Ziua a început cu o confirmare din partea secretarului general NATO că preocuparea Alianţei este securitatea flancului estic.
„În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura prin rotaţie batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste ţări. De asemenea, vom transforma o brigadă românească într-una multinaţională, pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic. Vom întări şi sistemele defensive împotriva ameninţărilor cibernetice, a unor eventuale atacuri cibernetice şi atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic”, spune secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
O componentă esenţială a consolidării NATO este o Uniune Europeană puternică, dar şi coperarea dintre alianţa militară şi blocul comunitar.
„Avem o poziţie comună privind Rusia: UE a impus sancţiuni economice, iar NATO a realizat cea mai mare creştere a apărării colective de după încheierea Războiului Rece”, adaugă Jens Stoltenberg.
„Infrastructura noastră esenţială poate fi supusă unui atac, sistemul nostru financiar poate fi penetrat, cetăţenii noştri pot fi expuşi unor campanii de dezinformare prin intermediul reţelelor speciale. Pentru a fi siguri că reuşim, Europa poate şi ar trebui să facă mai mult, în privinţa capacităţii şi eficienţei, inclusiv cheltuind mai mult, dar şi mai atent”, spune şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
„În următorii patru ani vrem să alocăm 1,8 miliarde de euro pentru noi investiţii. O apărare europeană solidă are nevoie de o industie europeană de apărare mai puternică”, precizează Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Citți și comentariul lui Dan Cristian Turturică ”De cine nu ne poate proteja NATO”