Live

Exclusiv „Fiți amabil, aveți un leucoplast?”. Lunga luptă a rezervistului român cu bocancii și a armatei cu lipsa de soldați apți de luptă

Mihnea Lazăr Data actualizării: Data publicării:
Rezerviști ai armatei române la exercițiul de mobilizare MOBEX. Foto: Inquam Photos/George Călin

„Fiți amabil, aveți un leucoplast? Nu mai pot de picioare”, întreabă un domn pe care ținuta militară îl face să arate mai degrabă cu un pescar sportiv înarmat. „Pe mine mă cam bate la spate bocancul”, îi ține isonul un tovarăș de drum bine clădit. „M-a certat unul că cică n-am dat eu măsurile bine”. „Mai avem mult până la poligon?”, se aude altă voce hodorogită din șirul compact de rezerviști care mărșăluiesc monoton de-a lungul drumului șerpuit care duce spre poligonul Coada Izvorului din județul Prahova. Fiecare cară după el un bătrân Kalașnikov model 1963 pe care îl ține ori într-o mână, ori purtat pe umărul stâng sau drept, în funcție de confortul personal. Se fac glume și se spun povești care, invariabil încep cu întrebările „Tu unde ai făcut” și „În ce an?” - detalii care arată că respectivii bărbați - cu vârste de circa 50 de ani - au trecut, fiecare la vremea lui, prin mica traumă a stagiului militar obligatoriu. Impetuoasa înaintare a detașamentului de rezerviști e brusc curmată de glasul unei doamne sergent care ordonă scurt: „V-aliniați! Închideți vestoanele! Capela pe cap”. Coloana capătă o oarecare coerență în deplasare și, după câteva sute de metri parcurși printr-un desiș, rezerviștii ajung în spațiul deschis al poligonului, plin deja de alte câteva sute rezerviști, adunați în detașamente similare, la fel de pestrițe și vesele. Aici se desfășoară exercițiul de mobilizare MOBEX, la care au fost chemați 6.000 de rezerviști ai armatei române , din categoria „veteranilor” care au apucat ultimele serii de armată obligatorie, pentru a testa nivelul lor de pregătire. Oameni, pe care, la o adică, armata trebuie, vrând-nevrând, să se bazeze în caz că ne trezim cu alt gen de urși în bătătură.

„Trasul cu arma e ca mersul pe bicicletă!”, exclamă un ofițer care supraveghează tragerea. Glasul e rapid acoperit de zgomotul împușcăturilor, surprinzător de similar cu cel al floricelelor care explodează în cuptorul cu microunde. La câțiva zeci de metri distanță, o grupă de rezerviști, culcați pe burtă iau la țintă niște siluete de carton împrăștiate de-a lungul liniei de tragere la distanțe între 100 și 200 de metri.

Militarilor li se distribuie 16 gloanțe în încărcător și sunt puși să tragă „foc cu foc” mai întâi asupra unei „ținte-piept” aflate la 100 de metri distanță. Un militar profesionist, aflat în spatele fiecărui rezervist urmărește tragerea prin binoclu și dă comenzile vechi de când lumea: „Mai la dreapta!”. Comandă care, în situația în care un glonț ricoșează periculos de aproape din pământ se transformă în „Ridicăăă! Mai suuuus tragerea!”.

Urmează apoi o tragere „la grămadă”, în care rezerviștii golesc restul încărcătorului într-un morman de ținte aflate la 150-200 de metri distanță. Scopul care trebuie atins: cât mai multe ținte lovite „la comun” de către întreaga serie. Nu se mai fac punctaje individuale deoarece la cei câțiva sute de participanți prezenți în poligon ar fi un proces care ar dura prea mult.

Rezervist al armatei române trage cu un pistol-mitralieră model Kalașnikov în poligon. Foto: Inquam Photos/George Călin

Iar MApN a avut bugetată doar o zi pentru un astfel de exercițiu la care au fost mobilizați peste 6.000 de rezerviști din județele Prahova și Dâmbovița.

Urmărește și: VIDEO Peripeții la antrenamentul rezerviștilor. Unii au cedat înainte să înceapă exercițiul: „M-au frecat rău bocancii. Aștept ambulanța”

„Noi facem o instruire pe durata unei singure zile. Urmează ca, în momentul în care vom avea mai multe opțiuni, să ducem pregătirea la un alt nivel. Tragerea de azi e doar un element”, a declarat generalul Iulian Daniliuc, șeful Direcției Personal și Mobilizare

„Este un exercițiu amplu”, a adăugat colonelul Mihai Bălțătescu, directorul exercițiului de mobilizare MOBEX. „Încercăm să-i aducem la un nivel minim de instruire pe durata unei singure zile - tragere și activități practice. Cu această ocazie, ei își reamintesc o parte din ordinele și regulamentele militare”.

„Moamăăă, cum merge motorul!”. Șocul rezervistului român la întâlnirea cu HIMARS, „noua tehnică intrată în dotarea armatei române”

La exercițiu au fost „mobilizați” bărbați cu vârste cuprinse între 40-55 de ani - practic oamenii care fac parte din ultimele generații care au mai prins armata obligatorie și care în prezent fac parte din așa-numita „rezervă operațională” a armatei române.

Rezerviști ai armatei române la exercițiul de mobilizare MOBEX. Foto: Inquam Photos/George Călin

După tragere, rezerviștii - unii dintre ei foști artileriști - au avut ocazia să admire îndeaproape noile lansatoare de rachete HIMARS, recent intrate în dotarea garnizoanei Ploiești.

