România furată. De ce nu pedalăm alături de întreaga Europă

Deşi România face parte din cel mai cunoscut traseu de cicloturism din Europa, numit Eurovelo 6, de mai bine de 20 de ani nu reuşim să avem o legislaţie care să permită un lucru banal, marcarea traseelor. Turismul pe bicicletă produce anual 44 de miliarde de euro, mai mult decât turismul de croazieră, chiar. Dar noi nu vedem acest potenţial, nu marcăm drumuri, nu avem semnalizări, ministerele nu dau avize. De ce nu pedalăm alături de întreaga Europă aflăm dintr-un reportaj marca România furată.

EuroVelo 6, cel mai cunoscut traseu din reţeua europeană de cicloturism, are o lungime peste 4.400 de kilometri şi leagă, teoretic, Franţa de România, adică Atlanticul de Marea Neagră, sau fluviile Loara şi Dunărea.

Eurovelo 6 traversează Franţa, Elveţia, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România.

Intrarea în ţara noastră se face pe la Vidin şi merge de-a lungul Dunării până la Constanţa, traversând ca şi oraşe principale Drobeta-Turnu-Severin, Craiova, Alexandra, Giurgiu, Călăraşi, Slobozia, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

Dacă în restul Europei traseele de cicloturism sunt semnalizate, marcate şi au infrastructură bine pusă la punct, în România totul este în curs de dezvoltare. Iar lucrurile sunt aşa de mai bine de mai bine de 20 de ani.

„Reporter: Există vreo statistică care să arate cât pierde România pentru că nu avem infrastructură pentru practicarea turimsului pe două roţi?

Bogdan Tomoiagă - secretar de stat al Ministerului Turismului: Aş vrea să văd o statistică, care să îmi arate cât câştigă România după promovarea acestui proiect de act normativ şi după ce fenomen o să ia amploare.

Jesus Freire, Federaţia Europeana de Ciclism: Este important ca Eurovelo să fie dezvoltat în România, pentru că este o foarte bună sursă de venituri, de locuri de muncă și de oportunități de afaceri pentru țară, pentru că ar aduce bicicliști turiști din toată Europa, mai ales din piețele de lângă România, cum ar fi Austria sau Germania, care ar veni să descopere România, într-un mod sustenabil, încet și frumos. Romania are un peisaj impresionant si atractiv, iar principala atracţie este Delta”.

Mircea Crisbăşanu este unul dintre ghizii la care apelează turiştii străini când vor să descopere ţara noastră pe două roţi.

„Mircea Crisbăşanu, Cycling Romania: Procesul ăsta de planificare a unei călătorii pe bicicletă în România este cu atât mai dificil pentru străini. Este greu pentru români să găsească informaţie bună, de bază, de încredere pentru să zicem o anumită destinaţie în România, dar apoi pentru un turism străin

Reporter: Cam odată la cât timp organizezi grupurile acestea de turişti?

Mircea Crisbăşanu, Cycling Romania: Tururi lungi facem cam 4-5 tururi lungi pe an, adică de o săptămână.

Reporter: Cum este România pe partea aceasta de trasee de biciclete? Cum e să fii turist pe două roţi?

Marian Ivan, Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România - OPTAR: Unii sunt pasionaţi de tehnologie şi stau cu GPS-ul pe ghidon şi tot reuşesc să se rătăcească, în timp ce alţii se orientează mai bine şi preferă hărţile clasice.

Iulia Mironov, ciclista: Când am fost în tur, atunci de vreo trei săptămâni, 2011, nu cu voi, cu Artur, vreau să zic că aveam trei hărţi şi pe fiecare hartă arăta cu totul altceva. Deci, a fost o dilemă pentru noi. Până la urmă am spus - pe unde? Hai, pe aici. Aşa mergeam, pe cuvânt. (...) Dar, ne-am descurcat. Totul e să treci mai departe.

Iuliana: Vezi străni. De obicei când mergi ne întreabă eşti străni.

Marian: Exact. Pe noi ne întâmpină cu "Hi"!

Gaby: Când le vorbim în română - aaaa

Iulia: Ne-am dus noi noaptea şi pedalam şi pedalam ). Aproape de Urziceni ne opreşte poliţia şi cică: "Hello! Hello!" Ne întreabă în engleză "Unde vă duceţi?", iar noi: "Suntem români!". "A, bine, ziceţi aşa, ca sa vorbim mai pe româneşte".

