De ce nu a avut Twitter succes în România

Foto: Guliver/Getty Images

Twitter e ideal pentru războaiele informatice

Priviți la primele cinci țări cu cea mai mare penetrare Twitter. Au un număr mare de locuitori și probleme în zona libertății presei. Majoritatea se confruntă cu nereguli în privința guvernării și doar câteva au democrații funcționale. Spre exemplu, în Turcia (unde Twitter are succes n.r.) există instabilitate politică, iar presa este controlată în mare parte de interese guvernamentale și ale mediului business.

Într-un astfel de context, platformele de social media devin spații de exprimare pentru indivizi sau grupuri nemulțumite de statu-quo. Cred că Twitter este ideal pentru astfel de demersuri, cunoscute sub numele de războaie informatice. Asta fiindcă e mediul folosit de dizidenți pentru a contesta versiunile oficiale asupra evenimentelor, care sunt transmise prin mass-media sau comunicate direct de către guverne. În plus, pe Twitter există o audiență gata să se implice, care intră pe rețeaua socială pentru a avea acces rapid la informații despre cele mai recente subiecte. Este o platformă de echilibrare a discursurilor publice.

Pe de altă parte, în statele europene postsocialiste, în special cele care au aderat la UE, sistemele politice sunt disfuncționale, dar relativ stabile — de aceea nici în România nu a prins Twitterul.

Twitter e mai potrivit decât Facebook pentru promovarea discursurilor alternative

Cele 140 de caractere (limita unui mesaj pe Twitter n.r.) sunt o modalitate bună pentru comunicarea concisă a unei idei. De cele mai multe ori, o postare Twitter include linkuri către conținut mai detaliat de pe website-uri sau alte platforme. Este astfel un bun mijloc pentru a redirecționa traficul către acestea — ceea ce se întâmplă în special când un #hashtag devine TT (top trending, în vogă). În același timp, structura platformei permite ca unele conversații să devină populare. Spre exemplu, recenta discuție dintre Edward Snowden și regizorul David Simon. În astfel de cazuri se creează ad-hoc un grup de spectatori activi, care sunt martori la dialog, dar pot comenta la rândul lor. Este un public online și trebuie reținut faptul că acesta poate dispărea la fel de repede cum a apărut.

Cele mai dezbătute subiecte de pe Twitter țin de politică, jurnalism, sport și tehnologie

După cum observa Richard Roger în analiza sa excepțională asupra culturii consumatorilor Twitter, platforma a evoluat de la o zonă de comunicare a evenimentelor de zi cu zi (din zona Americii de Nord) la o platformă de shareing global. La momentul acesta, platforma a fost adoptată în diverse contexte culturale, multe cu specificul lor. De asta e greu de generalizat cultura Twitter, din punct de vedere al utilizatorilor.

Pe de altă parte, dacă analizăm conținutul popular de pe Twitter la nivel global, se observă o serie de tematici relativ stabile: politica, jurnalismul, sportul și tehnologia. Practic aceste teme sunt dezbătute peste tot, dar în mod diferit, în funcție de specificul cultural.

Contextul național nu este neapărat cel care determină cadrele de interacționare pe Twitter. Spre exemplu eu, deși locuiesc la Istanbul și fac cercetare în Turcia, twittuiesc in limba engleză, pentru o audiență internațională — pentru mine Twitter este un mijloc de a fi la curent cu dezbaterile academice globale.

Pe de altă parte, sunt numeroase exemple ale felului prin care social media a ajutat la consolidarea societății civile din Turcia. Probabil cele mai populare sunt legate de Parcul Gezi, unde rețelele online au jucat un rol esențial în organizarea și facilitarea protestului pașnic. Dar sunt și numeroase alte exemple, cum ar fi recenta campanie pe Twitter și Facebook a unui ONG local pentru donația de măduvă. Campania lor online a crescut popularitatea acestui tip de donație și a interesul pe subiect. Un alt exemplu este legat de minoritățile din Turcia, care au găsit un mijloc de exprimare și reprezentare a propriilor culturi pe rețelele sociale — acestea erau ignorate de presa turcă.

Riscurile platformelor alternative

Încrederea că social media reprezintă un spațiu alternativ de exprimare și informare poate face oamenii vulnerabili la teorii ale conspirației sau chiar la manipularea în masă. Oamenii care caută explicații în zone alternative sunt mai expuși la dezinformări voite. Spre exemplu, se crede că guvernul din Turcia angajează neoficial așa-numiții “AK Trolls” (figuri publice pro-guvern cu mulți adepți în mediile sociale) pentru a deturna discuțiile din cadrul rețelelor sociale și a perpetua zvonuri.

Cred că generațiile noi din statele postcomuniste vor fi din ce în ce mai puțin implicate în politica de tip convențional. Cel mai probabil își vor îndrepta energiile către activismul civic, care implică și o zonă de branding personal. Platformele care promovează brandingul personal sunt mai degrabă asociate cu Facebook sau Instagram (mai puțin cu Twitter). Totodată, aplecarea generației tinere către aplicații precum Snapchat sau Vine conturează opțiunile tinerei generații.

Întrebarea importantă care rămâne deschisă este în ce măsură platformele vor fi folosite de tineri pentru influențarea politicii.

Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin editorului. Contactați editorul pe laura.stefanut@digi24.ro