Cum a fost Klaus Iohannis "tot timpul pe fază" și a blocat capturarea statului de către PSD
În primul mandat de președinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD și a prevenit transformarea țării într-un stat mafiot la cheremul grupării Dragnea.
Președintele Klaus Ioahnnis a folosit toate pârghiile constituționale în războiul permanent pentru apărarea statului de drept de asaltul PSD. Social-democrații au câștigat detașat alegerile parlamentare din 2016 (45,6%) și, împreună cu aliații lor, au avut, până de curând, o majoritate solidă în Legislativ. În urma rezultatului alegerilor, șeful statului a fost obligat să coabiteze cu trei guverne PSD. Klaus Iohannis este primul președinte al României care a avut pe întreg mandatul său o majoritate parlamentară ostilă.
Mașinăria PSD de mutilat legile justiției s-a pus imediat pe treabă, elaborând ordonanța 13 privind amnistia și grațierea. Constituția îi dă dreptul președintelui să participe la ședințele de Guvern, iar șeful statului a ajuns intempestiv la ședința Executivului și a vorbit despre cei „doi elefanți", solicitând ca cele două acte normative să nu fie adoptate. Premierul Sorin Grindeanu a dat înapoi, dar PSD a aprobat ordonanța într-o altă ședință de guvern, de data aceasta ținând secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Președintele a folosit ca armă presiunea opiniei publice, ieșind în stradă alături de sute de mii de români indignați de nesimțirea guvernanților. În cele din urmă, Guvernul PSD a abrogat ordonanța 13.
Blocarea legilor în favoarea infractorilor
Primul succes al președintelui și al românilor a fost urmat de altele. PSD a schimbat forma de acțiune, modificând legile în Parlament, dar fondul a rămas același: încercarea de a opri lupta anti-corupție. Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae, Cătălin Rădulescu au lucrat la foc continuu, ciopârțind legile justiției, Codul Penal, Codul de procedură penală, legea ANI. Alte legi votate de PSD riscau să afecteze stabilitatea financiară a României.
Ofensiva PSD având ca țintă dezmembrarea statului de drept a fost blocată de președintele Klaus Iohannis și PNL. Constituția îi oferă președintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi și Klaus Iohannis și-a exercitat această atribuție de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului președinte. Klaus Iohannis a luat astfel de decizii pe baza unor analize temeinice făcute de juriștii de la Cotroceni.
Tot pe baza unor analize juridice, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu 75 de acte normative aprobate de majoritatea parlamentară. În perioada 2015 – august 2019, președintele Iohannis a avut 75 de sesizări ale CCR, dintre care 52 admise, 20 respinse, trei aflate în lucru. Anterior, fostul președinte Traian Băsescu a avut în 10 ani de mandat 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse și 14 admise. Dincolo de cantitate, e importantă calitatea actelor normative: multe dintre ele veritabile cecuri în alb pentru infractori.
Referendum pe justiție
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția prin intermediul Consiliului Europei, în privința modificărilor aduse Legilor justiției și Codurilor penale. Comisia de la Veneția a propus mai multe modificări ale actelor normative.
Președintele Klaus Iohannis a convocat, potrivit atribuțiilor constituționale, Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale și introducerea posibilității sesizării CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările care au un mesaj clar pentru apărarea independenţei justiţiei, întărirea statului de drept și continuarea luptei anticorupţie. La propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii, pe care PSD o ținea la sertar.
Bazându-se pe prevederile constituționale și pe deciziile CCR, Klaus Iohannis a respins propunerile PSD pentru ministere care nu respectau condițiile profesionale sau legale pentru numire: Sevil Shhaideh ca prim-ministru, Titus Corlățean ca vicepremier la Parteneriate strategice, Mihai Fifor, Lia Olguța Vasilescu sau Mircea Drăghici la Transporturi, Ilan Laufer la Dezvoltare, Liviu Brăiloiu la Românii de pretutindeni, Oana Florea la Fonduri Europene sau Eugen Nicolicea la Justiție.
România normală
În primul mandat, Klaus Iohannis a stopat anormalitatea, reprezentată de încercările repetate ale PSD de a-i scăpa pe infractori de justiție și a de a promova demnitari incompetenți. În al doilea mandat, Klaus Iohannis va trece la construirea "României normale", împreună cu o majoritate parlamentară clădită în jurul PNL.
România normală este țara pe care ne-o dorim cu toții, o țară în care îți dorești să trăiești și să te întorci, o țară în care lucrurile funcționează așa cum ar trebui, o țară în care civilizația și respectul devin regula de zi cu zi, o țară în care să te poți bucura de servicii publice de calitate -de la educație, sănătate până la transport- și în care poți să-ți faci un rost în viață prin muncă cinstită.
O Românie normală este o țară condusă de politicieni și funcționari publici cinstiți, respectați și integri, aleși sau promovați în baza competențelor dovedite, care au conștiința serviciului public pentru care au fost aleși sau angajați.
România normală înseamnă o Românie europeană, în care guvernul pune pe primul loc interesele și așteptările celor mulți și nu prioritățile propriei clientele. O Românie în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. Unde guvernele aplică ce scrie în programul de guvernare cu care vin în alegeri și nu impun decizii pentru infractori, așa cum s-a întâmplat în ultimii trei ani. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori înainte de termen și unde nu se intenționează eliberarea marilor corupți.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News