Jesus Freire , federaţia europeana de ciclism: „E de lucru în România, mai ales din perspectiva noastră, pentru că noi, Federația Europeană de Ciclism, coordonăm EuroVelo la nivel european. Este foarte important pentru noi să avem un centru național de coordonare în fiecare țară europeană. Deci este foarte important ca în România autoritățile publice sau participanții să lucreze împreună, pentru a dezvolta turismul pe bicicletă, ciclismul și Eurovelo”.

Anual, cele 15 trasee EuroVelo, care au o lungime totală de peste 70.000 de kilometri, sunt traversate de peste 2.3 miliarde de turişti pe două roţi. Nemţii, francezii şi britanicii fac cele mai multe excursii cu bicicleta. La polul opus se află ciprioţii, estonienii şi luxemburghezii. Românii sunt şi ei în coada clasamentului.

Marian Ivan, OPTAR: „De multe ori ne dorim să plecăm din Bucureşti pe bicicletă, să ne întorcem, însă în jurul oraşului pădurile seamănă, cam acelaşi lucru. Şi atunci mai rămân turele la munte, odată pe an începem să facem Dobrogea şi doar cu Iulia am ieşit pe Eurovelo - Franţa am fost.

Iulia: A fost o tură excepţională din multe puncte de vedere şi nu se compară. Traseele, ce au ei pe acolo. Ei au foarte multă arhitectură, a fost bine conservată. Ăla este atuu-ul lor de fapt. Natura bine îngrijită şi arhitectura”.

Radu Mititean, de la Clubul Cicloturism Napoca: „În România suntem cu nişte punctate, sunt în stadiul de idee. Suntem cam în ultimul eşalon, în schimb, până acum câţiva ani cumva ne linişteam cu ideea că lasă că nici bulgarii nu stau mai bine, ei bine între timp lucrurile s-au mişcat în Bulgaria şi acum chiar rămânem codaşii Europei.

Nu avem încă trasee marcate şi ca să avem şi noi ar trebui să existe şi o bază legală pentru că altfel e mereu problema cu administratorii drumurilor - Ce faci aici? Ce sunt semnele acestea? Şi aşa mai departe”.

Bogdan Tomoiagă - secretar de stat al Ministerului Turismului: „Doar începând de anul trecut am pus în operă un proiect de act normativ care are ca specific şi ţintă clară dezvoltarea cicloturismului. Avem un aviz negativ din partea ministerului de interne, asta nu înseamnă că actul normativ este într-o stare de ... într-o situaţie de blocaj”.

Radu Mititean, de la Clubul Cicloturism Napoca : „Sunt mai bine de 20 de ani de când organizaţiile de biciclişti din România încearcă să convingă autorităţile române să rezolve şi mica problemă legislativă ca să putem şi noi marca trasee cicloturistice.”

Horaţiu Pop, comisar şef de Poliţie: „Infrastructura rutieră în România este deficitară, nu protejează această categorie de participanţi la traficul rutier, după cum ştiţi şi dumneavoastră, lipsa autostrăzilor şi toate drumurile naţionale sau majoritatea drumurilor naţionale au o singură bandă de circulaţie pe sens, ori stabilirea unor trasee cicloturistice marcate, prin care să determini turiştii să circule în paralel pe partea carosabilă cu tirurile sau cu vehiculele de transport marfă ar conduce la risc sporit de producerea accidentelor de circulaţie”.

Datele oficiale arată că de la începutul lui 2010 până la finalul lui 2017 numărul bicicliştilor care au fost implicaţi în accidente rutiere s-a dublat. 201 - 658 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2011 - 763 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2012 - 925 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2013 - 916 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2014 - 994 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2015 - 1185 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2016 - 1131 accidente în care au fost implicaţi biciclişti, 2017 - 1124 accidente în care au fost implicaţi biciclişti. Din numărul total de accidente grave înregistrate în România în aproape 10% din ele erau implicaţi şi biciclişti ( - 71.625 numărul total de accident grave, din care în 7.696 accidente erau biciclişti)

Horaţiu Pop , comisar şef de Poliţie: „Noi ca instituţie de siguranţă (...) suntem de acord cu realizarea unor trasee cicloturistice numai în condiţiile separării traficului pentru biciclişti de traficul rutier. Şi aceasta implică în mod clar realizarea unor piste pentru biciclişti”.

Constantin Corbu, primarul din Grădiştea, judeţul Călăraşi a înţeles potenţialul turistic pe care îl are comuna sa, situată pe malul Dunării. În 2015 a inaugurat o pistă de biciclişti de peste 5.6 kilomteri. Odată ajunşi aici, turiştii pot vizita situri arheologice, parcuri tematice şi Biserica "Sf. Ierarh Nicolae Rasa".

Constantin Corbu – primar în Grădiştea, Călăraşi: „Totuşi nu se vede acel aflux pe care ni l-am fi dorit pentru că nu avem completată în totalitate infrastructura şi utilităţile. Deci, vor să doarmă - încă nu au unde. De multe ori i-am adus la mine acasă să doarmă.

Această pistă de biciclişti ea este o bucată dintr-un Ocean, pentru că e făcută numai pe teritoriul comunei Grădiştea”.

În Grădiştea nu există hoteluri sau pensiuni, dar turiştii pot poposi acasă la Ilie Tilpeanu.

Ilie Tilpeanu - medic veterinar: „În această livadă, pe un gazon tuns ei şi-au instalat corturile oameni din Franţa, din Germania. În ultimii trei ani am avut câte o familie două care s-au informat, au oprit, au solicitat. Nu le-am cerut bani pentru că am vrut să promovăm.

Eu cu soţia ne-am ocupat de o masă aşa tradiţională legată de zonă - peşte, pasăre şi fructe din copac. Ei au venit în perioada când erau caisele coapte, în perioada iunie, iulie cam în perioadele astea, au servit caisele la noi, mere şi prune (...) Direct din pomii ăştia, din livada noastră”.

Dar, pista de biciclişti din Grădiştea nu ajunge până la malul Dunării. Până acolo mai sunt 12 kilometri. O parte din drum este impracticabil, dacă nu ai o maşină de teren.

„Reporter: Pe aici ar trebui să treacă turiştii, nu?

Constantin Corbu, primarul comunei Grădiştea: Pe aici ar trebui să vină la malul Dunării. (...) Uitaţi-vă cum arată - un dig de pământ neprofilat,.învechit, cu zone tasate , cu zone distruse, pentru că pe el se accesează şi zona forestieră care se află între dig şi Dunăre... Aici trebuie infrastructură, să faci piatră şi să găseşti soluţii pentru a fi accesată şi zona forestieră, cât şi zona de baltă. (...) Considerăm că investiţia este destul de mare şi nu avem ce să le oferim, decât peisajul, dar trebuie să le oferim şi pensiuni şi tot ce trebuie pe traseu”.

Soluţiile nu vin nici de la Consiliul Judeţean.

Marius Fulga, manager public la CJ Călăraşi: „O colaborare cu autorităţile centrale e necesară pentru că obiectivele majore nu se pot face prin proiecte mici. Regiunea Dunării trebuie privită ca o regiune separată, nu ca o regiune administrativ teritorială separată, dar ca o regiune de exploatare a turismului şi a comerţului. Şi dacă vrem să dezvoltăm această regiune, trebuie să o privim integral, nu trebuie să o privim doar pe segmente mici - judeţe sau ţări”.

Cicloturismul aduce anual încasări de peste 44 de miliarde de euro. Cei mai mulţi bani îi încasează Germania (11.37 miliarde de euro), urmată de Franţa (7,49 miliarde de euro), Marea Britanie (2.83 miliarde de euro), Suedia (2.58 miliarde de euro) şi Olanda (2.57 miliarde de euro). Turiştii cheltuie cei mai puţini bani în Cipru (0.01 miliarde de euro), Luxemburg (0.01 miliarde de euro) Estonia ( 20 milioane de euro), Lituania (90 milioane de euro) Portugalia (140milioane de euro). În România, cicloturismul şi serviciile conexe aduc venituri în valoare de 180 milioane de euro. În banii ăştia intră cazarea, mâncarea sau chiria echipamentelor şi alte cheltuieli.

Radu Militean, de la Clubul Cicloturism Napoca: „În ţări precum Austria de-a lungul Dunării se trăieşte din clicloturism. Sunt lanţuri de hoteluri, de pensiuni, de restaurante, de servicii în care cea mai mare parte din clienţi sunt cicloturişti. Sau, exemplul Elveţiei în care a fost prima ţară europeană care şi-a făcut o reţea naţională de trasee cicloturistice marcate, cu ghiduri, cu hărţi, cu centre de informare - tot pachetul integral. În trei ani au ajuns ca veniturile din turismul pe bicicletă să depăşească veniturile din turismul de ski de iarnă”.

