FOTO: Mediafax Foto
Regulamentul „Dublin III” stabilește cine examinează o cere de azil în Europa. Astfel, dacă un imigrant face o cerere de azil, aceasta trebuie examinată de prima țară europeană pe teritoriul căreia a călcat respectivul imigrant, chiar dacă între timp el a plecat într-o altă țară membră UE.
„Sistemul de azil din Ungaria este suprasolicitat, cel mai suprasolicitat dintre statele UE afectate de imigrația ilegală”, a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs. „Barca e plină”, a declarat el. „Ungaria a utilizat toate capacitățile aflate la dispoziția sa. Situația necesită o acțiune urgentă; în această situație care escaladează, Ungaria trebuie să o ia înaintea deciziilor Uniunii Europene'', se arată într-un comunicat al executivului de la Budapesta.
Până în prezent, mai mult de 60.000 de imigranți au intrat în mod ilegal în Ungaria în cursul anului 2015, susține guvernul ungar. Marea majoritate a acestor imigranți au sosit în Ungaria pe la frontiera cu Serbia. Din Ungaria, imigranții își continuă drumul spre Austria sau Cehia, încercând să ajungă în Germania sau în Europa de Nord. Majoritatea acestor persoane vin din Siria, Irak și Afganistan, dar și din Kosovo.
Austria, principala țară afectată
Principala țară afectată de decizia Budapestei, Austria, a criticat imediat acest anunț. „Cine vrea să continue să aibă o Europă fără frontiere trebuie să respecte reglementările Schengen”, a comentat ministrul de interne austriac, Johanna Mikl-Leitner, subliniind că „aceasta implică, desigur, și respectarea Regulamentului Dublin”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului austriac de Interne a declarat că Viena încearcă „găsirea unei soluții cât mai curând posibil”.
Anunțul Ungariei a fost făcut cu două zile înainte ca liderii europeni să se întâlnească în cadrul unui summit pentru a discuta o împărțire mai echitabilă a imigranților în UE.
„Toată lumea s-a fixat pe Mediterana” în loc să ia în considerare și afluxul dinspre Balcani, s-a plâns purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta.
Potrivit datelor Eurostat, 18% din cei 186.000 de solicitanți de azil înregistrați în UE în primul trimestru al anului au solicitat acest statut în Ungaria.
Săptămâna trecută, Ungaria anunțase că va construi un gard de patru metri înălțime, pe o lungime de 175 de kilometri, la granița sa cu Serbia, ceea ce a generat critici atât din partea Belgradului, cât și de la Bruxelles.
UE cere explicații
Comisia Europeană i-a cerut marți seară Ungariei să explice imediat de ce a suspendat unilateral regulamentul „Dublin III” referitor la solicitările de azil, încălcând astfel normele Uniunii Europene.
„În condițiile în care regulamentul Dublin III nu prevede suspendarea transferurilor (de imigranți) către statele membre responsabile de examinarea unei cereri de azil, Comisia i-a cerut Ungariei clarificări imediate asupra naturii și amplorii problemelor tehnice, precum și cu privire la măsurile luate pentru remedierea situației”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.
Regulamentul „Dublin III” este și în centrul unei dispute între Franța și Italia. Parisul consideră că 200 de imigranți care au ajuns la Vintimille, punct la granița dintre Franța și Italia, și care fuseseră înregistrați în Italia, trebuie să fie retrimiși în această țară.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, acuzat adesea de populism, este un obișnuit al contrelor cu Bruxelles-ul și cu celelalte state membre UE, mai ales în ceea ce privește chestiunea libertăților și drepturilor omului. Decizia neașteptată a guvernului său, anunțată marți seara, vine în contextul unei campanii antiimigrație.
O „consultare” a populației, realizată în luna mai printr-un chestionar trimis prin poștă celor opt milioane de alegători unguri, conținea întrebări ce asociau imigrația cu terorismul.
La începutul acestei luni, Budapesta a fost invadată de afișe în cadrul acestei campanii. „Dacă veniți în Ungaria, nu le puteți lua slujbele ungurilor!”, scria pe unul dintre ele.