FMI, aliatul neaşteptat al Greciei
Reformele de austeritate votate sâmbătă noapte au adus din nou protestatarii în piaţa Syntagma, dar e posibil să fi adus şi-un strop de înţelegere din partea creditorilor. Miniştrii de Finanţe din Zona Euro au discutat pentru prima dată de la al 3 - lea împrumut dat grecilor despre reducerea poverii datoriei. E o cerinţă pentru care tocmai FMI-ul pune piciorul în prag. Christine Lagarde, preşedintele fondului, le-a cerut miniştrilor să negocieze de urgenţă restructurarea datoriei greceşti. După 3 împrumuturi de salvare din faliment, ţara a ajuns la o datorie publică uriaşă de 180% din PIB.
Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup: „Bănuiala mea e că la un moment dat va fi o problemă cu sustenabilitatea datoriei. Nu mereu, nu în fiecare an, dar cred că la un moment dat va fi o problemă şi trebuie să o abordăm”.
Germania nu e însă convinsă că datoria grecilor trebuie ştearsă, nici că ar trebui să li se dea mai mult timp să o plătească. Dacă FMI-ul cere restructurarea datoriei şi îndulcirea austerităţii, germanii vor să vadă o Grecie care se ţine de reforme şi de ţintele de surplus bugetar. Există totuşi un disident. Sigmar Gabriel, vicecancelarul şi-n acelaşi timp ministrul economiei, cere păsuirea grecilor, poziţionându-se astfel în opoziţia lui Schauble, ministrul de finanţe care e de altfel obstacolul principal în drumul grecilor către ştergerea de datorii. Pentru Atena, asta înseamnă totuşi un inamic mai slab.
Euclid Tsakalotos, ministrul de Finanţe al Greciei: „Acum sunt mai mulţi jucători care vor o soluţie decât cei care nu vor o soluţie. Asta nu înseamnă că neînţelegerile au fost rezolvate, dar încă avem două săptămâni să le rezolvăm şi să ne convingem unii pe alţii”.
Pe 24 mai, miniştrii de finanţe din Eurogroup se reunesc din nou. Atunci s-ar putea decide şi-o eventuală restructurare a datoriei greceşti. Momentan, miniştrii se declară mulţumiţi de reformele trecute cu greu de Parlamentul grec, reforme care ar putea debloca încă 5 miliarde de euro din împrumutul de salvare. Banii ar veni chiar în momentul în care Grecia trebuie să plătească datorii de 2,3 miliarde de euro însă tocmai mutarea banilor de pe stânga pe dreapta scoate la lumină sâmburele problemei. Chiar dacă trece de o vară cu multe termene de plată acoperind vechile împrumuturi cu noile împrumuturi, pe termen lung Grecia scapă de datorii doar cu creştere economică solidă.
Creditele restante ale grecilor, cumpărate de BERD
Brusc Europa devine foarte înţelegătoare în problema grecească. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care de obicei împrumută bani pentru proiecte de infrastructură şi investiţii care conduc la dezvoltare economică, a anunţat azi că va cumpăra credite restante de la băncile greceşti. Oficialii instituţiei spun că vor cheltui anul acesta în Grecia mai mulţi bani decât estimau anul trecut; iar achiziţiile de credite cu probleme vor începe repede, în doar câteva săptămâni. BERD este deja prezent în sectorul bancar grecesc; are acţiuni la principalele bănci de acolo, acţiuni care au fost cumva un pilon de stabilitate în vremurile în care grecii stăteau la coadă să-şi retragă banii din bancă. Totuşi, cumpărarea de credite cu restanţe poate oferi un sprijin mult mai consistent.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