Marian Ivan, Optar – EuroVelo: „Un specific al traseelor este - nimic stabilit, bătut în cuie. Este de fapt o colaborare între autorităţile centrale şi autorităţile locale şi în momentul în care autorităţile locale înţeleg importanţa unor astfel de trasee pot decide modificarea traseului, turiştii alegând să ocolească poate 10, 50 poate 100 de kilometri în plus, dacă ştii să îi atragi”.

Bogdan Tomoiagă - secretar de stat al Ministerului Turismului: „Activitatea de cicloturism nu a fost reglementată prin intermediul unui proiect de act normativ şi asta nu ne oferă nouă posibilitatea ca instituţie publică centrală să putem să promovăm acest tip de turism”.

Constantin Corbu - primar Gradistea Călăraşi: „A face ceva este un proiect să zicem la nivel judeţean. Proiectele la nivel judeţean dacă le transferi primarilor - ei spun aşa - Asta e la noi în România, modul de gândire: "Dacă fac eu pistă în zona comunei Grădiştea, îmi aducea ea voturi? Nu îmi aduce voturi, pentru că cetăţeanul meu nu se foloseşte de pista de la malul Dunării". Şi atunci ar trebui transpusă, din punctul meu de vedere, în programe judeţene sau naţionale”.

Mircea Crisbăşanu: „Cred că asta ne omoară – aşteptarea după autorităţi (...)Important e ca noi să facem ceva în direcţia asta.

Organizăm tururi ghidate la cramele din zonă. În anii trecuţi am făcut şi 6 zile pe bicicletă - vizite la crame, în care am făcut degustări, în care ne-am bucurat de peisajele foarte frumoase, de oamenii foarte frumoşi ai locului”

Radu Militean, de la Clubul Cicloturism Napoca: „Inclusiv Clubul de Ciloturism Napoca din care activez, a făcut rost de finanţări internaţionale inclusiv pentru marcarea primei bucăţi din traseul cicloturistic al Dunării în România era promisiunea fermă (...) de la autorităţi că în câteva luni se rezolvă (...) în final banii au fost daţi înapoi.”

Mircea Crisbăşanu: „Noi avem o iniţiativă în care încercăm să punem la punct şi din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere al conţinutului al unui site de cicloturism care o să ofere informaţii în acest sens, în general pentru turiştii străini”.

Toate aceste iniţiative sunt private, vin de jos, vin de la oamenii simpli care vor schimbare.

Radu Militean, de la Clubul Cicloturism Napoca: „Oficial, se trage de timp cu toate pretextele imaginabile de către anumite ministere. Este clar că nu există o voinţă politică la nivelul anumitor autorităţi. Unii oameni se pare că văd lumea înconjurătoare doar prin parbrizul maşinii sau în ecranul televizorului şi atunci, cumva, turismul pe bicicletă nu este dorit”.

Jesus Freire, federaţia europeana de ciclism: „Înțelegem că în România ce avem de făcut este să colaborăm cu autoritățile publice, cu organizațiile de ciclism, cu federația de ciclism, etc., pentru a putea dezvolta Eurovelo. Deci, posibilitatea este acolo, dar lucrând împreună, cred că putem ajunge să dezvoltăm Eurovelo în România în timp foarte scurt”.

Marian Ivan, OPTAR: „În general să mergi cu bicicleta înseamnă să vezi lumea pe îndelete, să ai timp să... îţi oferă, chiar dacă mulţi merg cu maşina, au senzaţia că au o oarecare libertate. Pe bicicletă este cu totul şi cu totul altceva.”

Diana Pavlenco, ciclista: „Îţi trebuie puţină timp să intri în ritmul vieţii de aici. Comparativ cu Europa, în România lipsesc facilităţile, nu sunt toalete, nu sunt locuri de campare, dar la finalul zilei rămânem cu nişte amintiri frumoase.”

Florentina Lăpuşneanu, ciclista: „Primul impact este partea negativă în care stai cu teamă să nu te loveşti de maşini”.

Sandina Hritcu, ciclista: „E altceva. E frumos, aer liber, aer curat, prieteni. E minunat Cine nu a făcut-o până acum să o facă, că nu va regreta”.

FOTO: Getty Images

• Etichete:
• turism
• romania furata
• ciclism romania
• trasee ciclism
• legi ciclism romania
• trasee cicloturism
• asociatii ciclism
• politie rutiera ciclism
• infrastructura ciclism

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei