Exclusiv Bătălie electorală pentru cetatea lui Burebista la doar 20 km de București. Situl de la Argedava nu apare în PUZ la Mihăilești

La doar 20 km sud-vest de București, cândva, cu foarte mulți ani în urmă, domnea „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii Traciei şi stăpân peste tot ţinutul de dincolo şi de dincoace de fluviu”. Manualele de istorie îl identifică pe acest rege sub numele de Burebista, iar istorici antici, precum Strabon, susțin că regatul acestuia se întindea de la Marea Neagră și până unde este astăzi Slovacia, respectiv de la Munții Carpați și până la Munții Balcaniei. Capitala regatului aflat sub domnia lui Burebista era, spun studii recente, la Argedava. O cetate aflată astăzi sub o movilă mare de pământ și gunoi, foarte puțin cercetată de arheologi, pe teritoriul localității Mihăilești, satul Popești, la doar 20 km de București.

Mihăileștiul este astăzi, asemenea tuturor localităților din România, în campanie electorală. Lupta politică pentru conducerea orașului cu mai puțin de 8000 de locuitori nu este însă ca la București sau ca la televizor. Doar doi candidați s-au înscris în cursa pentru cetatea lui Burebista: unul de la PSD, celălalt de la PNL.

Actualul primar al comunei, Mihai Dobre, candidează azi din partea PSD, însă la precedentele alegeri a câștigat alegerile din partea PNL, el având și alte două mandate, începând cu 2008, de primar PSD.

Contracandidatul liberal Adrian Gâjâilă a fost viceprimar și vicepreședinte PNL Mihăilești, iar în ultima sa declarație de interese spune că în noiembrie 2023 era președintele filialei PSD Mihăilești.

De altfel, singurele dovezi concrete de „luptă politică” sunt afișele de pe cele două panouri electorale, din lemn, amplasate unul în fața primăriei, iar celălalt, peste drum, lângă o cârciumă și-un „spațiu de închiriat”.

Ar mai fi câteva afișe, nu multe, care au fost lipite, în mod egal, dar ilegal, pe geamurile celor câteva magazine de pe strada principală: Mihai Dobre (PSD) zâmbește din vitrinele a trei măcelării, iar Adrian Gâjâilă tronează pe grătarul de mici și pe pereții cârciumii principale. 

Deschide galeria foto

,

Dezbaterea de idei, proiecte și promisiuni lipsește la Mihăilești. Ambii candidați au organizat zilele trecute câte un marș de forță cu sute multe de susținători pe străzile principale din localitate. Exceptând culoarea tricourilor (unele roșii, altele albastre) și numele scandate, ambele evenimente au fost, practic, identice. 

I-am căutat pe ambii candidați și-am încercat să stăm de vorbă cu ei. Atât Mihai Dobre (PSD), cât și Adrian Gâjâilă (PNL) ne-au refuzat inițial, amândoi invitându-ne să-i căutăm după alegeri. Am insistat, explicându-le că acum e campanie electorală și că acum au ei șansa de a vorbi despre planurile lor pentru administrarea și dezvoltarea unei localități care cândva era capitala unui imens regat.

Secretara primarului, pentru digi24.ro: „Am vorbit cu domnul primar, mai are câteva întâlniri și apoi pleacă la Giurgiu. Am înțeles ce mi-ați spus, i-am explicat și eu v-am dat răspunsul pe care mi l-a dat dânsul”. Pe scurt, un refuz. 

Ceva mai mare deschidere am avut din partea candidatului PNL, Adrian Gâjâilă, care s-a lăsat înduplecat și ne-a oferit câteva minute de conversație. Suficiente pentru a-și expune viziunea.

„Am încercat să am un parteneriat cu actualul primar. Nu s-a putut. Pentru că avem viziuni diferite asupra dezvoltării orașului. Diferența de vârstă din noi și-a spus cuvântul”, susține liberalul Gâjâilă, care precizează că el este născut și crescut în Mihăilești. 

