalul anului pentru a face o deblocare a situației completurilor de cinci judecători, urmând ca o nouă tragere la sorți să fie făcută pentru completurile care vor funcționa începând din ianuarie anul viitor.

Cine sunt judecătorii din noile completuri de 5 de la ÎCCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat, în 13 decembrie, prin tragere la sorţi, componenţa noilor completuri de cinci judecători, valabile pentru anul 2018. 

Tragerea la sorţi a fost efectuată de preşedintele Instanţei supreme, Cristina Tarcea, în şedinţă publică, numele judecătorilor fiind introduse în bile.

Potrivit deciziei CSM, au fost trase la sorţi trei completuri în materie penală şi trei completuri în materie civilă:

* Complet 1 penal - Simona Cristina Neniţă, Iulian Dragomir, Constantin Epure, Marius Foitoş, Ionuţ Matei;

* Complet 2 penal - Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa;

* Complet 3 penal - Francisca Vasile, Silvia Cerbu, Ioana Bogdan, Anca Mădălina Alexandrescu, Ana Iancu;

* Complet 1 civil - Mihaela Tăbârcă, Lavinia Dascălu, Minodora Condoiu, Claudia Marcela Canacheu, Gabriela Bârsan;

* Complet 2 civil - Cristina Tarcea, George Bogdan Florescu, Rodica Zaharia, Corina Alina Corbu, Hrudei Maria;

* Complet 3 civil - Bianca Ţăndărescu, Beatrice Nestor, Valentina Vrabie, Daniel Gheorghe Severin, Virginia Filipescu.

Citiţi şi:

La ce complet de judecată a ajuns dosarul angajărilor fictive, în care este judecat Liviu Dragnea

Inspecția Judiciară: Șefa ÎCCJ, vinovată de amânarea procedurilor privind completurile de 5 judecători

• Etichete:
• elena udrea
• instanta suprema
• constantin nita
• dan sova
• eliberare inchisoare
• completuri cinci judecatori

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei