Marginalizată în Europa, Rusia încearcă să îşi vândă gazele în China. Costă 400 de miliarde de dolari, preţ respins de Beijing

Data publicării:
gaz decolorat-2

Rusia şi China sunt aproape de un acord uriaş de 400 de miliarde de dolari de livrare de gaze, contract pe 30 de ani. Despre acord, cele două state discută de mai bine de doi ani, dar până acum nu s-au înţeles. Acordul ar putea fi încheiat însă în timpul vizitei pe care preşedintele rus Vladimir Putin o începe marţi la Shanghai. Cu deranjul din Ucraina şi divergenţele cu Occidentul, Moscova trebuie să găsească alţi clienţi pentru gazele sale şi trebuie să facă unele concesii. Preţul a fost marea dispută - chinezii au considerat tot timpul că Rusia cere prea mult.

Preţul gazului, de 350-380 de dolari pe mia de metri cubi, va fi apropiat de media europeană, potrivit publicaţiei moscovite Izvestia. Ar însemna că în acest moment China a facut concesii şi nu Rusia, care este nevoită să îşi caute noi clienţi pentru resursele energetice.

De-a lungul timpului, China a cerut un preţ similar cu cel plătit de Turkmenistan - în funcţie de cotaţiile petrolului, acesta variază între 250 şi 310 dolari pe mia de metri cubi de gaze. Ar fi prin urmare departe de nivelul anunţat de sursele ruseşti.

În plus, înainte de vizita lui Putin, preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit la Beijing cu omologul său turkmen şi au semnat mai multe acorduri.

China are nevoie de cantităţi uriaşe de gaze pentru a-şi reduce consumul de cărbune, care a generat o poluare aproape scăpată de sub control.

Totuşi, acordul ruso-chinez nu scapă Moscova de bătăi de cap. Livrările către China ar reprezenta un sfert din cele destinate Europei, deci va fi în continuare constrânsă de veniturile încasate din Uniunea Europeană, o uniune care doreşte să îşi diversifice resursele. Va dura, dar schimbările se vor produce.

Cei mai mulţi economişti v-ar spune că reţeta corectă pentru a beneficia de o economie stabilă este să nu pui niciodată toate ouăle într-un singur coş. Cu alte cuvinte, diversitatea este cheia succesului. Adică o economie bazată pe mai multe domenii: de exemplu, industria şi agricultura, poate investiţia în noi tehnologii, IT, software. Iar pentru unele ţări, turismul este o sursă esenţială de venituri. Dar diversitatea nu este principiul pe care este construită economia rusească”, comentează în acest context Steve Rosenberg, corespondentul BBC la Moscova.

Mai exact, bugetul Rusiei se bazează prea mult pe încasările din exportul de resurse. 80% din veniturile Gazprom provin de la consumatorii europeni.

Diversificarea economiei s-ar putea face prin încurajarea altor industrii în afară de cele care presupun export de materii prime, însă Rusia merge pe acelaşi model, doar că spre alţi clienţi.

Pe fondul răcirii relaţiilor cu Occidentul, este previzibilă apropierea de China. Cele două ţări au programate şi manevre navale comune la sfârşitul acestei luni. Însă în această alianţă, nu e clar cine va fi vocea dominantă. Puterea economică a Chinei îi dă dreptul la superioritate.

Rusia, refăcută economic prin încasările din exporturile energetice, a dorit să îşi recâştige statutul de putere mondială. Însă acum riscă să fie izolată şi împinsă către est, în timp ce Putin şi-a dorit tot timpul să aibă putere în Europa, în raport cu Occidentul.

Business Club

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri