Cercetător CNSAS: Afirmația că Augustin Lazăr a fost „un torționar” este falsă. Era Lazăr Gheorghe
Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), afirmă, miercuri dimineață, că afirmația că Augustin Lazăr, procurorul general al României, a fost "un torționar" este falsă. El precizează că disidentul Iulius Filip a fost torționat de lt. col. Lazăr Gheorghe.
„Decizia definitivă de poliție politică a lt. col. Lazăr Gheorghe, șeful biroului CI al Penitenciarului Aiud, publicată în Monitorul Oficial. Domnul Iulius Filip a primit în 2015 numele lui și al altor ofițeri de Securitate care l-au urmărit și torturat în urma cererii depuse la CNSAS. Despre acest Lazăr și nu despre Augustin Lazăr vorbea domnul Filip. Afirmația că Augustin Lazăr a fost "un torționar" este falsă. Domnia sa a condus comisia de eliberări și nu avea cum să acționeze direct ca "torționar" asupra lui Iulius Filip. Cel care a făcut-o era lt. col. Lazăr Gheorghe. Consider că o discuție despre rolul procurorilor și colaborarea lor cu Securitatea și regimul comunist este bine venită. Dar această discuție, care este, trebuie spus, dureroasă prin prisma realității, nu poate fi făcută în contextul unor campanii mediatice care amesteca minciuna și manipularea în scopuri strict politice cu adevărul și cu problema delicată a moștenirii comuniste”, afirmă istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS.
(Accesați documentele din Monitorul Oficial publicate de Mădălin Hodor aici și aici)
Lămuririle istoricului Mădălin Hodor au venti după ce Luju.ro a vehiculat ideea că procurorul general ar fi făcut poliție politică. În acest context, miercuri dimineață, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să semneze „urgent” revocarea sa din funcție.
Lui Augustin Lazăr i-a mai fost imputată o faptă săvârșită de altcineva. Este vorba despre procurorul Cristian Aurel Lazăr, care a semnat clasarea unui dosar în care apărea numele lui Klaus Iohannis.
Cazul Augustin Lazăr - „torționar”. Explicațiile procuroului general
Luju.ro a scris zilele trecute că Augustin Lazăr „a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist”, Iulius Filip.
În replică, procurorul general, Augustin Lazăr, spune că afirmaţiile potrivit cărora ar fi făcut poliţie politică reprezintă o „dezinformare” care este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al Securităţii.
„În anii '80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru «propagandă împotriva orândurii socialiste»”, scria Luju.ro, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia şi a îndeplinit, periodic, atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată. El subliniază că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.
„Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară”, arată Lazăr.
El adaugă că pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei.
„Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum şi imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătoreşti emise în cauza respectivă) care să probeze situaţia evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă”, mai spune Augustin Lazăr.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News