„Moamăăă, cum merge motorul” sau „Fii atent cum se închide ușa asta, nene” - au fost printre cel mai des întâlnite fraze admirativă din partea veteranilor armatei române la întâlnirea cu Himars, obișnuiți, în timpul stagiului militar obligatoriu cu anticele camioane DAC.

„În momentul în care vom avea posibilitatea legislativă de a îi ține de a face cu ei pregătire pe o durată mai mare de timp sigur vom merge cu ei la exerciții în câmp și în practică”, a adăugat colonelul Bălțătescu.

Tragerea cu armamentul de infanterie e doar o pregătire minimală

Armata română se bazează atât pe rezerviștii voluntari cât și pe cei din categoria celor intrați automat în rezervă după terminarea stagiului militar.

„E o rezervă de care are nevoie armata. Cifra exactă nu v-o pot da pentru că nu e o cifră publică”, a spus generalul Daniliuc. „Ceea ce ne interesează pe noi este să ajungem să fie modificată și completată legea 446 a pregătirii populației pentru apărare, cum a fost propusă de MApM, ca să permită intrarea în vigoare a serviciului militar voluntar. Asta ne va ajuta ca tinerii, începând cu vârsta de 18-20 de ani, să poată să facă voluntar un serviciu voluntar de până la 4 luni - care presupune cazare, masă și un număr de solde corespunzătoare unui salariu mediu pe economie - 3 solde. Asta ne va ajuta să întinerim această rezervă operațională de care avem nevoie”, a adăugat generalul român.

Rezerviști ai armatei române la exercițiul de mobilizare MOBEX. Foto: Inquam Photos/George Călin

În prezent, în baza actualei legislații, armat încă păstrează „în lucrările de mobilizare” cadrele, subofițerii, maiștrii militari sau ofițerii trecuți în rezervă până la vârsta de 63 de ani și gradații până la 55 de ani”.

Generalul Daniliuc a recunoscut că armata se mai poate baza pe acești militari „până în 10 ani”.

„Gândiți-vă că ultimii soldați, care  au făcut serviciul militar obligatoriu în 2006. Din 2006 au trecut deja 18 ani. Deci militarilor care aveau  atunci 20-24 ani, dacă le mai adăugăm 18 ani, au peste 38-40 de ani. Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei pentru că încă îi putem ține în lucrări până la 55 de ani”, a spus generalul Iulian Daniliuc.

Citește și: REPORTAJ. Armată română, caut soldați. Ofer recompensă de 1.000 de euro pe lună. Problema: recruții nu prea au condiție fizică

Conform MApN, exercițiile tip MOBEX (de mobilizare)„urmăresc evaluarea completării cu resurse umane și materiale a unităților, instruirea specifică fiecărei arme și realizarea coeziunii între activi și rezerviști”.

MOBEX se planifică şi se organizează periodic în toate județele, în baza planurilor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în anul premergător desfășurării acestora. În cele două județe, exerciții similare s-au mai desfășurat în 2011 (Dâmbovița), respectiv 2009 (Prahova).

„Acest tip de exercițiu se planifică și se organizează periodic, în scopul evaluarii nivelului de completare cu personal și tehnică a unităților și realizării coeziunii acționale între militarii în activitate și rezervişti. Astfel, cetățenii din rezerva armatei cu domiciliul în judeţul Prahova, respectiv în judeţul Dâmboviţa, vor fi convocați la unităţile militare unde sunt repartizați, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice de pregătire. Menționăm faptul că un exercițiu asemănător s-a mai desfășurat în județul Prahova în anul 2009, iar în județul Dâmbovița în 2014”, arată MApN într-un comunicat.

Un exercițiu similar de mobilizare a avut loc la finalul lunii iulie, care a implicat mii de rezerviști din Brăila și Galați. Alte exerciții cu rezerviștii au fost organizate în Timișoara - Caraș-Severin, Harghita - Covasna și Vrancea – Vaslui.

Prezența la astfel de stagii este obligatorie prin lege și, teoretic, în fiecare județ, ar trebui să se întâmple măcar o dată la 5- 6 ani. Acum, mulți bărbați se tem că rolul convocării nu este altul decât de a-i pregăti pentru un conflict armat apropiat.

Rezerviști al armatei române trag cu pistoale-mitralieră model Kalașnikov în poligon. Foto: Inquam Photos/George Călin

„Serie drepți! Serie, spre aliniamentul de tragere, pentru poziția de luptă culcat, înainte marș!”, sună comanda ofițerului responsabil cu tragerea.

Aparent, unele lucruri - ori comenzi, în cazul de față, nu se schimbă niciodată. Unii rezerviști abia își stăpânesc zâmbetul în momentul în care comenzile care răsună în poligon le trezesc amintiri din perioada armatei obligatorii. Militarilor li se distribuie muniția și, după comanda „Foc!”, întreaga câmpie e cuprinsă de zgomotul inconfundabil de floricele de porumb care explodează în cuptorul cu microunde.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Armata Română a detectat un „semnal de ţintă aeriană de mici dimensiuni” în Tulcea. Au fost puse în aplicare procedurile de alertă

MApN acuză o campanie de dezinformare legată de NATO și apărarea aeriană a României organizată inclusiv de „actori statali” ostili

Cum răstălmăcește ambasada rusă un comunicat MapN despre pericolele la adresa României. Studiu de caz: minele din Marea Neagră

MApN atenționează în legătură cu mai multe ştiri false vizând două proiecte de lege

Partenerii noștri