Școli din Bihor fără niciun promovat la Evaluarea Națională
"Zero" a stat scris la rubrica "elevi promovaţi" la Evaluarea Naţională în cazul a nouă şcoli din Bihor. În timp ce unii absolvenţi nici măcar nu s-au prezentat la examen, cei care s-au aşezat în bănci nu au luat nota minimă cinci. Cei mai mulţi nu şi-au făcut probleme: dascălii spun că aceştia urmează, de regulă, cursurile unor şcoli profesionale. Iar în acest caz nu e nevoie de promovarea testului final de ciclu gimnazial.
Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant
Avarie majoră în Craiova. Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă și căldură, în timp ce activitatea Uzinei Ford a fost sistată brusc
Deca, despre „camera de detenție”: E un spațiu în care și până acum școlile îi puteau separa pe cei care deranjează ora de colegii lor
O grenadă a fost găsită la poarta casei Andreei Tonciu
Surse: Programul „Masă caldă” în școli s-ar putea amâna
Copiii din Israel vor învăța de acasă
Un primar a participat la 17 festivități de deschidere a anului școlar
Ar putea fi o soluție reintroducerea exmatriculării în cazul „copiilor-problemă”? Ce spun părinții
Magazinul clasei, soluție de a-i aduce pe copii la școală
La școala din Haieu, județul Bihor, din cei 11 candidați înscriși la Evaluarea Națională, opt nici măcar nu s-au prezentat. Ceilalți au obținut note sub cinci, dar acest lucru nu a contat pentru ei, spun dascălii. Elevii s-au înscris la școli profesionale unde nu contează testarea de la sfârșitul clasei a VIII-a.
"- Toată lumea doreşte să fie ospătar, bucătar şi atunci mulţi dintre ei optează pentru şcolile profesionale exact pentru a ajunge cât mai repede la o meserie şi a avea cât mai repede acces la un salariu.
- Aceşti copii, cât termină clasa a VIII-a, ştiu să citească şi să scrie?
- Da, da, în totalitate", susţine Viorel Bucur Potre, directorul școlii din Sînmartin.
Sociologii sunt de părere că de vină pentru eșecul copiilor este sistemul de învățământ, la care se adaugă situația financiară a acestora.
"Vina este, în principiu, a sistemului care furnizează resursa publică, adică învăţământul public care ar trebui să aibă grijă să aloce cadre didactice de calitate şi resurse financiare şi materiale de aşa natură încât cei care au mai mare nevoie de educaţie de calitate să beneficieze de aceasta", consideră sociologul Adrian Hatos.
În cazul în care elevii urmeazã cursurile unei școli profesionale din Oradea, ei primesc 200 de lei de la firma unde vor face practica și 200 de lei de la administrația locală.
"Un învăţământ tehnic, în anumite condiţii, este mult mai avantajos, odată prin prisma faptului că învăţământul acesta durează trei ani. La sfârşitul celor trei ani au o diplomă care este atestată universal. Terminarea celor trei ani nu îi împiedică să-şi continue studiile; pot în paralel să şi muncească, să-şi continue studiile, au posibilitatea să-şi înceapă propria lor afacere", explică Alina Silaghi, directorul Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea.
"Tinerii aceştia din categorii mai ales vulnerabile doresc rapid o meserie şi un loc de muncă, asta este logic şi raţional din punct de vedere economic, nu pot să-şi acopere costurile unor studii de lungă durată", a precizat Adrian Hatos.
În Bihor, rata de promovabilitate la Evaluarea Națională este de aproape 70%. Nouă școli din județ nu au avut niciun elev care să treacă testarea de final de gimnaziu.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News