Rezultate alegeri europarlamentare. Debutanţi excentrici în PE: un pilot de curse, un fost paraşutist, un influencer pe Instagram
În timp ce atenţia s-a concentrat pe câştigurile extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European, unii candidaţi anti-sistem declaraţi, de stânga şi de dreapta, sunt pregătiţi să îşi ocupe locurile la Strasbourg. Reuters a făcut o selecţie a celor mai exotici legislatori nou aleşi.
Filip Turek
Colecţionarul de maşini şi fostul pilot de curse auto ceh Filip Turek, de la Partidul Automobiliştilor, este un eurosceptic fără reprezentare în parlamentul ceh, care afirmă că apără drepturile şoferilor în faţa politicilor UE privind clima. Acesta a format o coaliţie cu partidul anti-sistem Jurământ, ajungând împreună pe locul al treilea în alegerile europene cu 10,3% din voturi, potrivit News.ro.
Turek, în vârstă de 38 de ani, şi-a văzut popularitatea crescând prin intermediul reţelelor sociale cu imaginea sa de „petrolist” şi cu apelurile sale de a remodela Europa. Însă poliţia a investigat şi fotografii în care a folosit salutul nazist în urmă cu câţiva ani şi alte activităţi care ar putea sugera simpatia sa pentru nazişti. El nu a fost acuzat şi a respins acuzaţiile ca fiind o neînţelegere a unui spirit umoristic de prost gust din trecut.
Marie-Agnes Strack-Zimmerman
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, o cunoscută membră a Bundestagului german şi expert militar, va intra în Parlamentul European din partea partidului său liberal, FDP.
Ea este o susţinătoare fermă a Ucrainei şi l-a criticat în repetate rânduri pe cancelarul german Scholz, partenerul său de coaliţie, pentru că a fost prea ezitant în ceea ce priveşte furnizarea de arme, inclusiv rachetele de croazieră germane „Taurus”. Recent, ea a declarat că Scholz este un „autist care ştie totul”. În vârstă de 66 de ani, a condus o campanie percutantă, criticând-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că a impus prea multă birocraţie şi a reglementat excesiv economia. Ea a cultivat abordarea denumită „text simplu” (Klartext). Sloganul ei pentru campanie a fost „Strack-Zimmermann - un luptător în Europa”.
Maximilian Krah
A fost candidatul principal al partidului său, dar acum Maximilian Krah va trebui să activeze ca independent în Parlamentul European, după ce o serie de scandaluri l-au făcut prea toxic chiar şi pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Un orator talentat, avocatul, în vârstă de 47 de ani, a aparţinut aripii de extremă-dreapta a partidului său, atrăgând atenţia serviciilor de securitate pentru comentariile sale naţionaliste şi islamofobe. Nimic din toate acestea nu i-a împiedicat pe colegii săi de partid să îl aleagă cu o majoritate covârşitoare drept candidatul principal la alegerile europene, dar a fost cu atât mai jenant pentru partidul german cu un patriotism afişat când asistentul său a fost acuzat de spionaj pentru China. Picătura care a umplut paharul a venit atunci când a declarat pentru un ziar italian că nu toţi membrii aripii paramilitare SS a naziştilor au fost oameni răi - ceea ce a determinat Reuniunea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen să rupă legăturile cu AfD.
Petr Bystron
Un alt membru al aripii dure de dreapta a AfD, Petr Bystron, a criticat trimiterea de arme de către Germania pentru a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruseşti. Ulterior, s-a aflat că acest om de afaceri pe jumătate ceh, pe jumătate german, în vârstă de 51 de ani, a fost un obişnuit al unui portal de ştiri de propagandă cu legături strânse cu Kremlinul. Serviciile de securitate cehe au susţinut că acesta ar fi primit bani pentru apariţii. Bystron nu a negat în mod special acuzaţiile, dar a declarat că acestea fac parte dintr-un atac politic la adresa sa.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În timpul pandemiei, el a fost un critic proeminent al politicii de vaccinare, acuzându-i pe „globalişti” că încearcă să „înrobească” oamenii cu „vaccinarea obligatorie”.
Carola Rackete
Poate că partidul său este aproape muribund, dar căpitanul de vas, activista şi ecologista Carola Rackete, în vârstă de 35 de ani, este una dintre cele mai proeminente feţe noi care vor apărea în băncile Parlamentului European. Rackete şi-a petrecut prima parte a vieţii de adult în cadrul unor călătorii de cercetare în Antarctica şi a protestat faţă de defrişări, dar a devenit cu adevărat proeminentă în calitate de căpitan al navei Sea-Watch 3, sfidând autorităţile şi salvând de la înec refugiaţi libieni în Marea Mediterană, pe care îi debarca în porturile italiene. Acest lucru a dus-o pentru scurt timp în arest la domiciliu şi şi-a atras furia politicienilor de dreapta, dar a făcut-o să devină o eroină pentru mulţi dintre cei de stânga, ceea ce a dus la alegerea ei pe listele Partidului Stângii din Germania. Deşi partidul a obţinut mai puţin de 3% din voturi, ea pare să aibă un loc garantat.
Deşi este cunoscută mai ales pentru activitatea de salvare, Rackete a declarat că doreşte să se concentreze în parlament asupra problemelor legate de mediu şi climă, punând accentul pe împărţirea echitabilă a costurilor de adaptare şi de minimizare a schimbărilor climatice între ţările bogate şi cele sărace.
Roberto Vannacci
Roberto Vannacci este un general al armatei italiene care a publicat anul trecut o carte în care denigra persoanele LGBTQ+, migranţii, minorităţile şi feministele. Ideile sale au stârnit indignare din multe părţi, dar au rezonat cu liderul Ligii, de extremă dreapta, Matteo Salvini, care l-a înscris ca principal candidat pentru partidul său.
În cartea sa de succes, Vannacci a pus la îndoială faptul că persoanele de culoare ar putea fi vreodată italiene, chiar dacă s-au născut în ţară, şi a apărat dreptul unei persoane „de a urî”.
În vârstă de 55 de ani, fost comandant de paraşutişti, Vannacci a fost ataşat militar la ambasada Italiei la Moscova. El este anchetat pentru deturnare de fonduri în perioada în care a fost în Rusia, lucru pe care îl neagă. De asemenea, a fost suspendat din armată, fiind acuzat că a discreditat armata prin cartea sa.
Ilaria Salis
Ilaria Salis, o profesoară italiană în vârstă de 39 de ani, a fost reţinută în Ungaria timp de mai bine de un an pentru că ar fi agresat militanţi de extremă dreapta, lucru pe care îl neagă. Cazul ei a stârnit indignare în Italia în februarie, când a fost condusă la o audiere în instanţă cu picioarele şi mâinile legate şi cu un lanţ în jurul taliei. Procurorii cer o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru ea. Profilul său ridicat i-a asigurat un loc pe lista electorală a AVS (Alianţa Verzi-Stânga) şi, în calitate de europarlamentar ales, se bucură acum de imunitate şi trebuie să fie eliberată de Ungaria.
Daniel Obajtek
Director executiv al rafinăriei Orlen, controlată de stat, din 2018 până când partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut puterea în 2023, Daniel Obajtek se confruntă cu mai multe anchete. Procurorii investighează dacă Orlen a redus în mod artificial preţurile la carburanţi înainte de alegerile din 2023 pentru a ajuta PiS şi dacă a vândut active aparţinând companiei poloneze de rafinare Lotos sub valoarea lor pentru a obţine autorizaţia de reglementare pentru o preluare. De asemenea, anchetatorii investighează pierderea a aproximativ 400 de milioane de dolari de către Orlen Trading Switzerland (OTS) în plăţi anticipate. Sub conducerea lui Obajtek, Orlen a achiziţionat editura de ziare Polska Press. Criticii au spus că a fost o încercare a PiS de a obţine mai mult control asupra mass-media, dar Orlen a declarat că a fost o tranzacţie pur comercială.
Obajtek a lipsit de la mai multe audieri programate în faţa unei comisii parlamentare şi nu s-a prezentat pentru a fi interogat la biroul procurorului. El neagă orice abatere.
Grzegorz Braun
Grzegorz Braun, de la partidul polonez de extremă dreapta Confederaţia, a provocat un scandal internaţional în decembrie, când a luat un extinctor de pe un perete din holul parlamentului pentru a stinge lumânările aprinse în cadrul sărbătorii de Hannukah. Ulterior, Braun a urcat pe podiumul din sală, descriind sărbătoarea evreiască drept "satanică" şi spunând că el restabileşte „normalitatea”.
