Pastila de limbă | „A căra apă cu ciurul” și alte expresii care conțin cuvântul „apă”
După ce scriitorul Radu Paraschivescu a vorbit despre o serie de expresii construite în jurul focului, al aerului şi al pământului, a venit rândul apei, ultimul dintre cele patru elemente fundamentale. E momentul, aşadar, să treacă în revistă câteva expresii care au în componenţă substantivul „apă”.
DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale
O conductă principală de apă din Târgu Jiu a fost avariată
Oamenii din Gaza au stat la cozi uriașe pentru apă la o clădire ONU
Comuna în care oamenii au apă doar o dată la trei zile. Situația se repetă în fiecare an
Fenomen spectaculos la Techirghiol, unde apa lacului a devenit roz
Apa poate fi periculoasă pentru organism dacă stă prea mult la soare
Lista alimentelor recomandate pe timp de caniculă
Apă cu porția în plin val de caniculă, în mai multe localități din Dolj
Lacul-fantomă din Gorj
Radu Paraschivescu: Prima dintre aceste expresii este „a căra apă cu ciurul”. Ciurul fiind o unealtă de cernut, prin care apa trece în voie, este limpede că expresia în cauză înseamnă a desfăşura o activitate inutilă, contraproductivă, sau chiar a pierde timpul. Iată şi un enunţ exemplificator: „Fii atent la Sorin, tocmai pe vântul ăsta s-a găsit să măture frunzele din curte. Asta înseamnă să cari apă cu ciurul.”
O expresie cunoscută şi pe care o folosim frecvent este „a spune (a şti) ca pe apă”. Sensul expresiei indică învăţarea la perfecţie a unei poezii, a unui rol dintr-o piesă de teatru sau a unei lecţii pentru şcoală, ca în enunţul „La serbarea de sfârşit de an, Alina nu s-a făcut de râs. Dimpotrivă, a spus poezia ca pe apă.”
Dacă sensul expresiei de adineauri a fost pozitiv, expresia care urmează are o conotaţie negativă. Este vorba de expresia „a nu avea după ce bea apă”, care indică o stare de pauperitate extremă a cuiva şi este echivalenta expresiei „a fi sărac lipit”, ca în exemplul „După trei ani fără serviciu, Nelu a început să-şi vândă diverse lucruri de prin casă. E vai de capul lui, nu mai are după ce bea apă”.
O expresie întrebuinţată frecvent atât în scris, cât şi în exprimarea verbală este „a se îmbăta (sau «a nu se îmbăta») cu apă rece”. Sensul acestei expresii vorbeşte despre naivitate şi candoare în cazul unui enunţ afirmativ, respectiv despre realism în cazul unui enunţ negativ. Să exemplificăm: „Mihai e un om al elanurilor şi îmbrăţişează orice iniţiativă nouă, chiar dacă nu are şanse de reuşită. Ăsta e genul lui, îi place să se îmbete cu apă rece”. Acesta a fost enunţul afirmativ. Cel negativ sugerează, cum spuneam, realism, simţ practic şi rezonabilitate: „George e un tip lucid, care ştie că nu tot ce zboară se mănâncă şi căruia nu-i place să se îmbete cu apă rece”.
Foarte interesantă este expresia „a sorbi pe cineva într-o lingură de apă”, pe care nu ţin minte s-o fi auzit în exprimarea de zi cu zi. Este vorba de o formulare pronunţat literară, a cărei semnificaţie este „a plăcea foarte mult pe cineva”. Expresia se înrudeşte până aproape de suprapunere cu expresia „a pierde pe cineva din ochi” sau „a sorbi din ochi pe cineva”. Prin urmare, dacă-ţi place foarte mult o persoană, poţi s-o sorbi fie din ochi, fie într-o lingură de apă. Iată şi un exemplu: „Silviu se tot foia pe lângă Mirela, doar-doar l-o băga şi ea în seamă. Îi căzuse cu tronc de când o văzuse, ai fi zis că e gata s-o soarbă într-o lingură de apă”.
În ceea ce priveşte expresia „a băga pe cineva la apă”, ea înseamnă a pune pe cineva într-o situaţie foarte complicată sau a face pe cineva să suporte consecinţe neplăcute. Mai trebuie spus că aceste consecinţe pot să însemne chiar şi ani de închisoare, ceea ce înseamnă că „a băga la apă” e uneori totuna cu „a băga la zdup”, ca în exemplul „Sorin nu numai că n-a reuşit să se dezvinovăţească, dar şi-a băgat şi complicele la apă”.
Tot o expresie celebră - şi folosită cu asiduitate în viaţa noastră politică din ultimele decenii - este „a minţi de îngheaţă apele”. Expresia nu vorbeşte despre minciuni mărunte şi neimportante, ci despre minciuni gogonate, cărora doar un candid ar putea să le dea crezare. Cum însă e plin pământul de candizi, se vede treaba că mincinoşii nu vor rămâne niciodată fără muşterii. Iată şi un exemplu de folosire a expresiei amintite: „Am vrut să văd cu ce scuză vine, însă după un minut mi-am dat seama că minţea de îngheaţă apele”. Cei care se ocupă cu acest fel de fardare a realităţii sunt uneori oameni despre care se spune că „mint cum respiră”. Adică la fel de des. Şi la fel de uşor.
Dat fiind că expresiile formate în jurul cuvântului „apă” sunt mai numeroase decât cele formate în jurul celorlalte trei elemente, ne vom ocupa de ele şi în ediţia viitoare a „Pastilei de limbă”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News