Candidatul PNL: „Turcii și astăzi tremură când aud de cetatea Argedava, de Burebista”

Pentru candidatul liberal nu e foarte clar cine a fost Burebista și nici perioada în care a domnit el peste aceste ținuturi. „Pe bună dreptate, turcii și astăzi tremură când aud de cetatea Argedava, de Burebista, de ceilalți conducători care au locuit aici”, spune Adrian Gâjâilă pentru Digi24.ro.

Facem o paranteză aici pentru a preciza că Burebista a trăit în urmă cu circa 2.100 de ani, mai exact între anii 82-44 î.Hr. Deci cu vreo 1.500 de ani înainte de năvălirile otomane. 

Fostul viceprimar recunoaște că la Mihăilești nu au fost alocate niciodată fonduri pentru cetatea Argedava. Dar promite că, dacă va deveni primar, va monta indicatoare către cetatea ascunsă și va amenaja un magazin de suveniruri.

Să-l ascultăm pe candidatul Gâjâilă: „În orașul Mihăilești avem două puncte de importanță majoră. Unul istoric, cetatea Argedava, și unul cultural, să-i spunem, biserica din Drăgănescu, care este foarte cunoscută la nivel național pentru că este pictată de părintele Arsenie Boca. Diferența dintre cele două este că biserica este vizitată săptămânal de sute de credincioși din toate colțurile țării. Pentru că acolo, după zicala omul sfințește locul, preotul își face datoria cu sfințenie și se vede implicarea sa asupra acelui obiectiv. Cât despre cetatea Argedava, tot așa cum omul sfințește locul, administrația actuală nu și-a aplecat privirea asupra acestui punct de atracție turistică. Și acolo găsiți doar o grămadă mare, o movilă mare, neîngrijită, gunoaie, totul lăsat în paragină. Acolo eu intenționez ca după preluarea mandatului de primar să aloc o parte din buget pentru acel lucru. Să ne ajutăm cu sume suplimentare de la CJ și de la Ministerul Culturii. Și să reîncercăm să aducem la viață cetatea Argedava. Acolo, în primul rând, trebuie montate indicatoarele de orientare, să știi că te duci către situl Argedava. Trebuie curățat acolo, trebuie delimitată zona, trebuie adus și construit, printr-o construcție ușoară, un magazin de suveniruri care să poată să facă aducerea înapoi în timp cu obiecte specifice celor care locuiau acolo la momentul respectiv în cetate. Trebuie făcută o scurtă vorbire despre istoria noastră și despre înțelegerile și pactele care au fost încheiate în cetatea Argedava. Pe bună dreptate, turcii și astăzi tremură când aud de cetatea Argedava, de Burebista, de ceilalți conducători care au locuit aici. Și noi nu facem decât să-i lăsăm să rămână așa…”.

Nona Palincaș, doctor în arheologie: „Avem acolo un sit de o importanță europeană”

Persoana care știe cel mai bine cine a fost Burebista și care-i treaba cu Argedava este Nona Palincaș, doctor în arheologie, cercetător expert la Institutul Vasile Pârvan al Academiei Române. Pe Nona Palincaș o poți găsi adesea în cimitirul din satul Popești, care ține de orașul Mihăilești, acolo unde, de fiecare dată când moare cineva din sat și se fac săpături pentru înhumare, ea e prezentă pentru a salva din dovezile arheologice. Pentru că cimitirul satului se suprapune cu o parte din situl arheologic.

„Am ajuns la convenția asta, că ori de câte ori moare cineva, să mă cheme. Eu mă duc acolo și stau să văd ce pot să fac în cât timp este. Dar nu-mi rămâne mai mult de o zi, o zi și jumătate de lucru (pentru săpături - n.r.). Gândiți-vă că fac asta în al șaselea an deja. Trăiesc cu teroarea că, dacă a murit cineva astă-noapte sau la prânz, sau seara, eu trebuie să fiu prezentă. Sunt singură acolo, pe situl ăla. Eu îi enervez pe ei, ei mă enervează pe mine. E foarte greu. E o situație absolut groaznică”, povestește Nona Palincaș pentru Digi24.ro. 