Braun, care a făcut şi declaraţii pro-ruse în trecut, câştigase deja notorietate prin acrobaţii precum aruncarea la coşul de gunoi a unui brad de Crăciun decorat în culorile Uniunii Europene şi ale Ucrainei şi deteriorarea unui microfon în timpul unui discurs al unui istoric al Holocaustului.
Teresa Ribera
Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, în vârstă de 55 de ani, va conduce contingentul de 20 de eurodeputaţi pe care Partidul Socialist l-a păstrat după ce sondajele de opinie au indicat iniţial că partidul de guvernământ se îndreaptă spre o înfrângere severă.
Tehnocrata Ribera a ocupat funcţia de ministru timp de şase ani şi a fost influentă la Bruxelles, unde a fost o susţinătoare a reformei pieţei energetice a blocului. Anul trecut, când Spania a deţinut preşedinţia rotativă a UE, ea a fost o figură cheie la conferinţa COP28 din Dubai. Ea nu a exclus posibilitatea de a ocupa un post la următoarea Comisie Europeană.
În Spania, ea a păstorit o agendă verde ambiţioasă începând din 2018, susţinând o tranziţie mai dură şi mai rapidă către o economie cu emisii zero de dioxid de carbon.
Jorge Buxade
Jorge Buxade, 48 de ani, a condus partidul spaniol de extremă dreapta VOX către o poziţie solidă în alegerile de duminică, aducând numărul de locuri câştigate de la patru la şase. El a fost vocea partidului la Bruxelles în ultimii cinci ani. Performanţa VOX nu a fost la fel de puternică precum cea a altor grupuri de extremă-dreapta din cadrul blocului european şi a fost mai slabă în ceea ce priveşte ponderea în totalul voturilor decât la cele mai recente alegeri la nivel naţional, în iulie anul trecut. Rezultatul partidului a fost considerat însă puternic având în vedere concurenţa din partea influencerului nonconformist Alvise Perez şi a mişcării sale „Petrecerea s-a terminat”, care a obţinut trei locuri.
Buxade face parte din aripa cea mai conservatoare a VOX, al cărei lider, Santiago Abascal, oscilează între o poziţie libertariană, cu taxe reduse şi un guvern mic, şi poziţii ultraconservatoare anti-imigraţie şi împotriva drepturilor homosexualilor.
Alvise Perez
Influencerul anti-sistem Alvise Perez a obţinut 800.000 de voturi şi trei locuri în Parlamentul European, în principal de la votanţii tineri de sex masculin care văd în activistul de extremă dreapta un model de urmat. Partidul său nu are un program electoral, în afară de a propune construirea unei închisori fără piscină sau sală de sport pentru politicienii corupţi. Perez a promis că va renunţa la salariul său de europarlamentar dacă va fi ales.
Alvise, care are mai multe dosare judiciare în curs de soluţionare pentru presupuse calomnii, nu s-a angajat într-o campanie tradiţională, dar a profitat de conturile sale de pe reţelele sociale - aproape un milion de urmăritori pe Instagram, peste 500.000 de abonaţi pe Telegram - pentru a face popular în toată Spania simbolul său, o veveriţă cu o mască de Guy Fawkes.
Jordan Bardella
Un tânăr de 28 de ani, cu un public entuziast în rândul tineretului din Franţa, Jordan Bardella este starul momentului de la Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, care a condus partidul de extremă-dreapta spre victorie răsunătoare în faţa centriştilor lui Macron la votul de duminică.
Deja europarlamentar, după ce a fost ales pentru prima dată în 2019, Bardella a contribuit la extinderea atractivităţii RN, conducând eforturile de a renunţa la trecutul rasist al partidului şi concentrându-se pe probleme legate de traiul zilnic, imigraţie şi critici la adresa Uniunii Europene.
El îşi scoate în evidenţă rădăcinile din clasa muncitoare de la periferia dură a Parisului, afirmând că mama sa, imigrantă italiană, şi Marine Le Pen sunt cele două femei cărora le datorează totul. Preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat duminică alegeri parlamentare anticipate pentru sfârşitul acestei luni. În cazul în care extrema dreaptă ar câştiga o majoritate absolută la acest scrutin, Bardella ar fi cel mai probabil candidatul pentru funcţia de prim-ministru.
Editor : Monica Bonea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
