Editorial Vladimir Putin – nici lider, nici președinte. Dar un dictator sângeros
Realitatea paralelă pe care o construiesc, o întrețin și o distribuie autoritățile de la Kremlin readuce în atenția tuturor o discuție veche pe care de-a lungul istoriei au abordat-o mai toți învățații lumii – cea a societăților libere și a celor în care domnește dictatura. Este o temă care în vremuri de pace pare a fi doar una rezervată filosofilor și politologilor, dar care în vremuri de război apare ca una fundamentală pentru întreaga societate, pentru fiecare dintre noi.
Între formulele concise care surprind diferențele dintre o țară a libertăților și una aflată sub dictatură se regăsește și acest citat cu origine incertă și care este deseori atribuit în mod eronat lui Thomas Jefferson, unul dintre „părinții fondatori” și al treilea președinte al SUA: "When the government fears the people, there is liberty. When the people fear the government, there is tyranny." Dacă guvernanții, autoritățile în general, răspund în fața populației pentru ceea ce fac, dacă țin cont de opinia publică, atunci suntem într-o țară liberă. Dacă, în schimb, oamenilor le este frică mereu de autorități, dacă guvernanții suprimă orice critică și bagă protestatarii și oponenții în închisori sau chiar îi ucide, atunci suntem într-o țară în care s-a instalat dictatura.
Este limpede pentru tot mai multă lume că Vladimir Putin nu mai poate fi numit „președinte” al Rusiei, el este un dictator cinic și sângeros. De altfel, una dintre legendele șahului mondial, Garry Kasparov, care i s-a opus în Rusia lui Vladimir Putin, denunța exact acest lucru, că oamenii nu ar trebui să îl numească pe Putin „președinte”, ci dictator. Vladimir Putin conduce Rusia mimând regulile democratice, ucigându-și oponenții și criticii, strivind orice adversar.
În 2008, după primele două mandate de „președinte”, a făcut rocada cu premierul de atunci Dmitri Medvedev, iar în 2012 a redevenit în funcția supremă, a modificat constituția rusă și a mărit mandatul la 6 ani. În 2024 ar încheia practic al patrulea mandat, dar după ce în primăvara anului 2021 a promulgat o altă lege care modifică constituția și îi permite să candideze din nou, Vladimir Putin și-a asigurat practic funcția de șef al statului până în 2036. Or, o asemenea modificare a regulilor pentru ca un om să rămână la putere nu este posibilă într-o țară democratică.
Un lider longeviv nu este o dovadă de eficacitate, dimpotrivă. Aflat la finalul celui de-al doilea mandat de președinte al SUA, Barak Obama era întrebat câți lideri ai țărilor lumii sunt ”completely out of their minds”. Obama aprecia cu umor că sunt suficienți, dar a adăugat repede că observase un lucru, și anume cu cât cineva rămânea tot mai multă vreme în funcție, cu atât mai mari erau riscurile ca acei lideri să piardă contactul cu realitatea și să ajungă total nefrecventabili. Cu alte cuvinte, era o legătură invers proporțională între lungimea mandatelor în funcția supremă în stat și capacitatea rezonabilității liderilor longevivi.
Așadar, este cazul să nu ne așteptăm deloc la vești bune de la Vladimir Putin, ci să ne pregătim pentru ce este mai rău. Dacă până recent poate mai avea doar alura unui lider autoritar și agresiv, după 24 februarie tot mapamondul îl poate observa în lumina adevăratei sale naturi, un dictator și un criminal sângeros care trăiește captiv în propriile ficțiuni și care nu are niciun scrupul să arunce în aer pacea mondială.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News