Pentru ea, situl arheologic de la Argedava este unul de maximă valoare istorică. „Avem acolo un sit de o importanță europeană. Situl acela are vreo 13 etape de locuire. Cel mai cunoscut este pentru etapa sa getică, cu Burebista, înainte și după el. Treaba noastră nu este să facem doar săpăturile. Trebuie să facem si analiza datelor și documentare. S-a adunat o jumătate de secol de material documentar. S-au adunat cu tonele… Și, ca de obicei, n-ai personal, n-ai cu cine, n-ai cu ce, lumea îmbătrânește, totul merge încet”, ne spune Nona Palincaș. 

Eforturile ei de a salva ce se mai poate din fosta cetate a lui Burebista aduc aminte de lupta lui Don Quijote cu morile de vânt.

„România are 1.035 de arheologi și 26.000 de situri înregistrate. E o situație imposibilă”, susține cercetătoarea.

În cazul sitului de la Argedava, lupta este și mai grea, Nona Palincaș lovindu-se de mulți ani de nepăsarea și de nepriceperea autorităților locale și centrale. 

„Situl arheologic nu este trecut în PUZ. Primarul în funcție și-a produs niște planuri, cu un contur al sitului, după capul lui, primarul a încercat să pună conducta de gaze fără asistența arheologică. Partea de nord a satului suprapune o parte a sitului. Și acolo și-a făcut el planul că pune conducta de gaze. Cu ocazia asta am chemat poliția și foarte bine a observat polițista că el îți pune în față un plan, dar planul ăla nu are nici o ștampilă de la Ministerul Culturii”, ne spune Nona Palincaș. 

Nici de la Ministerul Culturii nu vine salvarea. „Sunt două autorități, două linii pe care vine obligația față de sit. Una este administrația locală (primar și primăria) și cealaltă este Ministerul Culturii, care e parte din administrația României și care are la nivel local Direcția Județeană de Cultură Giurgiu. Omul ăla e în al patrulea an de când este în această funcție și el nu pricepe nimic. A ajuns până acolo încât în momentul în care eu am chemat poliția de patrimoniu - pentru că v-am spus primarul încerca să pună conductele de gaz pe două străzi din sit fără asistența arheologică și s-a nimenit să fiu eu acolo la o lucrare în cimitir și să-i văd, am chemat poliția și am oprit lucrările - nu numai că nu răspundea la telefon, dar el era foarte fericit că cineva a făcut reclamație poliției pentru abuz în serviciu pentru că a oprit instalarea conductelor de gaze. În loc să fi fost el cel care să fi preluat de la poliție inițiativa asta și să fi spus că nu aveți voie să puneți conducte fără asistența arheologică. Deci nici el nu apără situl. Iar primarul e ostil pentru că-mi organizează populația să fie supărată pe mine. Pur și simplu, eu încerc să-i lămuresc și pe oamenii aceștia din sat, dar e foarte greu să te înțelegi cu ei. Pentru că eu trebui să vorbesc cu ei în timp ce lucrez. Și nu este profesia mea. Totuși, statul român îl plătește pe directorul Direcției Județene de Cultură să se ocupe de lucrurile astea”. 

La Mihăilești, în fosta cetate a lui Burebista, așteptările oamenilor nu sunt mari. Oamenii vor lucruri simple: un loc de joacă pentru copii, racordare la rețeaua de gaze, locuri de muncă și-o bere gratis în campania electorală.

Iar cei doi candidați fix asta le oferă. Pe 9 iunie 2024 va fi ales ori unul care continuă să nu țină cont de valorile arheologice din localitate, ori altul care vrea să construiască un magazin de suvenituri cu Burebista, spaima turcilor.