La ce complet de judecată a ajuns dosarul angajărilor fictive, în care este judecat Liviu Dragnea

Membrii noilor completuri de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au fost desemnaţi joi, prin tragere la sorţi. După repartizarea aleatorie a dosarelor, procesul angajărilor fictive de la Direcţia Copilului Teleorman, în care este judecat Liviu Dragnea, a picat la completul 2 penal.

Astfel, completul de 5 judecători – Penal 1 este format din: Neniţă Simona Cristina, Dragomir Ilie Iulian, Epure Constantin, Foitoş Marius Dan, Matei Ionuţ Mihai; completul de 5 judecători – Penal 2: Encean Simona Daniela, Rog Lucia Tatiana, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana, Popa Rodica Aida, completul de 5 Judecători – Penal 3: Vasile Francisca Maria, Cerbu Silvia, Bogdan Ioana, Alexandrescu Anca Mădălina, Iancu Ana Hermina.

După repartizarea aleatorie a dosarelor, procesul angajărilor fictive de la Direcţia Copilului Teleorman, în care este judecat Liviu Dragnea, a picat la completul 2 penal.

Preşedintele ICCJ Cristina Tarcea a declarat joi, înaintea tragerii la sorţi pentru completurile de cinci judecători, că a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte şi că măsura tragerii la sorţi, aplicabilă tuturor completurilor, de la toate instanţele.

„Nu e un secret pentru nimeni faptul că, mai mult sau mai puţin discret, a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte. Vreau să vă amintesc că la Înalta Curte sunt nu numai completuri de trei, ci şi completuri de doi şi completuri de unu. În măsura în care apreciem că tragerea la sorţi reprezintă un element al procesului echitabil, în egală măsură, acest element trebuie să fie aplicabil tuturor completelor de trei, doi şi unu judecători din ţară, de la toate instanţele. Vă rog să meditaţi asupra acestui subiect”, a declarat Cristina Tarcea, înaintea desfăşurării tragerii la sorţi a componenţei completurilor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că decizia Curţii Constituţionale privind completurile de cinci judecători le-a vizat doar pe acestea, nu şi celelalte completuri constituite la nivelul ICCJ sau la alte instanţe din ţară.

"Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, a vizat exclusiv situaţia completurilor de 5 judecători de la instanţa supremă", precizează CSM, într-un comunicat de presă de marţi, potrivit News.ro.

Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii menţionează că decizia Curţii nu are incidenţă decât în ceea ce priveşte aceste completuri, iar nu şi celelalte completuri colegiale constituite la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau al celorlalte instanţe judecătoreşti, care nu au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale.

"Astfel, compunerea completurilor de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la celelalte instanţe, altele decât completurile de 5 judecători, este reglementată prin alte dispoziţii legale din cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, care nu prevăd desemnarea membrilor completului prin procedura tragerii la sorţi", mai scrie în comunicat.

Curtea Constituţională a admis în 7 noiembrie sesizarea Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători judecători, ceea ce ar însemna că, în conformitate cu decizia Curţii, completele ar trebui refăcute. Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei, conform căreia ICCJ urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători.

Curtea a anunţat că a admis sesizarea formulată de prim-ministru şi "a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013".

Potrivit comunicatului CCR, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018".

În motivarea publicată în 29 noiembrie, ”Curtea constată că pot fi identificate, în principal, două categorii de cauze la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după cum vor fi redate mai jos. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecători, cu privire la care Curtea nu a fost sesizată, dar constată că este necesară o abordare unitară şi coerentă a tuturor aspectelor procedurale existente. Cu privire la acestea, Curtea constată că 4 membri ai Completurilor de 5 judecători (precum şi toţi membrii supleanţi) au fost desemnaţi aleatoriu, prin tragere la sorţi, în timp ce cel de-al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere din 2014 până în prezent, acesta a fost introdus ca membru de drept al completului, pe care l-a şi prezidat”.

”În raport cu aceste aspecte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului obligă la luarea în considerare a principiului continuităţii completului de judecată, (...), însă ea nu poate fi privită distinct de obligaţia legală de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecată, astfel încât, ţinând cont de aceste două principii/ reguli care se aplică împreună, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept”, arăta CCR.

De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective.

”În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale [art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţie, precum şi art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se mai arată în motivare.

A doua categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. ”Aceasta trebuie realizată, în privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens. Nici un act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată şi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ. Totodată, pentru a nu exista nici o urmă de îndoială cu privire la independenţa/ imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii”, prevede documentul.

”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018”, stabileşte CCR.

În 9 noiembrie s-a desfăşurat o nouă tragere la sorţi a completurilor de 5 judecători de la ICCJ, astfel că cel care judecă dosarul lui Liviu Dragnea mai are doar un judecător din vechea componenţă. Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a afirmat atucni că speră ca astfel să se încheie epopeea acestor completuri, deşi are dubii că acest lucru se va întâmpla.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 23 noiembrie, anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza căreia au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători. De asemenea, instanţa a decis suspendarea executării acestei hotărâri, procesele aflate pe rol la aceste completuri fiind suspendate. Curtea de Apel Bucureşti a admis astfel acţiunea depusă în instanţă de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a contestat tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, în 28 noiembrie,Adunarea Generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a transmnis că există un blocaj în funcţionarea completurilor de 5 judecători care nu-şi pot desfăşura activitatea, iar la şedinţele din 3 şi 10 decembrie s-au prezentat judecătorii din completurile extrase în luna noiembrie, acordând noi termene de judecată.

Toate procesele de la completurile de 5 judecători de la ICCJ, printre care cele ale lui Liviu Dragnea, Toni Greblă, Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, Sebastian Ghiţă, au fost amânate în 3 decembrie pentru data de 14 ianuarie.

Săptămâna trecută, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să recomande înfiinţarea unui "număr optim" de completuri de cinci judecători, "cel puţin 3 completuri în materie penală şi 3 completuri în alte materii decât cea penală, care să asigure conformarea cu exigenţele expuse în decizia Curţii Constituţionale". Conform hotărârii, judecătorii vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, iar toate dosarele aflate pe rolul ICCJ, de competenţa completurilor de 5 judecători, "înfiinţate din anul 2014 şi până în prezent, se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înfiinţate de 5 judecători".